Máté Imre a fost un poet mai puțin cunoscut, până la vârsta de 37 de ani a publicat doar în revista “Forrás”. Când a avut ocazia să se prezinte în fața unui public mai larg, a spus doar atât : “M-am născut în 14 februarie 1936, la Valea lui Mihai și de atunci trăiesc tot aici”.
“Oare contemporanii poetului, Horváth Imre și Gittai István l-au motivat pe Máté Imre să fie așa succint în exprimare, sau caracterul poetului a ieșit la iveală în această notiță biografică?”- comentează ziaristul Tóth István în articol. După părerea lui exemplul lui Gittai István s-a întâlnit cu exprimarea poetică concisă a lui Máté Imre.
Poetul avea un stil dramatic, cum se menționa la apariția volumului “Segíts meg, emberségem! (Omenie, ajută-mă!)”, publicat în anul 1984. Ziarul “Fáklya” în recenzia volumului comenta : “Poeziile descriptive în care apare peisajul natal – asigură o sursă de inspirație bogată pentru poetul Máté Imre.” Aceste valori estetice dau originalitate poeziilor publicate.
Ziaristul Tóth István, pune între paranteze nemulțumirea : (De ce nu a publicat Editura Kriterion un volum separat pentru poeziile lui Máté Imre apărute în antologia “Segíts meg, emberségem! (Omenie, ajută-mă!)”?*- fiindcă și poeți mai puțini talentați au avut aceasta șansă.) Ziaristul dă glas întrebării imaginare și nemulțumirii cititorului : “Nu este important în ce fel de publicație apare o poezie bună? ” Tot el răspunde din poziția poetului : “Ca cititor pot să pun această întrebare, dar ca scriitor pot să fiu de-a dreptul nemulțumit”.
Volumul lui Máté Imre „Forgó táncban (În vârtejul dansului)” publicat în 1973 la Editura Kriterion cuprinde poezii scrise într-un stil concis, fragmentar, masculin. Poetul are o voce dramatică și minimalistă, simplifică rimele accentuând ritmica melodică. Ziaristul Tóth István demonstrează că acest limbaj sintetic se reflectă în antonimele folosite : “satul-orașul”, „o aspirație către iubirea ideală - indiferența față de sentimente”, „o poftă de viață nemărginită - renunțarea la viață și la toate”. În poeziile lui
Poetul din Valea lui Mihai a fost alintat de către mama lui, pe ea o regăsim în poeziile lui descrisă prin metafore: o liniște eternă, lumina soarelui, o iubire înțelegătoare. Această iubire filială a însemnat o sursă de inspirație pentru Máté Imre.
Publicistul îl felicită pe poetul Máté Imre, cu ocazia împlinirii vârstei de 50 de ani. În final de articol, Tóth István aduce în atenția cititorilor așteptările sărbătoritului :
“Pentru jumătatea de secol care urmează , dorim poetului Máté Imre să-și împlinească toate visele ” – cu aceste urări frumoase, încheie articolul Tóth István.
*1984 la Editura Kriterion "Segíts meg, emberségem! (Omenie, ajută-mă!)", volum de versuri a poeților Gábor Ferenc, Máté Imre și Számadó Ernő
Máté Imre : Várad hívására La chemarea Oradiei
Én lettem idegen Eu i-am devenit străin
vagy ő nekem? sau el pentru mine?
Pedig szépítgette viața mea din trecut
volt életem. o lumina odinioară.
Fiatal szememben În ochii mei tineri
fényesedett, și strălucitori ,
bájolta rám a chipurile iubirii
kedveseket. erau frumoase.
Poros faluma M-am îndepărtat
hűtlen hagyva de satul meu prăfuit
sok vágya sarkalt căutând voința
akaratra. ascultând dorința.
részegedtem, m-am îmbătat,
s maradtam éjre și peste nopți
Újra falumban M-am trezit din nou,
ébredtem fel în satul meu,
magányom maró cu remușcări inspirate
gyötrelemmel. din singurătate.
Élek azóta Trăiesc de atunci,
nyitni még szemem deschizând ochii
a világra. spre lume.
Törvénytelenül Încă mai iubind,
még szeretve, zeitățile,
esküszöm józan mă țin treaz
istenekre. să cuget.
Tékozló fiúként Ca fiul risipitor
ki elfáradt, cu suflet rănit
megtérek bűnösen mă-ntorc la tine smerit,
hozzád Várad. Oradea.
Máté Imre
