SORICU, I.[on] U. (16.VI.1882, Săcele, j. Brașov - 11.I.1957, București), poet și publicist. Urmează la Brașov gimnaziul grec-oriental (1902-1903), student al Facultății de Drept din Cluj, iar între 1907 și 1910 frecventează cursurile Facultății de Litere din București, ca bursier al Casei Școalelor.
Devine profesor de limba română la Gimnaziul "Carol II" din Câmpulung (1912-1916).
Deși suferea de tulburări de vedere, participă, la cerere, la primul război mondial, luptând pe frontul din Moldova. Ulterior va funcționa la Gimnaziul "Principesa Ileana" din Sibiu (1924-1925), de unde va fi detașat ca profesor la Liceul "Gh. Lazăr" din același oraș (1926-1931). În anul școlar 1927-1928 va beneficia de concediu, fiind senator de Sibiu, din partea Partidului Național Liberal. Din 1931 se transferă la București, la liceele "Sf. Sava" și "Mihai Viteazul".
Pseudonimele pe care le-a folosit de-a lungul vieții sunt - Sibianu Ionel, Laokoon , Lerui-Ler ,Dafin, Despina, Silviu R. Justin M. , Dr. I. Bour , Oargă Ion , Mihnea , Miron T., Soreanu I.U. , Iancu Corvinul, Nepomuc, toate în perioada 1882-1957.Este membru al Societății Scriitorilor Români din anul 1911.
Activitate publicistică: face parte din colegiul redacționala "Ramuri", este redactor la "România Mare" (1917), la "Răsăritul" (Chișinău, 1918), la "Carpații" (Sibiu, 1919), la "Crai nou" (Roman, 1918-1919), "Renașterea română" (1919), redactor responsibil la"Cuvântul liber" de la Sibiu (1929) ș.a.
Debutează cu versuri în revista "Familia" în 1904, în numărul Jubiliar la a patruzecea aniversare, cu poezia Ardealul.
Devine profesor de limba română la Gimnaziul "Carol II" din Câmpulung (1912-1916).
Deși suferea de tulburări de vedere, participă, la cerere, la primul război mondial, luptând pe frontul din Moldova. Ulterior va funcționa la Gimnaziul "Principesa Ileana" din Sibiu (1924-1925), de unde va fi detașat ca profesor la Liceul "Gh. Lazăr" din același oraș (1926-1931). În anul școlar 1927-1928 va beneficia de concediu, fiind senator de Sibiu, din partea Partidului Național Liberal. Din 1931 se transferă la București, la liceele "Sf. Sava" și "Mihai Viteazul".
Pseudonimele pe care le-a folosit de-a lungul vieții sunt - Sibianu Ionel, Laokoon , Lerui-Ler ,Dafin, Despina, Silviu R. Justin M. , Dr. I. Bour , Oargă Ion , Mihnea , Miron T., Soreanu I.U. , Iancu Corvinul, Nepomuc, toate în perioada 1882-1957.Este membru al Societății Scriitorilor Români din anul 1911.
Activitate publicistică: face parte din colegiul redacționala "Ramuri", este redactor la "România Mare" (1917), la "Răsăritul" (Chișinău, 1918), la "Carpații" (Sibiu, 1919), la "Crai nou" (Roman, 1918-1919), "Renașterea română" (1919), redactor responsibil la"Cuvântul liber" de la Sibiu (1929) ș.a.
Debutează cu versuri în revista "Familia" în 1904, în numărul Jubiliar la a patruzecea aniversare, cu poezia Ardealul.
Opera
• Florile dalbe, Craiova, 1912;
• Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ediția II, Iași, 1919;
• Când pleacă regimentul, București;
• Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929;
• Ziua mamei, Sibiu, 1929;
• Nicolae Iorga, Sibiu, 1931;
• Îngerul a strigat, Sibiu, 1931;
• Pasărea măiastră, București, 1936;
• Popești din patru unghiuri, București, 1936;
• Pânea neagră, București, 1939;
• Jertfa iubirii, București, 1940;
• Cântece de bărbăție, București, 1941;
• Moartea vitează, București, 1941;
• Credința, sprijinul neamului, București, 1943;
• Mirică, București, 1943.
Antologii
• Noul dor de neam, București (în colaborare cu V. Drăgușanu).
Traduceri
• Leonid Andreev, Viața omului, București, 1909 (în colaborare cu A. Zaborowsky);
• Gustav Meyrink, Golem, București, 1915 (în colaborare cu Jul. Giurgea și V. Munteanu);
• Goethe, Faust, București, 1925.
Evidențiem două lucrări din colecțiile Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai ”
Influențe românești în poezia și folklorul unguresc- ediție bibliofilă atât prin semnătura autorului pe o dedicație, cât și Ex librisul Lazăr Cârjan.
• Florile dalbe, Craiova, 1912;
• Doine din zile de luptă, Iași, 1917; ediția II, Iași, 1919;
• Când pleacă regimentul, București;
• Influențe românești în poezia și folklorul unguresc, Sibiu, 1929;
• Ziua mamei, Sibiu, 1929;
• Nicolae Iorga, Sibiu, 1931;
• Îngerul a strigat, Sibiu, 1931;
• Pasărea măiastră, București, 1936;
• Popești din patru unghiuri, București, 1936;
• Pânea neagră, București, 1939;
• Jertfa iubirii, București, 1940;
• Cântece de bărbăție, București, 1941;
• Moartea vitează, București, 1941;
• Credința, sprijinul neamului, București, 1943;
• Mirică, București, 1943.
Antologii
• Noul dor de neam, București (în colaborare cu V. Drăgușanu).
Traduceri
• Leonid Andreev, Viața omului, București, 1909 (în colaborare cu A. Zaborowsky);
• Gustav Meyrink, Golem, București, 1915 (în colaborare cu Jul. Giurgea și V. Munteanu);
• Goethe, Faust, București, 1925.
Evidențiem două lucrări din colecțiile Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai ”
Influențe românești în poezia și folklorul unguresc- ediție bibliofilă atât prin semnătura autorului pe o dedicație, cât și Ex librisul Lazăr Cârjan.
”Pasărea măiastră” unde lumea copilăriei transpusă în vers își păstrează energia, asocierile inocente
și coloritul.
