Elena Teodorini s-a născut pe 25 martie 1857, la Craiova, într-o familie de artişti, fiind nepoata actorilor Ion Vlădicescu şi Raluca Stavrescu şi verişoara Aristizzei Romanescu. Cum era de aşteptat, părinţii săi au îndrumat-o să studieze muzica încă de la vârsta de şase ani. Mai apoi, când a împlinit vârsta de paisprezece ani a plecat în Italia să studieze canto şi pian la Conservatorul de la Milano, unde l-a avut profesor pe pianistul şi compozitorul italian Adalfo Fumagalli. A debutat ca solistă în 1877 la teatrul Municipal din Cuneo, avându-l partener de scenă pe tenorul Armando di Gondi în opera „Maria di Rohan” de Gaetano Donizetti. Datorită cântului, a exerciţiilor vocale constante, „timbrul vocii sale cu timpul s-a transformat, trecând de la gamma contralto la cea de mezzosoprană”, realizând mari creaţii pe scenele lirice din Alessandria, Livorno, Pisa, Chieti şi mai apoi la Opera din Bucureşti (...). În 1879 cântă la Teatro dal Verme în rolul Mariei din „La Fille du Regiment” de Gaetano Donizetti şi în rolul lui Rachel, din opera „Evrea” de Jacques Fromental Halevy, iar la douăzeci și doi de ani cântă pe scena Teatrului La Scala din Milano, debutând în rolul Margheritei din Opera „Faust” de Charles Gounod, iar mai apoi, în 1881, interpretează rolul Valentinei în „Les Huguenots” de Giacomo Meyerbeer. Porneşte în căutarea succesului şi este angajată la Teatro Colon din Buenos Aires, făcându-se remarcată în opera „Bianca da Cervia” de Antonio Smareglia, din 1882, avându-l partener pe autorul dramatic Francesco Tamagno. În perioada 1890-1891 a cântat pe scena Teatro alla Scala în opera lui Stanislao Gastaldon, „Mala Pasqua”, după o nuvelă scrisă de Giovanni Verga.
Cu timpul, devine profesoară de canto la Academie Lyrique din Paris, începând cu 1905, iar printre tinerii pe care i-a avut au fost Edgar Istraty şi Zina Brozia. După o perioadă de doar câţiva ani, în 1909, Elena Teodorini pleacă de la Paris către oraşul Montevideo din Uruguay. Alături de Hariclea Darclee şi Titta Ruffo, înfiinţează Academia Theodorini, avându-i ca studenţi pe jole Lancelotti, Ofelia Villafane, Ada Gribone, Luisa V. De Kuhn, Inocencia de Arce, Dellia Marteneli, Maruja Orbistondo, Emilia Martin, Leticia Rossi, Delia de la Cuesta, Teresina Vitulli, Clotilda Massey de Ortiz, Carolina de Ortega, Angelica Molina Grisol e Alcira Renee Casaglia. Datorită metodelor ei pedagogice deosebite i se propune să devină director al Conservatorului Guvernamenta din Buenos Aires, începând cu anul 1915, doar pentru o scurtă perioadă, apoi se îndreaptă către Paris şi New-York şi se întoarce la Rio de Janiero în toamna anului 1918, pentru a înfiinţa Escola superior de canto „Ars et Vox”, în Avenida Rio Branco No.90, ulterior avându-i studenţi pe America Fontes, Bidu Sayao, Irena Baptista, Itala Cortez, Rachel Marques da Silva, Leonor de Rezende, Linda Cardenale, Nanita Lutz, Gloria Sattamini, Alvaro Caminha etc. În acelaşi an, se întoarce în ţară şi înfiinţează la Bucureşti Academia Națională de Lirică, iar în 1923 porneşte din nou către Brazilia, unde organizează un festival în luna iunie, un festival unde artista Bidu Sayao interpretează pentru a doua oară cântece din repertoriul românesc. Elena Teodorini se întoarce în ţară şi se stinge din viaţă pe 27 februarie 1926, la Bucureşti. În memoria ei, în 1995, Fundaţia Elena Teodorini îi dedică o placă comemorativă, la Paris, pe locul unde a fost fondată „Academie Lyrique Roumanie”, iar mai apoi, începând cu anul 2002, „Teatrul de Operă şi Operetă” din Craiova va purta numele teatrul Liric „Elena Teodorini” .
Fotografii din volumul Elena Teodorini, Editura Muzicală Bucureşti- Colecţia C.I. şi C.C. Nottara;
Bibliografie:
Teodor Burada, Istoria teatrului în Moldova, vol.II, pg.22;
Oltenia (România) - Monografie regională,1943, pg.25.
Viorel Cosma, Elena Teodorini, Editura Muzicală, Bucureşti, 1962;
R.Celleti, Teodorini Elena, Le Grandi Voci, Dizionario Critico Biografico Dei Cantati con Discografia Operatica, Roma, 1964;
Roland Mancini and Jean-Jacques Rouveroux (orig. H. Rosenthal and J. Warrack, French Edition), Guide de L’opera, Les indispensables de la musique (Fayard,1995);
Lanfranco Rasponi, Alfred A Knopf, The Last Prima Donnas, Bidu Sayao, pg.507, 1982;
Viorel Cosma, Elena Teodorini- schiţă monografică, EDITURA MUZICALĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR DIN R.P.R. 1962;
Constantin Dimitrescu -Severeanu, Din amintirile mele, Editura Fundaţiei Culturale Gheorghe Marin Saeteanu volumul II, pg.414-417.
Text: Daniela Dumitrecu, muzeograf #ColecțiaCIșiCCNottara
