S-a născut în 2 decembrie 1864 în
Tăuți, județul Satu Mare, dintr-o veche familie nobiliară. Tatăl
său, Ioan Pop, a fost preot, în acea perioadă fiind vicarul
greco-catolic al Sighetului. Mama sa, Aloisia Rednic, provenea din
familia nobilă a Redniceștilor din Bihor.
Școala primară a făcut-o în
Sighet, apoi Gimnaziul Premonstratens la Oradea, unde în anul 1892
și-a dat examenul de bacalaureat. Între anii 1882-1886 a urmat
cursurile Academiei de Drept din Oradea, examenul de avocat
susținându-l la Budapesta.
S-a stabilit în Oradea unde și-a
deschis un cabinet de avocatură. Paralel cu activitatea juridică,
Coriolan Pop s-a implicat în susținerea mișcării naționale
românești, atât pe plan spiritual și cultural cât și pe plan
economic. Astfel, a fost unul dintre fondatorii Băncii ”Bihoreana”
înființată în anul 1897,
din anul 1898 devenind și director al acesteia. În anul 1898 s-a
implicat la înființarea ”ASTREI”, despărțământul Bihor.
Pe plan politic a fost ales de mai
multe ori delegat pentru conferințele naționale din Sibiu ale
Partidului Național Român. Începând cu anul 1905, alături de
alți români bihoreni Aurel Lazăr, Nicolae Zigre, Dumitru Lascu,
Ioan Ciordaș a organizat adunări și discursuri pentru susținerea
cauzei naționale românești. În alegerile din anul 1906 și 1910 a
fost candidat din partea Partidului Național Român pentru cercul
electoral Aleșd, retrăgându-se datorită șicanelor și
amenințărilor violente din partea opoziției maghiare.
În perioada anilor 1910-1918
Coriolan Pop și-a concentrat atenția pe înflorirea Băncii
”Bihoreana”, ajutând în acest fel pe mulți români. În timpul
războiului s-a abținut de la orice declarații politice.
În anul 1918, în momentul
declanșării revoluției bolșevice, încrederea societății
orădene în Coriolan Pop era foarte mare, astfel că a fost ales ca
delegat al cercului electoral Oradea pentru Marea Adunare de la
Alba-Iulia și apoi președinte al Consiliului Național Român din
Oradea. În 12 martie 1919 a fost arestat alături de Roman
Ciorogariu, Gheorghe Andru și Gheorghe Tulbure și acuzați de
spionaj.
În ziua de 20 aprilie 1919 a făcut
parte din delegația care a plecat în întâmpinarea Armatei Române,
care a intrat în Oradea în aceiași dată. În data de 23 mai 1919,
ca primul prefect român a avut onoarea să prezinte omagiile și
supunerea județului Bihor, Regelui Ferdinand I și Reginei Maria.
Datorită stării de sănătate precare, la 23 septembrie 1919,
Coriolan Pop se retrage din funcția de prefect. Grav bolnav, prinde
să fie ales senator al României întregite, însă nu ajunge să
mai asiste la dezbateri. Se stinge din viață la 28 noiembrie 1919
la Oradea.
Pentru meritele sale a fost decorat
cu ”Meritul comercial și industrial cl. I” acordat încă din
1913 de Regele Carol I și apoi cu ”Coroana României” pentru
munca deosebită desfășurată.
Sursa:
Teodor Neș, Oameni din Bihor,
Oradea, tipografia Diecezană, 1937,pp. 498-508.
Fehér Dezsó,
Bihor – Biharmegye, Oradea-Nagyvárad Kulturtörténete és
Öregdiákjainak emlékkönyve, Oradea, Sonnenfeld Adolf, 1933-1937,
p. 502.
1
Biografie alcătuită de dr. Silviu Sana,
bibliotecar Colecții Speciale, Biblioteca Județeană ”Gheorghe
Șincai” Bihor.
