Biblioteca comunala Curtuiseni

Biblioteca funcţionează în aceeaşi clădire cu grădiniţa. Bibliotecara, doamna Erdei Edit, încearcă să atragă resurse pentru dezvoltarea serviciilor bibliotecii în folosul comunităţii. In 2008 a participat la sesiunea de proiecte CPC a Irex cu un proiect Infoagrigultorul. Acum desigur biblioteca este înscrisă în proiectul Biblionet. După cum se vede din imagini există şi spaţiu şi activitate.
O promisiune mai veche a primăriei este aceea de redeschidere a bibliotecii într-un sediu mult mai modern.

Un material profesional oferit de doamna bibliotecara  ne arata interesul pentur dezvoltarea serviciilor de biblioteca:

  

" Şi-mi aduc aminte: o speritoare pestriţă de paseri se sprijinea in par ca vântul s-o alinte "

  

                             LUDOTECA

            Definiţia :   Colecţie de jocuri şi jucării: spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu practicile lecturii, cu cărţi şi reviste. Numele acestei forme de pregătire a viitorului cititor vine din limba latină ”ludere” = a se juca. spaţiul, în care o echipă de profesionişti, numiţi ludotecari, realizează proiecte educative, sociale şi culturale specifice, prin intermediul jocului şi a jucăriei. Spaţiu dedicat jocului în care se practică folosirea jocurilor şi jucăriilor pentru activităţi în cadrul amenajat al ludotecilor; spaţiu cultural contemporan.

Ludoteca poate fii considerată un program de antrenament creativ, de apropiere a copilului de valorile spirituale prin carte.

Scurt istoric al ludotecii

Prima ludotecă, a fost înfiinţată la Los Angeles în 1934. Au trebuit să treacă mai bine de 25 de ani pentru ca interesul american pentru instruire ludică şi pentru virtuţile terapeutice ale jocului să treacă în Europa, mai întâi în ţările scandinave (1959 - Danemarca, 1964 - Suedia, 1969 - Norvegia), unde funcţionau ca adevărate instituţii care încercau, prin joc, să contribuie la reeducarea copiilor cu dizabilităţi fizice, psihomotorii sau mentale. Aceeaşi funcţie medicală o îndeplineau şi în Marea Britanie şi Franţa (primele ludoteci apar în aceste ţări în anul 1967). Poate nu întâmplător, prima ludotecă este înfiinţată în Marea Britanie de mama a doi copii cu handicap (1972), la fel ca şi în Belgia (1973). În anii '70 au apărut şi în Europa: 1970 - Germania, 1973 - Belgia şi Luxemburg, 1974 - Elveţia, 1976 - Olanda, 1977 - Italia, iar primul congres interanţional, a avut loc la Londra (1978).

În aceste condiţii, au apărut şi asociaţiile naţionale (1979) - Association des Ludotheques Françaises; 1980 - Association Suisse des Ludotheques - Elveţia), pentru ca în 1990 să ia fiinţă la Torino, Asociaţia Internaţională a Ludotecilor, cu sediul în Belgia. Există şi Asociaţia Europeană a Ludotecilor care şi-a desfăşurat cea de-a opta întâlnire anuală la Braşov, în perioada 25-27 martie 2004.

Tipuri de structuri pentru ludoteci .
În funcţie de profilul lor, Ludotecile Europene au fost grupate în două tipuri esenţiale de structuri:

            Ludoteci de tip ”educativ şi de loisir”, existente în ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia; locul cel mai important în cadrul acestor ludoteci îl ocupă noţiunile de joacă, de autonomie, de libertate acordată persoanei care se joacă;

            Ludoteci de tip ”medical”, prezente în ţări ca Germania, Marea Brtianie, Suedia; sunt locuri în care noţiunea de sănătate este de departe cea mai importantă şi de aceea, se adresează în special persoanelor aflate în dificultate, urmărind reeducarea lor prin metode ludice terapeutice.

           Tehnologiile multimedia la ludotecă :

Multimedia reprezintă un fenomen caracteristic timpurilor noastre, definind elementele fundamentale ale relaţiei copilului cu lumea. Mesajele audio-vizuale sunt omniprezente în decorul vieţii cotidiene, definind tehnologia de comunicare specifică sfârşitului de mileniu şi modifică incontesatbil ambianţa mediului extraşcolar, comportamentul psihologic al copilului. Ceea ce este comun tuturor tehnicilor audio-vizuale este faptul că ele reuşesc să asigure o bază perceptivă, concret senzorială mai bună, mai bogată, şi îndeosebi mai sugestivă activităţii de informare. Prin intermediul mesajelor audio-vizuale, copiii au posibilitatea să observe lumea vie a plantelor şi animalelor de pe diferite coordonate ale globului pământesc, să pătrundă în vastitatea spaţiului cosmic, dar şi în cea a micro-universului, aduse acum la scara perceptibilă a copilului şi supuse cercetării sale atente, datorită posibilităţilor camerei de luat vederi şi a tehnicilor de proiecţie, de a mări sau micşora realitatea prinsă în obiectiv.

Funcţiile ludotecii

Ludotecile pot îndeplini patru funcţii importante:

•1. Funcţia recreativă: ludoteca este un spaţiu de joacă iar prin faptul ca dispune de o ofertă diversificată de jocuri şi jucaării, contribuie la petrecerea timpului liber în mod plăcut, de către utilizatorii ei.

•2. Funcţia educativă: jocul, fiind un mijloc de învăţare, misiunea ludotecii este de a profita de acest impuls natural al omului pentru a-l orienta în direcţia dezvoltării integrale şi pozitive a individului.

•3. Funcţia socio-economică: actualmente, puţini utilizatori îşi pot permite să cumpere jocurile sau jucăriile pe care ludoteca le pune la dispoziţie.

•4. Funcţia comunitară: ludotecile pot deveni, mai ales în cadrul comunităţilor mici, punţi de legătură între membri acestora având drept liant fenomenul ludic.

JOCURILE ŞI JUCĂRIILE-elemente esenţiale ale ludotecii

In prezent, există un model de catalogare a jucăriilor şi jocurilor, sistem ESAR, dezvoltat în Quebec (Canada) de Denise Garon. Acesta permite analizarea jocurilor şi jucăriilor după şase criterii , numite “faţete”, fiecăruia corespunzându-i o categorie de jocuri.

Faţetele ludotecii

Faţeta A:   actvităţile ludice

Permit dezvoltarea fizică, motorie precum şi stimularea senzorială: jocuri cu mingea, popice, jocuri de împingere a anumitor obiecte. Jocuri de mişcare: solicită diferite părţi ale corpului (mâinile, picioarele) sau corpul întreg pentru atingerea finalităţii propuse; exemple: jocuri colective, jocuri de manipulare.

Faţeta B:   conduitele cognitive

Pentru a învăţa, copilul are nevoie să acţioneze, să facă, să interacţioneze cu lumea înconjurătoare. Dar nu numai acţiunea îl ajută să progreseze, ci şi observaţia care, la vârste foarte mici, devine cea mai importantă cale de cunoaştere. De aceea, jucăriile destinate copiilor de până la trei ani trebuie să fie în culori vii, obiectele trebuie să fie alcătuite din materiale diverse, sunetele emise de jucării să fie cât mai diversificate. Copilul descoperă astfel o lume diferită faţă de cea cunoscută în familie (jocuri şi jucării muzicale). jocuri de imaginaţie: motivează copilul să identifice noi soluţii la problemele date, să caute elementele neprevăzute, să afle noi funcţiuni ale obiectelor pe care le cunoaşte, să-şi construiască o lume nouă. Scenariile, în cazul unor astfel de jocuri sunt multiple, căci practic, fiecare obiect din ludotecă poate deveni prilej de visare, de creativitate. Aici intervenim noi pentru a provoca imaginaţia copiilor şi a-i antrena în joc. Exemple: jocuri pe bază de creioane colorate, carioci, markere, acuarele, plastelină, instrumente muzicale, păpuşi, jocuri de construcţie, jocuri cu piese care se asamblează.

Faţeta C:  abilităţi funcţionale

Jocurile care dezvoltă aceste abilităţi dau o reală motivaţie copilului în jocul său. Un exemplu de astfel de joc este cel de asamblare a unor elemente (LEGO, riglete cuburi) care oferă o anume finalitate activităţi ludice. Jocuri pentru dezvoltarea afectivităţii: permit dezvoltarea sentimentelor umane. De obicei, din primii ani de viaţă copilul se simte atras de o anumită jucărie, faţă de care nutreşte o anumită simpatie. Exemple: păpuşi, animale din pluş sau plastic, figurine.

Faţeta D:   activităţile sociale

Anumite jocuri în special cele în care trebuie respectate reguli stabilite prin ”Regulament de joc” îi ajută pe copii să se integreze în viaţa socială. Dificultatea pentru cei de vârstă foarte mică constă în a înţelege şi accepta regulile, pentru a distinge ceea ce le este permis de ceea ce nu. În plus, ei sunt nevoiţi să respecte o anumită disciplină de echipă, fapt ce favorizează comunicarea. Tot în categoria jocurilor bazate pe activităţi sociale se înscriu şi cele de tip: şah, go, scrabble, destinate copiilor de vârstă mai mare dar şi adulţilor precum şi celelalte jocuri ce presupun mai mulţi jucători. Jocuri care dezvoltă imitaţia: sunt destinate în special copiilor foarte mici pentru care faptul de a reproduce gesturile sau vorbele adulţilor devine un mod de a înţelege lumea înconjurătoare. Exemple: truse de doctor, roboţi, jocuri de deghizare, păpuşi, jocuri inspirate din viaţa de zi cu zi: la cumpărături, la grădiniţă, la doctor.

Faţeta E:  abilităţile de limbaj

Se dezvoltă prin jocuri ce permit imitarea, dezvoltarea imaginaţiei.

Cel mai cunoscut joc de acest tip este Spânzurătoarea. Un alt joc foarte apreciat de copiii care cunosc literele este Scrabble. Jocuri care dezvoltă capacitatea intelectuală: sunt special concepute pentru a provoca operaţii mentale, logice, de memorare, de asamblare; acestea sunt agreate şi de copiii mai mari. Exemple: Nu te supăra frate!, Domino, LOTO, Puzzle, jocuri tip Lego, jocuri de societate, jocuri de construcţii, puzzle tridimensional.

Faţeta F: conduite afective

Sentimentele de compasiune, de solidaritate, de respect pot fi dezvoltate prin unele jocuri sau prin folosirea jucăriilor ori a dramatizărilor. Jocuri care formează deprinderea de a citi: cărţi-jucării, cărţi cu ilustraţii şi cu cele mai frumoase poveşti şi basme ale lumii din literaturta română şi universală şi în format electronic.

Prezentarea Ludoteca Bibliotecii Judetene "Petre Dulfu" din Baia Mare:

•         are o capacitate de 100 de locuri;

•         este un serviciu modern, destinat preşcolarilor, un serviciu care răspunde cel mai bine noilor strategii ale instituţiilor de cultură – acela de a atrage şi a le forma gustul pentru lectura de calitate de la cea mai fragedă vârstă;

•         este un spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu practica lecturii, cu cartea şi revista;

•         este un mod de iniţiere şi, în acelaşi timp, de socializare a copilului prin joc, un mod de a-i stimula curiozitatea intelectuală, ludoteca este o anticameră a lecturii;

•         jocul este un mod de cunoaştere, este un ritual de cucerire a realului, de socializare, de devenire.

Regulament intern:

Ludoteca dispune de o colecţie de jocuri tradiţionale şi electronice, jucării , cărţi de colorat şi cu cele mai frumoase poveşti basme ale lumii. C.D.-uri cu jocuri educaţionale şi poveşti, casete audio cu poveşti şi musică pentru copii. Toate acestea sunt puse gratuit la dispoziţia preşcolarilor în scopul familializării cu ambianţa bibliotecii , a apropierii de carte şi a formării
deprinderilor de lectură.

Activităţile, la Ludotecă, se desfăşoară organizat, pe parcursul unei ore în colaborare cu toate instituţiile de învăţământ preşcolar din judeţ pe baza unor programării anterioare . Au acces la Ludotecă elevii claselor l-lV în cadrul unor activităţi realizate în colaborare cu şcolile din care provin.

Au acces la serviciile Ludotecii pentru o oră copiii cu vârstă cuprinsă între 3 şi 7 ani, ai căror părinţi , bunici sau fraţi utilizează , în acest timp, serviciile bibliotecii.Fondul Ludotecii este utilizat numai pentru a fi folosit pe loc, în spaţiu destinat jocului. Materiarele deteriorate de către copii vor fi înlocuite de către părinţi , cu altele identice, achiziţionate din magazinele de specialitate.

Amenajarea Ludotecii:

Zona copiilor până la 3 ani:

•   Fiind etapa din viaţă în care copilul nu este conştient de riscurile la care se expune am acordat o atenţie sporită amenajării acestei zone: prizele nu sunt la îndemâna lor, jucăriile sunt din materiale moi, jocurile adaptate vârstei: maşinile, animalele din pluş, carţile de joc, cuburile cu poveşti, cu animale, ştampile, jucării muzicale.

     Zona copiilor între 4 si 7 ani:

•    Jocurile sunt mai complexe deoarece copiii frecventează grădiniţa sunt mai sociabili, caută compania celorlalaţi participă cu uşurinţă la jocurile colective. Folosim aici jocuri de societate, jocuri lego, cărţi de poveşti, enciclopedii pentru copii, cărţi de colorat, enciclopedii multimedia.      

     Zona copiilor de peste 7 ani:

•   La această vârstă copilul se poate concentra mai mult de 30 de minute, are răbdarea necesară pentru a urmări desfăşurarea jocului, vrea să demonstreze ca e cel mai bun de aceea am considerat că cele mai potrivite jocuri pentru el sunt enciclopedii şi jocuri multimedia, jocuri video si pe CD-ROM, scrabble.

    Rolul bibliotecarului de la ludotecă

Principalul rol al bibliotecarului de la ludotecă este acela de a promova activitatea ludică şi de a stimula plăcerea pentru activităţile legate de ideea de joc şi de jucărie.

Pentru a-şi îndeplini această menire, bibliotecarul din acest serviciu trebuie să dispună de unele competenţe:

-plăcere de a lucra cu copiii, şi prin ei, cu publicul în general;

-preocupare pentru oferirea unei game largi de jocuri;

-capacitate de a organiza activităţi culturale specifice fiecărei vârste;

-capacitate de coordonare a unor activităţi în colaborare cu instituţiile de învăţământ preşcolar şi şcolar;

-cunoaşterea psihologiei copilului;

-experienţă în abordarea diferitelor aspecte ale relaţiilor sociale între copii şi între adulţi şi copii;

-cunoaşterea informaţiilor referitoare la animaţia ludică, la valenţele culturale ale jocului.

        Ludotecile din România

  

În ţara noastră apariţia primelor ludoteci a avut loc după anul 1989. Astfel au fost înfiinţate ludoteci în cadrul următoarelor Biblioteci publice: Biblioteca Judeţeană "A.D. Xenopol" Arad, Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu" Braşov, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila, Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, Biblioteca Judeţeană Mureş, Biblioteca Judeţeană "G.T. Kirileanu" Neamţ, Biblioteca Judeţeană "Astra" Sibiu, Biblioteca Judeţeană "Panait Cerna" Tulcea, Biblioteca Judeţeană "Antim Ivireanu" Vâlcea, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Municipală Lugoj , Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare şi, nu în ultimul rând Biblioteca Judeţeană " Gherghe Şincai"Oradea.


Ori unde sunt copii, jocul şi jucăriile fiind nelipsite , sunt apreciate ca nemuritoare , ele antrenând fiinţa copiilui în mulţime de activităţi şi având un rol benefic asupra personalităţii sale firave , pătrunzând mai uşor în colectivitate . Aşa se pot evalua posibilităţiile emoţionale , intelectuale ale copilului , biblioteca având ca scop prioritar pregătirea copilului pentru cerinţele concrete ale educaţiei , potrivit vârste sale. Potenţialul creativ al copilului este o bogăţie care trebuie descoperită şi prelucrată din care trebuie să iasă şlefuite diamantele de mai târziu.

De aceea dezideratul nostru a fost ca pe toţi copiii care vor avea posibilitate de-a cunoaşte biblioteca Ludoteca să-i apropie de carte, i să trezească interesul.
Activitatea din Ludoteca este o activitate de sondare a rezervelor efective şi creative ale copilului
o activitate de reflecţie şi orientare a bibliotecarului în a folosi toate capacităţiile bibliotecii pentru implicarea preşcolarilor şi şcolarilor mici în acest program , o întreprindere experimentală de la care aşteptăm rezultate bogate mai încolo, observaţiile fiind foarte necesare pentru relevarea rolului cerinţelor de dezvoltare în activitatea şi stimularea potenţialului creativ.