Ziua de 23 noiembrie a fost o zi aglomerata si la Filiala Iosia. Programul stabilit a fost de asa natura incat toate categoriile de utilizatori- adulti, copii mai mari si mai mici, seniori, au venit sa se bucure de Ziua Portilor Deschise ale Bibliotecii Judetene.
Importanta filialei de cartier a reiesit inca o data.
Spatiul cultural, de lectura, pentru adulti de joaca si invatare pentru copii este acolo in vecinatate.
Copii coboara din bloc sa deseneze pe asfalt, sa se joace , sa citeasca sa invete sa joace sah. Parintii in drum spre magazin vad in geamurile bibliotecii panourile cu lucrarile copiilor lor.
Intra iau o carte, aduc alta, pentru ei pentru nepoti. Stau la o vorba cu bibliotecarul , rasfoiesc un ziar.
Sunt necesare filiale in fiecare cartier mare al Oradiei.
Ziua Portilor Deschise a fost un prilej pentur a invita cateva colege din biblitoecile comunale pentru a le prezenta o alta fateta a vietii bibliotecilor de cartier, biblioteci micute, asemanatoare cu bibliotecile comunale.
Au fost invitate Ramona Durdeu de la Santandrei, Aristan Marinela de la Maadaras si Ancuta Lascu de la Magesti.
Fetele au participat la un Clubul de poezie al Filialei Dacia, la sezatoarea de la Filiala Decebal si o mica lansare de carte a Editurii Casa - Cusaturile Bunicii.
Am discutat si problemele spinoase cu care se confrunta bibliotecile si bibliotecarii din comunlele bihorene: biblitoecarul este la bunul plac al primarului, acoperind 3-4 servicii de primarie pe care de fapt exista angajati.
Salarizarea ramasa in urma, si incadrarea anapoda , ramasa iar la latitudinea primarului care la angajare nu a invitat biblitoeca judeteana sa participe la concurs...daca a existat un concurs.
O nou sezatoare la Biblioteca Judeteana in data de 23 noiembrie 2017. De asta data doamnele au venti cu materiale si s-a croit , s-a planificat si s-a cusut.
Pe coridorul de la etajul 2 era o expozitia unei colectii personale de costume populare bihorene, a Ramonei Deak din Osorhei.
Domnul Alexandru Sanislav lucrand cu studentiid e la scoala de Ghizi , tematica discutiei a fost - Traditie si folclor bihorean.
Din colectiile bibliotecii am scos lucrari de specialitate mai noi si mai vechi.
Oferim lista bibliografica pentru ca si altii interesati de tema sa gaseasca mai usor materialele.
Bibliografie
Traditii
etnografice bihorene
Tradiţia
artei lemnului prin monumentul religios : Valea Crişului Negru /
Miklós Ioan, Miklós Annamária .- Oradea : [s. n.], 2001 <<
Cota: 72/M65 >>
Arhitectura
romanică din Crişana / ed. Avram Alexandru .- Oradea : Muzeului
Ţării Crişurilor, 1969 << Cota: 726/A77 >>
Portul
popular din Bihor / Nicolae Dunăre .- [Bucureşti] : Editura de Stat
pentru Literatură şi Artă, 1957 << Cota: 745/D94 >>
Textilele
populare romîneşti din Munţii Bihorului / Nicolae Dunăre .-
[Bucureşti] : Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1959 <<
Cota: 745/D94 >>
Arta
populară din Munţii Apuseni / Nicolae Dunăre .- [Bucureşti] :
Meridiane, 1981 << Cota: 745/D94; II 74525 >>
Arhitectura
ţărănească şi elementele ei decorative în vestul ţării /
dr. Radu Octavian Maier .- Arad : Centrul de îndrumare a
creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Arad,
1979 << Cota: 39/M16; II 75764 >>
Incursiuni
în lumea portului ţărănesc de pe Crişul Repede şi Barcău /
Miron Blaga, Octavian Blaga .- Oradea : Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, 2011 <<
Cota: II 114998 >>
Zona
etnografică Beiuş / Ioan Godea .- Bucureşti : Sport-Turism,
1981 << Cota: II 75085 >>
Caracteristici
ale culturii populare din Bihor / Ioan Godea; prefaţă de Ion
Vlăduţiu .- Bucureşti : Sport-Turism, 1977 << Cota: II
69450 >>
Arhitectura
interiorului locuinţei ţărăneşti / Dr. Georgeta Stoica .- [S.l.]
: Muzeul din Rîmnicu Vîlcea, 1974 << Cota: 745/S88 >>
Monumente
istorice din Ţara Crişurilor / Alexandru Avram, Ioan Godea .-
Bucureşti : Meridiane, 1975 << Cota: II 66000 >>
Culegere
de jocuri populare din Bihor / Luczai Carol; [ilustaţii Emilia Weis
.- Oradea : Casa Creaţiei Populare a Judeţului Bihor, 1969 <<
Cota: 793/L88 >>
Folclor
literar din Bihor : texte alese din culegeri inedite ale Centrului de
etnografie şi folclor / red. Ion Bradu : Centrul de îndrumare a
creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă Bihor, 1974 <<
Cota: II 67341 >>
Monumente istorice
bisericesti din eparhia Oradiei.Bisericile de lemn/ Ioan Godea, Ioana
Cristache Panait.-
Oradea: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1978
Din anul 1994, cand am devenit un angajat al Bibliotecii Judetene au trecut 23de ani.
Doamnele care atunci mi-au fost mentori s-au pensionat si au existat putine ocazii in care ne-am mai intalnit.
Iata acum cu prilejul Zilei portilor Deschise 2017, toti colegii bibliotecari, 35 la numar, care s-au pensionat de-a lungul timpului au fost invitati la o intalnire de suflet.
Ne-au onorat invitatia Silvia Teaha, Kati Suluman, Maria Doroftei , Olimpia Horj , Georgeta Petca si Ana Benedek, Szabo Agi si Florentina Kurta.
Doamna Silvia Teaha , ne-a impartasit amintiri din anii petrecuti in biblioteca judeteana alaturi de cei 7 directori cu care a lucrat.
Domnul Mircea Popa , fost director al bibliotecii ne-a trimis un mesaj care suprinde spiritul intalnirii si sufletul de bibliotecar de o viata:
Dragi colegi,
Circumstantele nu-mi permit, pentru moment, bucuria revederii - intreagă şi sinceră - dar sper că vom putea să ne întalnim cu proxima ocazie. Pentru mine, au fost 28 de ani de "bibliotecăreală", aproape trei decenii din viaţa unui om, cu bune şi cu rele, cu suişuri şi coborâşuri, cu evenimente marcante, urmate de ani de curgeri aparent molcome ale timpului şi care - toate - au adus cu ele transformari ce fac azi din Biblioteca "Gheorghe Şincai" o instituţie etalon in peisajul cultural al Oradiei si Bihorului.
Fără să fac istoria atâtor momente aglutinate azi în ceea ce numim biblioteca noastră, Biblioteca "Gheorghe Şincai", dar şi din perspectiva a încă opt ani de când sunt pensionar, s-au conturat doua concluzii:
Prima: Atunci când suntem uniţi şi hotărâţi în vederea unui scop salutar, reuşim. Indiferent de piedici. Dovadă stau numele, sediu şi oganizarea bibliotecii noastre.Cei mai vechi ştiu că putea să fie şi cu totul altfel. Şi mai ştiu că meritul este al întregului colectiv.
A doua: Legea Bibliotecilor, din 2002 aşa cum a rămas ea, are în preambulul său o aserţiune care, în ţările ce le luăm ( încă ) de exemplu, sunt literă de lege. Respectată. Anume că - citez din memorie - "biblioteca are rol strategic în societate". Nu trebuie să ne gândim la Biblioteca Naţională a Franţei, sau la Biblioteca Congresului American, ajuge să ne gândim la bibliotecile noastre de cartier ( sau la sărmanele noastre bibioteci comunale ). Va veni o vreme când vom fi cu toţii conştienţi, că acest deziderat, la noi, trebuie să fie fapt de viaţă şi vom acţiona ca atare.
Vă doresc tuturor multă sănătate şi la mulţi ani. Un gând pios celor care au plecat dintre noi. Şi - Doamne - că mulţi mai sunt!.
Cu drag,
Mircea Popa
Szabo Agi felicitata de doamna director Ligia Mirisan
De la dreapta la stanga Kati Suluman, Maria Doroftei ,Silvia Teaha, Georgeta Petca, Olimpia Horj
Mariana Barna alaturi de doamna director Ligia Mirisan
Joi,
23 noiembrie 2017, s-au desfăşurat şi la Filiala Decebal mai multe activităţi,
cu prilejul Zilei Porţilor Deschise organizate de Biblioteca Judeţeană "Gheorghe
Şincai" din Oradea.
De
la ora 11 am început prima activitate, numită sugestiv „Semne cusute”, practic o şezătoare, la care au răspuns prezent
aproape 20 de cititoare constante ale filialei noastre. „Senioarele” au fost
entuziasmate de tema prezentate, contribuind fiecare cu propriile amintiri
legate de portul popular, de păstrarea identităţii şi autenticităţii acestuia,
de păstrarea tradiţiei populare în funcţie de zona sau regiunea în care s-au
născut şi au trăit o perioadă a vieţii. S-a făcut o paralelă între ce a
însemnat port popular „atunci” şi ce a mai rămas din el „acum”, ce materiale s-au
păstrat, tipurile de cusături şi aţe folosite. Discuţiile s-au încins, pro şi
contra, ieri faţă de azi, „socializarea” cum ar spune ziariştii a fost la
maxim. Ne-am bucurat să o revedem pe fosta noastră colegă Rozalia Varga, care respectând tema, ne-a prezentat o carte
publicată de Editura „Casa” (unde fosta noastră colegă activează ca voluntar),
carte ce prezintă diferite modele populare, materiale de cusut, cusături şi
împunsături. Pe firul acestei teme, doamna Beatrice
Alecse, o mai veche cititoare de-a noastră pe care o cunoaştem de
aproximativ 20 de ani, ne-a
prezentat un album editat de Muzeul
Ţăranului Român din Bucureşti,
ce ilustrează autentice costume populare, album realizat în anii ’70 ai
secolului trecut (adică XX pentru neiniţiaţi în ale calendarului). Atmosfera a
fost liniştită şi caldă, la propriu şi la figurat, oamenii s-au cunoscut, unii
pentru prima oară, alţii nu, şi-au găsit teme şi subiecte comune de discuţie,
amintiri, impresii din trecut. Să nu uităm că la această şezătoare „feminină”,
au participat şi 2 seniori, domnii Tiberiu
Seremy şi Stelian Coandă, care
s-au simţit plini de energie şi voie bună.
Doamna Varga prezintă cartea Ed. Casa
Doamna Alecse prezintă albumul cu costume populare
Domnul Coandă spunând şi glume
După
ora 13, am premiat cititorii fideli ai filialei noastre, unii din ei, sau mai
bine zis ele, fiind cititori constanţi "decebalişti" încă din anul
2000, de la deschiderea filialei. Dedesubt, puteţi vedea câteva poze cu
cititorii noştri fideli.
Agneta Precup
Elvira Coandă
Elena Scarlat
Beatrice Alecse
Olga Brânduşe
Angela Moraru
Tiberiu Seremy
Eleonora Marina
Mai
târziu, după orele 15 am organizat un fel de concurs numit Găseşte cartea înbibliotecă,
în cadrul căruia cititorul îşi alegea un semn de carte pe baza căruia trebuia
ulterior să şi găsească cartea la raft. Un astfel de cititor, ce tocmai îşi
alegea un semn de carte puteţi vedea în poza următoare.
Şerban Husaru
Şi
ca o mică încheiere, putem spune că toţi participanţii la activităţile din 23
noiembrie s-au simţit foarte bine în filiala noastră, majoritatea fiind de
acord să participe şi anul viitor la astfel de evenimente non-formale.
John Boyne este scriitor irlandez născut la 30 aprilie 1971 în Dublin. A scris cincisprezece romane și diverse povestiri scurte. Romanul său Băiatul cu pijamale în dungi a devenit bestseller cu nouă milioane de exemplare vândute. După roman a fost făcut un film .
Romanele sale au fost publicate în 51 de limbi
Băiatul cu pijamale în dungi este o povestea unui băiețel naiv de nouă ani pe nume Bruno care ne relatează viața și necazurile lui de copil care crește într-o familie bună în Berlin, cu mama lui, o femeie elegantă, sora Gretel, adolescentă ”un caz fără speranță” și tatăl său, un ofițer în cadrul armatei naziste.
Al Doilea Război Mondial, este în desfășurare iar tatăl lui Bruno primește un post de comandant al unui lagăr de concentrare- Out-Wiht. Familia se mută într-o locuință mohorâtă în vecinătatea unor garduri imense cu sârmă ghimpată care împrejmuiesc niște colibe sărăcăcioase în care locuiesc foarte mulți oameni, toți îmbrăcați la fel în pijamale dungate.
Băiatul nu dorește decât să-și facă prieteni și să înțeleagă lumea din jurul lui să-și revadă prietenii rămași la Berlin, să fie iubit și înțeles de tatăl lui.
Textul ca și conținut rămâne la nivelul puterii de înțelegere a copilului de 9 ani. Tristețile, răzvrătirile, nemulțumirile, părțile de adevăruri descoperite sunt cele ale unui copil, care vede lumea în alb și negru și pe care nu îl interesează frământările mondiale.
El dorește doar prieteni și îl cunoaște pe Shmuel, un băiețel evreu, slab, murdar și chel, care locuiește de cealaltă parte a gardului.
Ei doi au un fel propriu de a înțelege și a trăi realitatea în care ocazional reușesc să se bucure împreună . Descriind prietenia lor autorul reușește să crească dramatismul scrierii.
Finalul este tragic, la fel ca și conținutul cărții, doar sugerat, autorul evită cuvintele mari, dramatice, explicite, lasă pe fiecare cititor să găsească în mintea lui neinocentă, bombardată de realitățile istorice, deznodământul.
Copii vor rămâne pentru totdeauna în bula lor de inocență, prietenie și speranță nealterată de spaime concrete.