Intalnirea din 4 noiembrie a iubitorilor de poezie de la Filiala Dacia a fost sub semnul doliului si al sentimentelor patriotice. Ceea ce se intâmplă în peisajul politic și social nu ne poate lăsa indiferenți chiar dacă activăm doar într-o mică filiala de cartier.
Au inspirat disctuțiile și recitarile zilei, Corneliu Vadim Tudor și Adrian Păunescu .
Poezii proprii au avut și ele conotatii sociale și naționale.
Adio, mamă patrie, adio!” - Adrian Păunescu
Probabil, mâine-aici va fi pustiuŞi toţi în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
În loc să fim o ţară numai fraţi,
Simţim, în noua epocă barbară,
C-am fost în viaţa noastră blestemaţi
S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.
Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
Trăim acelaşi tragic simţământ
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.
Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi.
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.
Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?
Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze, se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.
Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă
Şi-acum, se aude clopotul final.
Vin vremuri de urgie şi de grindini
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.
Probabil, mâine – aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie, vom porni-o,
Drum bun popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!
Ne-am întors în trecut pe firul amintirilor participanților, toată lumea a avut ceva de spus, tema povestirii trecea de la unul la altul, derapa spre zone îndepărtate de preocuparile noastre declarate și a fost destul de dificil să revenim în prezent.
S-a citit și proză , mai inspirată sau mai neinspirată, ideea principală fiind cea de exprimare și împărtășire, în contextul generozității și al toleranței.
