Manager la biblioteca judeţeană

Bibliotecarii din judeţ consideră directorul Bibliotecii Judeţene ca pe propriul director.
Pentru că am primit telefoane care îmi cereau amănunte despre noua doamnă directoare, prin amabilitatea dânsei vă împărtăţesc câteva amănunte din cariera impresionantă.


Din 16 iunie 2009 , Doamna Ligia Mirişan este director- manager la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Oradea.
Din CV-ul dânsei spicuim:
Absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii Babes Bolyai din Cluj Napoca , în 1982; a şcolii Academice Postuniversitare a Universităţii tehnice Cluj Napoca, specializarea informatica aplicată şi programare, 2003.
Din studiile de perfecţionare trecem în revistă bursele de studii din străinătate- 1993 în Belgia, 1997 în Danemarca, 1998 Paris, 1998 Siegen- Germania, 1999, Duinsburg- Germania, 2004 Regen-Germania, 2002-2003 Curs postuniversitar realizat în colaborare cu CNR- European consultant- Franţa pe teme de comunicare, 2006 Stagiu internaţional în Franţa cu tema "Cultura/ arhitectura/ patrimoniu".
Ca experienţă profesională enumerăm selectiv:
1982-până azi-profesoara de română -franceză la colegiul Naţional Simion Bărnuţiu din Şimleul Silvaniei,
1998-2005-Director la Casa de Cultură Şimleul Silvaniei.
2004-2005-Director la Centrul Zonal de Educaţie a adulţilor ( CZEA) din Şimleul Silvaniei.
2005-2009-Director executiv la direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi patrimoniu Cultural Naţional Bihor.

Preocupările pentru educaţia permanentă a adulţilor, pentru îmbunătăţirea calităţii comunicării şi a managementului în echipă transpar pe tot parcursul carierei.
Doamna Mirişan a fost autor şi coautor a unor seminarii naţionale cu experţi ai UE, Ministerul Culturii şi Cultelor , IIY-DVV- Germania ,Universitatea Oradea... Din activitatea profesională mai putem enumera:participări la Festivaluri Internaţionale de Folclor, editarea de lucrări în domeniul patrimoniului cultural imobil şi mobil, activitate ştiinţifică prin articole publicate în PAIDEIA, SILVANIA, Gazeta de duminică; activităţi extraprofesionale de club - ca membru fondator şi apoi preşedinte a Clubului LIONS din Şimleul Silvaniei.

O asemenea activitate a fost răsplătită cu Ordinul "Meritul cultural în grad de cavaler " conferit de Preşedenţia României în 2004.

Pasiunile dânsei sunt: lectura, limbile străine, muzica, artele plastice, dansul, călătoriile, informatica.

"Saptamana Basmelor" la Sacueni

Doamna Kerekes Terezia ne transmite,

Intre 25-29 mai 2009 s-a desfăşurat programul Meseszép-mesehét,(Săptămâna basmelor)
cu ocazia anului Benedek Elek(1859-1929). (150 ani de la naştere,80 de ani de la moarte.)
Au participat zece clase din clasele I-IV,in jur de 200 de copii.Fiecare clasă a prezentat
o poveste a lui Benedek Elek , in formă dramatizată. Din fiecare serie (de la clasa I-a ,la casa a
IV-a),cele mai reușite au paticipat la programul de gală la
casa de cultură.Câteva momente din ”Săptămâna basmelor”.

Biblioteca Valea lui MIhai

Despre doamna Gheri Iudit, bibliotecara la bibliotecara la Valea lui Mihai am numai cuvinte de lauda. Anul trecut cand a aplicat cu un mic proiect la concursul CPC imi spunea ca ea participa ca sa castige. O mentalitate de invingator , pe care o doresc fiecaruia dintre voi colegii mei care cititi aceste randuri.Chiar daca nu a castigat atunci sunt sute de alte ocazii care fac din fiecare dintre noi invingatori , mai ales in fata propriilor nostre slabiciuni. Biblioteca din Valea lui Mihai e pe cale sa organizeze o filiala pentru tineret in Casa de cultura din localitate. Asteptam poze si de acolo. Biblioteca din Valea lui Mihai are o particularitate , lucreaza foarte mult cu artistii plastici locali . Organizeaza tabere pentru artisti si cursuri de pictura pentru cei mici.

Zile nationale - Ziua Imnului de Stat

Dragi colegi,
In data de 26 iulie 2009 vom sarbatori Ziua Imnului National, moment deosebit de important pe care trebuie sa il puneti in evidenta in comunitatea dumneavoastra.Voi face o scurta prezentare a nasterii si a misiunii acestuia.

ISTORIA IMNULUI DE STAT LA ROMANI



Conform Dicţionarului Explicativ al limbii române, termenul “Imn naţional” sau “imn de stat” este definit drept -“cântec solemn apărut o dată cu formarea statelor naţionale şi adoptat oficial ca simbol al unităţii naţionale de stat.”

ISTORIA IMNULUI ÎN ROMÂNIA
Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române (24 Ianuarie 1859). Cel care a câştigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa "Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor". Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris "Imnul Regal Român ", care avea să devină imnul de stat al României. Acesta a fost intonat pentru prima dată în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947. În anul 1948, odată cu instaurarea regimului comunist, imnul ţării a devenit „Zdrobite cătuşe în urmă rămân", pe versuri de Aurel Baranga, melodia aparţinându-i lui Matei Socor. În perioada comunistă au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poeţilor Eugen Frunză şi Dan Deşliu, "Te slăvim, Românie" (1953-1977) şi varianta modificată a melodiei "Trei culori cunosc pe lume", cântecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu ; acest imn i-a succedat primului şi a dăinuit până la Revoluţia din 16-22 decembrie 1989. Versurile imnului naţional actual al României aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet şi culegător de folclor. Poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureşanu, scris în vremea Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann şi cântat pentru prima dată pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile după izbucnirea revoluţiei). Simbolistica lui naţională şi rolul jucat în momentele cheie ale istoriei româneşti (Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial ori mişcarea revoluţionară din decembrie 1989) au făcut ca opţiunea noului regim democratic de la Bucureşti să se îndrepte după 1989 către creaţia lui Andrei Mureşanu şi Anton Pann, ce va deveni imn naţional sub titlul "Deşteaptă-te române". Potrivit Art.12, alineatul 3 din Constituţie, Imnul Naţional al României "Deşteaptă-te, române!" este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei "Un răsunet" de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.

ISTORIA IMNULUI “DESTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!” CUM S-A NASCUT IDEEA UNUI IMN NAŢIONAL
Iată cum descrie poetul George Coşbuc, ideea naşterii imnului naţional, în lucrarea „Un concurs literar la 1848 Era în anii revoluţiei, 1847, 1848. Începuseră frământările în Europa. Muntenia şi Moldova fierbeau, iar în Ardeal românii se pregăteau să apuce armele, spune Coşbuc. La noi, dincoace de munţi nu aveam, nu puteam să avem, o gazetă care să vorbească verde şi să îndrăznească a-şi spune focul, relatează Coşbuc. Însă, în Ardeal exista o astfel de gazetă, după datele lui Coşbuc, gazeta săptămânală a ardelenilor : "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" redactată de George Bariţiu. Goerge Bariţiu a simţit nevoia unui cântec războinic, unei "Marsellieze” a românilor, în Ardeal. Pentru că nu avea pe nimeni cui să se adreseze, el i-a scris lui Eliade şi apoi s-a adresat tuturor poeţilor din principate să facă un cântec, o” Marsellieză” a românilor. Eliade, pentru că nu avea nimic gata, i-a trimis lui Bariţiu poezia scrisă de Cârlova, prin 1834, care purta titlul "Marşul lui Cârlova". Lui Eliade, această poezie i se păru cea mai potrivită, şi era într-adevăr singura cu caracter eroic, din acea vreme (Poezia a fost publicată la 5 ianuarie). După puţin timp, Eliade i-a trimis lui Bariţiu un cânt de cinci strofe semnat "Un român", şi intitulat " Hora Ardealului “, publicat la 14 iunie. Acest cântec s-a cântat multă vreme în Ardeal, pe o melodie veche de doină, dar acest cântec nu era nici războinic, nici eroic şi, în afară de versurile "a sosit ziua dreptăţii, ziua sfânt-a libertăţii“, nu are nimic din ceea ce îi trebuie unui cântec naţional. Marşul lui Cârlova, a devenit un fel de crez al românilor din Ardeal. A făcut lucruri mari în Ardeal. Dar el nu spunea ceea ce le trebuia românilor. Era clar, trebuia să vină şi alţi poeţi să îşi încerce forţele şi norocul. Primul a fost Alecsandri, care, publică la 24 mai poezia, deja publicată sub cenzură în Moldova, "Cătră Români" Aceasta a fost cu mult mai puternică decât a lui Cârlova, dar nu cea potrivită pentru a deveni o “Marsellieză” a ardelenilor şi a întregului neam românesc, pentru că era prea parţială în cereri şi revendicări, prea teoretică fără să expună nimic practic şi să pună degetul pe rană. După Alecsandri, a încercat Andrei Mureşanu, care după cum spune Coşbuc "şi-a publicat al său “Răsunet" . Acesta a fost publicat la 21 iunie tot în aceeaşi foaie, în care publicase şi Alecsandri. Dintre cele cinci poezii, numai una mai trăieşte azi şi se mai recită. Aceasta nu e a celui mai bun poet, ci a celui mai slab poet. Mureşanu a devenit mare, cu siguranţă prin faptul că a scris această poezie. "Fără îndoială, Mureşanu, ca ardelean, ştia cel mai bine ce are şi ce trebuie spus ardelenilor; a priceput însă, să spună păsurile neamului întreg", spune Coşbuc. Începând cu anul 1840 în toate "Principatele Române" s-a născut ideea unui imn naţional ce se cânta mai ales la festivităţile oficiale unde apărea Domnitorul ţării. În anul 1848, poetul Andrei Mureşanu a rugat pe cântăreţul Gh. Ucenescu de la biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, să-i "potrivească" o melodie pe versurile revoluţionarei poezii, intitulată “Un răsunet". Gh. Ucenescu a adaptat melodia "Din sânul maicii mele" scrisă de Anton Pann la strofele 1, 2 si 4 din poezia "Răsunet" şi i-a dat titlul primului vers - "Deşteaptă-te, române!". Acest cântec s-a intonat pe stradă pentru prima oară în 1848 de către studenţii revoluţionari. În anul 1900 s-a făcut prima înregistrare pe disc, de către solistul Al. Pascu, în S.U.A. În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti împreună cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi, au făcut la Bucureşti, prima înregistrare instrumentală. Tot în anul 1910, corul "Ion Vidu" din Lugoj, a înregistrat pe disc, în restaurantul Lugoj din localitate, pentru prima oară, varianta corală. Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, "Deşteaptă-te, române!", ca şi alte marşuri sau cântece patriotice, au fost interzise; intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Din anii '70, melodia a putut fi din nou cântată dar fără versurile originale. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Biblioteca comunala Popesti

Biblioteca din Popeşti intră în categoria celor care au intrat in renovare dupa anunţarea condiţiilor proiectului Biblionet.
Spaţiu este suficient iar bibliotecarul, domnul Iulian Maga abia asteapta sa instaleze echipamentele IT.
Comuna Popeşti e una din cele mai mari comune din judeţul Bihor, iar implicarea bibliotecii în comunitate este remacabilă (parteneriatul româno-belgian care se derulează an de an cu activităţi diverse, colaborarea cu centrul Medico-Social Popeşti, colaborările cu biserica ortodoxă şi cea penticostală). O vreme ( 2007-2008) biblioteca a fost promovată pe postul local de televiziune.
Alte pasiuni declarate ale domnului Maga sunt
cercetăşia şi echipa Steaua.

Biblioteca comunala Curtuiseni

Biblioteca funcţionează în aceeaşi clădire cu grădiniţa. Bibliotecara, doamna Erdei Edit, încearcă să atragă resurse pentru dezvoltarea serviciilor bibliotecii în folosul comunităţii. In 2008 a participat la sesiunea de proiecte CPC a Irex cu un proiect Infoagrigultorul. Acum desigur biblioteca este înscrisă în proiectul Biblionet. După cum se vede din imagini există şi spaţiu şi activitate.
O promisiune mai veche a primăriei este aceea de redeschidere a bibliotecii într-un sediu mult mai modern.

Un material profesional oferit de doamna bibliotecara  ne arata interesul pentur dezvoltarea serviciilor de biblioteca:

  

" Şi-mi aduc aminte: o speritoare pestriţă de paseri se sprijinea in par ca vântul s-o alinte "

  

                             LUDOTECA

            Definiţia :   Colecţie de jocuri şi jucării: spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu practicile lecturii, cu cărţi şi reviste. Numele acestei forme de pregătire a viitorului cititor vine din limba latină ”ludere” = a se juca. spaţiul, în care o echipă de profesionişti, numiţi ludotecari, realizează proiecte educative, sociale şi culturale specifice, prin intermediul jocului şi a jucăriei. Spaţiu dedicat jocului în care se practică folosirea jocurilor şi jucăriilor pentru activităţi în cadrul amenajat al ludotecilor; spaţiu cultural contemporan.

Ludoteca poate fii considerată un program de antrenament creativ, de apropiere a copilului de valorile spirituale prin carte.

Scurt istoric al ludotecii

Prima ludotecă, a fost înfiinţată la Los Angeles în 1934. Au trebuit să treacă mai bine de 25 de ani pentru ca interesul american pentru instruire ludică şi pentru virtuţile terapeutice ale jocului să treacă în Europa, mai întâi în ţările scandinave (1959 - Danemarca, 1964 - Suedia, 1969 - Norvegia), unde funcţionau ca adevărate instituţii care încercau, prin joc, să contribuie la reeducarea copiilor cu dizabilităţi fizice, psihomotorii sau mentale. Aceeaşi funcţie medicală o îndeplineau şi în Marea Britanie şi Franţa (primele ludoteci apar în aceste ţări în anul 1967). Poate nu întâmplător, prima ludotecă este înfiinţată în Marea Britanie de mama a doi copii cu handicap (1972), la fel ca şi în Belgia (1973). În anii '70 au apărut şi în Europa: 1970 - Germania, 1973 - Belgia şi Luxemburg, 1974 - Elveţia, 1976 - Olanda, 1977 - Italia, iar primul congres interanţional, a avut loc la Londra (1978).

În aceste condiţii, au apărut şi asociaţiile naţionale (1979) - Association des Ludotheques Françaises; 1980 - Association Suisse des Ludotheques - Elveţia), pentru ca în 1990 să ia fiinţă la Torino, Asociaţia Internaţională a Ludotecilor, cu sediul în Belgia. Există şi Asociaţia Europeană a Ludotecilor care şi-a desfăşurat cea de-a opta întâlnire anuală la Braşov, în perioada 25-27 martie 2004.

Tipuri de structuri pentru ludoteci .
În funcţie de profilul lor, Ludotecile Europene au fost grupate în două tipuri esenţiale de structuri:

            Ludoteci de tip ”educativ şi de loisir”, existente în ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia; locul cel mai important în cadrul acestor ludoteci îl ocupă noţiunile de joacă, de autonomie, de libertate acordată persoanei care se joacă;

            Ludoteci de tip ”medical”, prezente în ţări ca Germania, Marea Brtianie, Suedia; sunt locuri în care noţiunea de sănătate este de departe cea mai importantă şi de aceea, se adresează în special persoanelor aflate în dificultate, urmărind reeducarea lor prin metode ludice terapeutice.

           Tehnologiile multimedia la ludotecă :

Multimedia reprezintă un fenomen caracteristic timpurilor noastre, definind elementele fundamentale ale relaţiei copilului cu lumea. Mesajele audio-vizuale sunt omniprezente în decorul vieţii cotidiene, definind tehnologia de comunicare specifică sfârşitului de mileniu şi modifică incontesatbil ambianţa mediului extraşcolar, comportamentul psihologic al copilului. Ceea ce este comun tuturor tehnicilor audio-vizuale este faptul că ele reuşesc să asigure o bază perceptivă, concret senzorială mai bună, mai bogată, şi îndeosebi mai sugestivă activităţii de informare. Prin intermediul mesajelor audio-vizuale, copiii au posibilitatea să observe lumea vie a plantelor şi animalelor de pe diferite coordonate ale globului pământesc, să pătrundă în vastitatea spaţiului cosmic, dar şi în cea a micro-universului, aduse acum la scara perceptibilă a copilului şi supuse cercetării sale atente, datorită posibilităţilor camerei de luat vederi şi a tehnicilor de proiecţie, de a mări sau micşora realitatea prinsă în obiectiv.

Funcţiile ludotecii

Ludotecile pot îndeplini patru funcţii importante:

•1. Funcţia recreativă: ludoteca este un spaţiu de joacă iar prin faptul ca dispune de o ofertă diversificată de jocuri şi jucaării, contribuie la petrecerea timpului liber în mod plăcut, de către utilizatorii ei.

•2. Funcţia educativă: jocul, fiind un mijloc de învăţare, misiunea ludotecii este de a profita de acest impuls natural al omului pentru a-l orienta în direcţia dezvoltării integrale şi pozitive a individului.

•3. Funcţia socio-economică: actualmente, puţini utilizatori îşi pot permite să cumpere jocurile sau jucăriile pe care ludoteca le pune la dispoziţie.

•4. Funcţia comunitară: ludotecile pot deveni, mai ales în cadrul comunităţilor mici, punţi de legătură între membri acestora având drept liant fenomenul ludic.

JOCURILE ŞI JUCĂRIILE-elemente esenţiale ale ludotecii

In prezent, există un model de catalogare a jucăriilor şi jocurilor, sistem ESAR, dezvoltat în Quebec (Canada) de Denise Garon. Acesta permite analizarea jocurilor şi jucăriilor după şase criterii , numite “faţete”, fiecăruia corespunzându-i o categorie de jocuri.

Faţetele ludotecii

Faţeta A:   actvităţile ludice

Permit dezvoltarea fizică, motorie precum şi stimularea senzorială: jocuri cu mingea, popice, jocuri de împingere a anumitor obiecte. Jocuri de mişcare: solicită diferite părţi ale corpului (mâinile, picioarele) sau corpul întreg pentru atingerea finalităţii propuse; exemple: jocuri colective, jocuri de manipulare.

Faţeta B:   conduitele cognitive

Pentru a învăţa, copilul are nevoie să acţioneze, să facă, să interacţioneze cu lumea înconjurătoare. Dar nu numai acţiunea îl ajută să progreseze, ci şi observaţia care, la vârste foarte mici, devine cea mai importantă cale de cunoaştere. De aceea, jucăriile destinate copiilor de până la trei ani trebuie să fie în culori vii, obiectele trebuie să fie alcătuite din materiale diverse, sunetele emise de jucării să fie cât mai diversificate. Copilul descoperă astfel o lume diferită faţă de cea cunoscută în familie (jocuri şi jucării muzicale). jocuri de imaginaţie: motivează copilul să identifice noi soluţii la problemele date, să caute elementele neprevăzute, să afle noi funcţiuni ale obiectelor pe care le cunoaşte, să-şi construiască o lume nouă. Scenariile, în cazul unor astfel de jocuri sunt multiple, căci practic, fiecare obiect din ludotecă poate deveni prilej de visare, de creativitate. Aici intervenim noi pentru a provoca imaginaţia copiilor şi a-i antrena în joc. Exemple: jocuri pe bază de creioane colorate, carioci, markere, acuarele, plastelină, instrumente muzicale, păpuşi, jocuri de construcţie, jocuri cu piese care se asamblează.

Faţeta C:  abilităţi funcţionale

Jocurile care dezvoltă aceste abilităţi dau o reală motivaţie copilului în jocul său. Un exemplu de astfel de joc este cel de asamblare a unor elemente (LEGO, riglete cuburi) care oferă o anume finalitate activităţi ludice. Jocuri pentru dezvoltarea afectivităţii: permit dezvoltarea sentimentelor umane. De obicei, din primii ani de viaţă copilul se simte atras de o anumită jucărie, faţă de care nutreşte o anumită simpatie. Exemple: păpuşi, animale din pluş sau plastic, figurine.

Faţeta D:   activităţile sociale

Anumite jocuri în special cele în care trebuie respectate reguli stabilite prin ”Regulament de joc” îi ajută pe copii să se integreze în viaţa socială. Dificultatea pentru cei de vârstă foarte mică constă în a înţelege şi accepta regulile, pentru a distinge ceea ce le este permis de ceea ce nu. În plus, ei sunt nevoiţi să respecte o anumită disciplină de echipă, fapt ce favorizează comunicarea. Tot în categoria jocurilor bazate pe activităţi sociale se înscriu şi cele de tip: şah, go, scrabble, destinate copiilor de vârstă mai mare dar şi adulţilor precum şi celelalte jocuri ce presupun mai mulţi jucători. Jocuri care dezvoltă imitaţia: sunt destinate în special copiilor foarte mici pentru care faptul de a reproduce gesturile sau vorbele adulţilor devine un mod de a înţelege lumea înconjurătoare. Exemple: truse de doctor, roboţi, jocuri de deghizare, păpuşi, jocuri inspirate din viaţa de zi cu zi: la cumpărături, la grădiniţă, la doctor.

Faţeta E:  abilităţile de limbaj

Se dezvoltă prin jocuri ce permit imitarea, dezvoltarea imaginaţiei.

Cel mai cunoscut joc de acest tip este Spânzurătoarea. Un alt joc foarte apreciat de copiii care cunosc literele este Scrabble. Jocuri care dezvoltă capacitatea intelectuală: sunt special concepute pentru a provoca operaţii mentale, logice, de memorare, de asamblare; acestea sunt agreate şi de copiii mai mari. Exemple: Nu te supăra frate!, Domino, LOTO, Puzzle, jocuri tip Lego, jocuri de societate, jocuri de construcţii, puzzle tridimensional.

Faţeta F: conduite afective

Sentimentele de compasiune, de solidaritate, de respect pot fi dezvoltate prin unele jocuri sau prin folosirea jucăriilor ori a dramatizărilor. Jocuri care formează deprinderea de a citi: cărţi-jucării, cărţi cu ilustraţii şi cu cele mai frumoase poveşti şi basme ale lumii din literaturta română şi universală şi în format electronic.

Prezentarea Ludoteca Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" din Baia Mare:

•         are o capacitate de 100 de locuri;

•         este un serviciu modern, destinat preşcolarilor, un serviciu care răspunde cel mai bine noilor strategii ale instituţiilor de cultură – acela de a atrage şi a le forma gustul pentru lectura de calitate de la cea mai fragedă vârstă;

•         este un spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu practica lecturii, cu cartea şi revista;

•         este un mod de iniţiere şi, în acelaşi timp, de socializare a copilului prin joc, un mod de a-i stimula curiozitatea intelectuală, ludoteca este o anticameră a lecturii;

•         jocul este un mod de cunoaştere, este un ritual de cucerire a realului, de socializare, de devenire.

Regulament intern:

Ludoteca dispune de o colecţie de jocuri tradiţionale şi electronice, jucării , cărţi de colorat şi cu cele mai frumoase poveşti basme ale lumii. C.D.-uri cu jocuri educaţionale şi poveşti, casete audio cu poveşti şi musică pentru copii. Toate acestea sunt puse gratuit la dispoziţia preşcolarilor în scopul familializării cu ambianţa bibliotecii , a apropierii de carte şi a formării
deprinderilor de lectură.

Activităţile, la Ludotecă, se desfăşoară organizat, pe parcursul unei ore în colaborare cu toate instituţiile de învăţământ preşcolar din judeţ pe baza unor programării anterioare . Au acces la Ludotecă elevii claselor l-lV în cadrul unor activităţi realizate în colaborare cu şcolile din care provin.

Au acces la serviciile Ludotecii pentru o oră copiii cu vârstă cuprinsă între 3 şi 7 ani, ai căror părinţi , bunici sau fraţi utilizează , în acest timp, serviciile bibliotecii.Fondul Ludotecii este utilizat numai pentru a fi folosit pe loc, în spaţiu destinat jocului. Materiarele deteriorate de către copii vor fi înlocuite de către părinţi , cu altele identice, achiziţionate din magazinele de specialitate.

Amenajarea Ludotecii:

Zona copiilor până la 3 ani:

•   Fiind etapa din viaţă în care copilul nu este conştient de riscurile la care se expune am acordat o atenţie sporită amenajării acestei zone: prizele nu sunt la îndemâna lor, jucăriile sunt din materiale moi, jocurile adaptate vârstei: maşinile, animalele din pluş, carţile de joc, cuburile cu poveşti, cu animale, ştampile, jucării muzicale.

     Zona copiilor între 4 si 7 ani:

•    Jocurile sunt mai complexe deoarece copiii frecventează grădiniţa sunt mai sociabili, caută compania celorlalaţi participă cu uşurinţă la jocurile colective. Folosim aici jocuri de societate, jocuri lego, cărţi de poveşti, enciclopedii pentru copii, cărţi de colorat, enciclopedii multimedia.      

     Zona copiilor de peste 7 ani:

•   La această vârstă copilul se poate concentra mai mult de 30 de minute, are răbdarea necesară pentru a urmări desfăşurarea jocului, vrea să demonstreze ca e cel mai bun de aceea am considerat că cele mai potrivite jocuri pentru el sunt enciclopedii şi jocuri multimedia, jocuri video si pe CD-ROM, scrabble.

    Rolul bibliotecarului de la ludotecă

Principalul rol al bibliotecarului de la ludotecă este acela de a promova activitatea ludică şi de a stimula plăcerea pentru activităţile legate de ideea de joc şi de jucărie.

Pentru a-şi îndeplini această menire, bibliotecarul din acest serviciu trebuie să dispună de unele competenţe:

-plăcere de a lucra cu copiii, şi prin ei, cu publicul în general;

-preocupare pentru oferirea unei game largi de jocuri;

-capacitate de a organiza activităţi culturale specifice fiecărei vârste;

-capacitate de coordonare a unor activităţi în colaborare cu instituţiile de învăţământ preşcolar şi şcolar;

-cunoaşterea psihologiei copilului;

-experienţă în abordarea diferitelor aspecte ale relaţiilor sociale între copii şi între adulţi şi copii;

-cunoaşterea informaţiilor referitoare la animaţia ludică, la valenţele culturale ale jocului.

        Ludotecile din România

  

În ţara noastră apariţia primelor ludoteci a avut loc după anul 1989. Astfel au fost înfiinţate ludoteci în cadrul următoarelor Biblioteci publice: Biblioteca Judeţeană "A.D. Xenopol" Arad, Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila, Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, Biblioteca Judeţeană Mureş, Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu" Neamţ, Biblioteca Judeţeană "Astra" Sibiu, Biblioteca Judeţeană "Panait Cerna" Tulcea, Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanu" Vâlcea, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Municipală Lugoj , Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare şi, nu în ultimul rând Biblioteca Judeţeană " Gherghe Şincai"Oradea.


Ori unde sunt copii, jocul şi jucăriile fiind nelipsite , sunt apreciate ca nemuritoare , ele antrenând fiinţa copiilui în mulţime de activităţi şi având un rol benefic asupra personalităţii sale firave , pătrunzând mai uşor în colectivitate . Aşa se pot evalua posibilităţiile emoţionale , intelectuale ale copilului , biblioteca având ca scop prioritar pregătirea copilului pentru cerinţele concrete ale educaţiei , potrivit vârste sale. Potenţialul creativ al copilului este o bogăţie care trebuie descoperită şi prelucrată din care trebuie să iasă şlefuite diamantele de mai târziu.

De aceea dezideratul nostru a fost ca pe toţi copiii care vor avea posibilitate de-a cunoaşte biblioteca Ludoteca să-i apropie de carte, i să trezească interesul.
Activitatea din Ludoteca este o activitate de sondare a rezervelor efective şi creative ale copilului
o activitate de reflecţie şi orientare a bibliotecarului în a folosi toate capacităţiile bibliotecii pentru implicarea preşcolarilor şi şcolarilor mici în acest program , o întreprindere experimentală de la care aşteptăm rezultate bogate mai încolo, observaţiile fiind foarte necesare pentru relevarea rolului cerinţelor de dezvoltare în activitatea şi stimularea potenţialului creativ.   

Biblioteca Comunală Dena

Din anii 1980 până în zilele noastre biblioteca are sediu propriu în centrul comunei lângă căminul cultural. În 2006-2007 biblioteca a fost parteneră în proiectului „Descoperă-i pe ceilalţi şi fă-te cunoscut în universul informaţional”.Bibliotecarul este responsabilul Centrului de Documentare şi Informare care are sediul în bibliotecă. Activităţile pe care biblioteca le desfăşoară în partenriat cu şcoala , căminul cultural, Biblioteca Judeţeană, părinţii copiilor din comună, încearcă să acopere toate domeniile de interes şi nevoile locuitorilor Dernei.

Indicatori de performanţă ai Bibliotecilor orăşeneşti

Am calculat câţiva indicatorii de performanţă pentru cele 9 biblioteci municipale şi orăşeneşti bihorene .
Cheltuieli curente / capita= 8,66 lei
Cost / vizită=5,67 lei
Documnete imprumutate / capita=3,44 u.b.
Documente împrumutate / vizită=2,25 u.b.
Documente împrumutate / utilizator activ=33 u.b.
Documente imprumutate / bibliotecar=11090 u.b.
Indicele de circulatie al colecţiilor=71 %
Utilizatori ca procent din populatie in ultimii 5 ani= 34,9 %
Utilizatori ca procent din populatie in ultimul an=10,4%
Rata de innoire a colecţiilor =108,5 ani.

Văzând datele statistice , nu pot să nu -mi amintesc o glumă din seria Radio Erevan
Un ascultător: Ce este statistica ? Radio Erevan: Este ceva asemanator costumului de baie: arată multe, dar ascunde esenţialul.

Date statistice ale bibliotecilor orăşeneşti

Acelasi demers de parcurgere a datelor statistice raportate în ultimii 4 ani de către cele 9 biblioteci municipale şi orăşeneşti arată că:

1. In perioada 2005-2008 a scăzut volumul colecţiilor de la 463758 ub în 2005 la 437046 ub in 2008.Pe de altă parte a crescut numarul de documente la raftul cu acces liber pentru cititori de la 161 527 in 2005 la 195901 in 2008. Aceste cifre ne arată ca bibliotecile orăşeneşti au depozite mari dar că situatia incepe să se schimbe se triază şi se elimină , se reorganizează şi se scoate mai multă carte la raftul liber.

2. A crescut numărul de calculatoare cu care sunt dotate bibliotecile orăşeneşti de la 7 calculatoare în 2005 la 16 calculatoare în 2008.

3. A devenit clară tendinta de scădere a numărului de utilizatori activi ai acestor biblioteci de la 14.038 in 2005 la 9391 în 2008.Frecventa se mentine la un nivel constant ceea ce ne arată că aceşti utilizatori care vin la bibliotecă şi-au sporit vizitele.

4.Volumul achiziţiilor a rămas oarecum constant doar cu o mică creştere de la 3537 u.b. în 2005 la 4028 u.b. in 2008.



În momentul de faţă doar 3 biblioteci orăşeneşti nu au Internet în bibliotecă Ştei, Nucet şi Vaşcău. Nu pot să nu remarc disponibilitatea mai mare a bibliotecarilor comunali de a folosi mijloacele electronice de comunicare decât a celor de la oraşe.Probabil că fiind singuri , oarecum izolati profesional, bibliotecarii de la comune profită de Internet pentru aşi lărgi aria de contacte şi de comunicare.

Zile nationale

Dragi colegi,

In data de 26 iunie sarbatorim Ziua Tricolorului, prilej de a realiza expozitii in comunitatile unde va desfasurati activitatea. De asemenea puteti sa organizati diverse manifestari culturale cu elevii, studentii localitatii dvs. (ex: masa rotunda; simpozion; concursuri; etc)

Cu acest prilej dati-mi voie sa va prezint un scurt istoric al acestei zile.

26 IUNIE 2009

O zi importanta pentru fiecare roman, dar cati dintre noi se mai gandesc la semnificatia acesteia?

Pe data de 26 iunie sarbatorim Ziua Drapelului National al Romaniei, omagiind Revolutia de la 1848, in timpul careia, la 26 iunie, dupa abdicarea lui Gheorghe Bibescu, Guvernul provizoriu de la Bucuresti a adoptat Decretul nr. 1, care stabilea ca tricolorul rosu, galben si albastru este steagul Tarii Romanesti.

Decretul 252/1848 preciza la scurta vreme: „stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin" si sunt dispuse vertical, astfel: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu". Tricolorul fusese arborat atat de revolutionarii din Transilvania, cat si de cei din Tara Romaneasca, dar steagul transilvanean avea culorile dispuse orizontal (dupa modelul maghiar), in timp ce steagul din Muntenia avea culorile dispuse vertical, dupa modelul drapelului francez.
Initial, steagul revolutionarilor ardeleni era rosu - alb - albastru, pe banda alba fiind inscriptionata cu auriu deviza „Virtus Romana Rediviva" („Virtutea romana reinviata), dar in timpul revolutiei, albul a fost in locuit cu galben, ca in Muntenia.
Unirea din 1859 avea sa consfinteasca tricolorul ca drapel al Principatelor Unite, culorile fiind dispuse orizontal. La 11 februarie 1866, Cuza a fost silit sa abdice, iar la 10 mai in acelasi an, in urma unui plebiscit, Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern- Sigmaringen a fost proclamat „Domnitor al Principatelor Unite", sub numele de Carol I. La 26 martie 1881, Carol a fost proclamat Rege al Romaniei si s-a stins din viata in 1914, la Sinaia, dupa 48 de ani de domnie.

Regele Carol I este cel care a instituit tricolorul cu benzi verticale rosu - galben - albastru ca drapel national romanesc, in anul 1867.
Dupa 5 ani, s-a stabilit prin lege ca stema tarii si sigla suveranului sa fie inscriptionate pe drapelele unitatilor militare, dar nu si pe steagul national. In 1948, regimul comunist a hotarat ca noua stema a tarii sa apara si pe steagul national, dar, din Decembrie 1989, s-a renuntat la insemnele de sorginte sovietica si s-a revenit la steagul national din perioada 1872-1947.


Succes in activitate!

Indicatori de performanta

Am calculat indicatorii de performanţă pentru cele 43 de comune care au activitate în bibliotecă. Comparand cu rapoartele naţionale de anii trecuţi nu stăm foarte rău.
Cheltuieli curente / capita= 3,21 lei
Cost / vizită=15,9 lei
Documnete imprumutate / capita=0,4 u.b.
Documente împrumutate / vizită=2,08 u.b.
Documente împrumutate / utilizator activ=9,3 u.b.
Documente imprumutate / bibliotecar=1742 u.b.
Indicele de circulatie al colecţiilor=15,9 %
Utilizatori ca procent din populatie in ultimii 5 ani= 13%
Utilizatori ca procent din populatie in ultimul an=4,38%
Rata de innoire a colecţiilor =63,7 ani.

In Bihor avem de fapt 99 de comune, deci mai putin din jumătate din comunele Bihorene au biblioteci deschise .Există câteva comune care în mometul de faţă au biblioteci în organizare sau renovare pentru a fi redeschise. Sper ca fiecare an care va urma să mai aducă 3-4 biblioteci funcţionale pe harta noastră.

Evolutia datelor statistice

Doream sa prezint evoluţia datelor statistice în ultimii 4 ani in activitatea comunelor si a oraşelor bihorene. Doream să transfer un grafic cu datele comparative dar se pare ca nu ma pricep aşa de bine . Mă voi limita la a face doar comentariile pe care aceste date statistice le sugerează.

Referitor la cele 43 de comune Bihorene care au trimis rapoarte statistice la începutul anului 2009 putem spune că:

1. In perioada 2005-2008 a crescut volumul de documente achizitionate ( cumparare, donatie) de la 737 ub în 2005 la 6225 ub in 2008.
2. A crescut numărul de calculatoare cu care sunt dotate bibliotecile comunale de la 2 calculatoare în 2005 la 17 calculatoare în 2008
3. A devenit clară tendinta de a elimina din colecţii documentele depăşite din multe puncte de vedere, de la 1121 ub in 2005 la 12899 ub în 2008
4. Deşi e mic numărul de utilizatori inscrisi si a celor activi, acesta arata realitatea din teritoriu
in 2008 fiind rapotati 6761 utilizatori activi şi 2046 utilizatori înscrişi.

Un alt punct castigat de bibliotecarii comunali bihoreni este acela ca 24 dintre ei au adrese de mail şi 12 folosesc şi servicul messenger yahoo.

Biblioteca oraseneasca Sacueni

Doamna Kerekes Terezia , bibliotecară la biblioteca orăşenescă Săcueni ne povesteşte:

"Ca să facem spaţiu pentru mesele pentru calculatoare am mutat şase rafturi din prima sală. Numai în sala asta avem iarna incălzire.Aici putem pune două mese şi avem încă o masă mai mică pe care putem să punem un calculator,deci in total trei. Avem promisiuni de la primărie că ne vor da spaţiu in fosta clădire a şcolii, ar fi mult mai spaţios. O clădire veche dar frumoasă care trebuie neapărat renovată.
Aici avem 74 mp, acolo am avea aveam in jur de 150mp."

Nu putem decât să ne bucurăm că pe agenda primăriilor bibliotecile încep să ajungă pe prima pagină.

Filiala Medicina

Filiala noastra are un public format in principal din studenti si, mai exact studenti medicinisti. Dar nu exclusiv. Colectia cuprinde carti din domeniul medical, stiintific, industrial si un fond de carti in limba engleza, tot din domeniul medical. Avem pentru cititorii nostri semnal wireless gratuit, iar cele 3 calculatoare din sala de lectura au legatura la internet, sau pot fi folosite pentru editare sau diverse operatiuni. De asemenea dispunem de scanner, imprimanta, xerox si asiguram transfer de date pe diverse suporturi. Bogdan si Anca, bibliotecarii care lucreaza aici intretin o atmosfera relaxata propice studiului, avand si o sala de lectura cu cca 20 locuri.

Biblioteca comunala Capalna

O bibliotecă micuţă , într-o comună izolată, liniştită în care, eu orăşean mă întreb unde au dispărut oamenii de pe stradă. Bibliotecara mărturisea la data vizitei că a făcut ordine în rafturi de când a venit , dar că uşa bibliotecii se deschide prea rar pentru solicitări de carte.Viceprimarul povestea că totuşi căutând o carte tehnică , numai acolo în mica bibliotecă a găsit-o. Inscrierea în proiect a demarat şi aici o serie de acţiuni de îmbunătăţire a situaţiei. Rezolvarea sursei de căldură şi aducerea conexiunii

Internet in bibliotecă fiind priorităţi.

Biblioteca comunala Ciuhoi

Această bibliotecă comunală este singura bibliotecă din Bihor care are organizat fondul de carte în 2 sate ale comunei.

In centrul de comuna, în Ciuhoi este filiala de carte românească , iar în Saniob este filiala de carte maghiară.

Bibliotecara , doamna Laszlo Eniko, stă 3 zile pe săptămână la Ciuhoi şi 2 zile merge şi deschide biblioteca din Sâniob.

Localitatea Szentpéterszeg şi localitatea Nagyrábé din Ungaria sunt partenere în desfăşurarea de parteneriate culturale transfrontaliere.

Mai există un proiect cultural transfrontalier în stadiul de evaluare şi desigur biblioteca s-a înscris şi în proiectul naţional Biblionet.

Inscriere in programul BIBLIONET

Este 1 iunie si suntem aproape gata cu completarea aplicatiior pentru proiectul BIBLIONET.

Ordinea inscrierii bibliotecilor publice bihorene este urmatoarea: Marghita, Valea lui Mihai, Popesti, Derna, Sacueni, Ciuhoi, Salonta, Curtuiseni, Santandrei, Dobresti, Chislaz, Bors, Vadu Crisului, Tauteu, Osorhei, Beius, Sannicolau Roman, Sanmartin, Nojorid, Capalna.

Scrisorile de angajament ale primarilor din localitatile mentionate si a Biblitoecii Judetene au fost deja puse la posta .

Pana in 4 iunie vom trimite si pachetul electronic.

Vizitele planificate, de comitetul de selectie, in teren pentru a verifica informatiile minime de includere in program se vor desfasura intre 8 iunie si 6 iulie 2009.

In prima runda , vor fi alese 12 biblioteci judetene . Anuntul public a bibliotecilor selectate va fi pe data de 17 iulie 2009.Vom urmari site-ul proiectului http://www.biblionet.ro/.

In caz ca nu vom fi selectati urmatoarea etapa de selectie incepe in noiembrie 2009.Sau daca suntem selectati , in noiembrie putem intra in proiect cu urmatorul grup de biblioteci pregatite.