Încă de la apariția ei, cartea a fost un mijloc de transmitere a informației de la un expeditor (autor) la un destinatar (cititor). Și acest „drum” al împărtășirii informației, adică al cunoștiințelor, s-a evidențiat mai ales în procesul didactic, adică, mai popular cunoscut, în școală. Cartea, ca manual școlar, avea ceva aparte pentru că era concepută pentru un public străin de concepte și idei, anume cel din categoria începătorilor sau neinițiaților. Pentru a avea acces la cunoștiințele din ea, începătorii trebuiau călăuziți și îndrumați, asemenea mersului pe o potecă necunoscută, proces reluat de mai multe ori, până când aceștia își asumau mental cunoștiințele, pe care ulterior le foloseau în diferite sectoare ale vieții cotidiene. Etapa asumării cunoștiințelor îi transforma pe începători în cunoscători și după acest proces manualul școlar era lăsat în urmă, pentru a iniția alte generații de începători. Astfel, rolul manualului școlar era unul „static”, asemenea clădirii școli dintr-o localitate, prin care toți „treceau”. Și această „trecere” „statică” era cea mai frumoasă aventură a devenirii omului.
Despre acest proces didactic transformator au „vorbit” și câteva cărți vechi din „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, organizate în cadrul expoziției tematice intitulate „Manuale școlare românești de-a lungul vremii”, parte a evenimentului „Ziua Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026 organizat de către Consiliul Județean Bihor, Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană „Gheoghe Șincai” Bihor, Teatrul „Regina Maria” și Centrul de Cultură al Județului Bihor.
Publicul care a venit la spectacol a avut ocazia să întâlnească, în foaierul de la etaj al teatrului, volume de referință ale „Școlii Ardelene” precum „Gramatica lui Micu-Șincai” (Viena, 1780), „Povățuire cătră aritmetică” (Buda, 1816), „Ortografia lui Petru Maior” (Buda, 1819), și „Gramatica lui Ioan Alexi” (Viena, 1826). Totodată, depășind limita cronologică a intervalului cărții vechi românești (1830), publicul a vizionat și alte manuale, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, din vechile provincii locuite de români. Expoziția a fost organizată în două secțiunii mari, anume „Carte veche românească” și „Carte modernă românească”. Pentru că spațiul evenimentului a fost generos și de înaltă ținută arhitecturală, întâlnirea publicului cu manualele școlare s-a făcut, aproape ca la școală, volumele fiind organizate pe discipline de studiu. Amintim doar câteva din prețioasele exemplare ale bibliotecii: Timotei Cipariu, Gramatica limbei române. Partea I și II, București, 1869 și 1877 (limba română); Teodor Ceontea, Aritmetica generală și specială, Arad, 1884 (matematică); Ioan Rus, Icoana Pământului sau carte de geografie, Blaj, 1842 (geografie); S. Nestor, N. Popescu, Gramatică germană pentru gimnasii, școle reale, preparandii și particulari, Blaj, 1896 (limba germană); A.T. Laurian, Istoria românilor. Partea II, București, 1861 (istorie); Catehismul cel mare sau învățătura creștinească cu întrebări și răspunsuri..., Blaj, 1844, Ilarion Pușcariu, Manual de istorie bisericească pentru tinerimea de confesiunea greco-orientală din școalele medii și comerciale, Sibiu, 1907 (religie).
Această întâlnire specială cu manualele școlare din vremuri trecute a avut rolul de a reaminti valoarea limbii române așa cum a fost scrisă din secolul al XVIII-lea până în prima parte a secolului XX, în variate discipline didactice, fie că era scrisă în alfabet chirilic sau în cel latin, și indiferent de locul unde a fost editată (Austria, Ungaria, Transilvania, Moldova sau Țara Românească). Cât privește procesul didactic, cel care îl transformă pe începător în cunoscător, reținem ideea lui Teodor Ceontea în prefața manualului său de Aritimetică (Arad, 1884): „Exemplele de repetațiune formează în sine o școală, căci dacă se năzuiește omul să le dezlege pe toate, atunci are la mână dexteritatea, după care umblăm atât în computul (calculul) mental cât și în cel scrisual”.
Dr. Silviu Sana – cercetător științific II, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor
Manuale Școlare Românești de-a lungul vremii
Descrieri ale tipăriturilor expuse la expoziția de carte veche dedicată „Zilei Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026, desfășurată la Teatru de stat „Regina Maria” din Oradea.
Custode: dr. Silviu Sana
Carte veche românească
II 37151; 295646
POVĂȚUIRE CĂTRE ARITMETICĂ (1816)
Autor: -
Titlu: Povațuire cătră Aritmetica sau Învățătura Numerilor spre Folosul Școalelor Româneșci
Ediţie: -
Loc tipărire: Buda, Tipărită cu cheltuiala Crăeștei Tipografii a Universității Ungurești
Data: 1816
Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):
in 8ᵒ (18 x 12 cm), 102 p.
Note:
Însemnări: „Kovacs Gyula... 1849” (C.2); „Această aritmetică ieste a lui Simion Răchițan cumpărată de la Lipova cu bani gata 36 creițari... în luna lui iulie 1833” (p. 7-33).
II 36920; 295200
ORTOGRAFIA LUI PETRU MAIOR (BUDA, 1819)
Autor: Maior, Petru
Titlu: Orthographia Romana Sive Latino-Valachica...
Ediţie: 1.
Loc tipărire: Budae, Typis Regiae Universitatis Hungaricae
Data: 1819
Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):
in 8ᵒ (22 x 15 cm), VIII, 103 p.
Note:
Însemnări: „Ex libris Petri Ra(țiu)” (f.g.); „Cumparată dein Biblioteca repausatului canonicu diecesan Petru Rațiu în 1877” (f.g.).
II 67602; 373619
GRAMATICA LUI MICU - ȘINCAI (VIENA, 1780)
Autor: Micu, Samuil; Șincai, Gheorghe
Titlu: Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae
Ediţie: 1
Loc tipărire: Viena; Tip. Josephi Nob. de Kurszböck
Data: 1780
Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):
in 8ᵒ (18 x 12 cm), [10 f.], 100 p.
Note:
-
