Sezatoate

 

PRIMĂVARA IN CULORILE FLORILOR SI ÎN LUMINA SĂRBĂTORILOR

 UNIUNEA JUDEȚEANĂ A PENSIONARILOR           BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ GHEORGHE ȘINCAI     

                B I H O R                                                                 B I H O R 

VĂ INVITĂ LA EXPOZIȚIA 

*PRIMĂVARA IN CULORILE FLORILOR SI 

ÎN LUMINA SĂRBĂTORILOR*

ORGANIZATĂ DE UNIUNEA JUDEȚEANĂ A PENSIONARILOR BIHOR,

CARE V-A AVEA LOC LA BIBLIOTECA JUDETEANĂ * GHEORGHE ȘINCAI * 

 DESCHIDEREA OFICIALĂ ESTE PROGRAMATĂ PENTRU DATA DE 31 MARTIE 2026 ORELE 17,00 

Expoziția poate fi vizitată până în data 7 aprilie 2026 orele 17,00

Vă mulțumim pentru participare!

                         

Ce muzică asculta Brâncuși?

 A doua întâlnire din seria 2026- Anul Brâncuși, în  Club prietenia 2020 Cluj-Bihor ne aduce în atenție muzica  care a inspirat arta sculptorului.

În atelier asculta muzică la un gramofon așezat într-un fel de scorbură de piatră, făcută de el, care oferea o rezonanță aparte.

Discoteca lui Brâncuși este depusă la centrul Pompidou și cuprinde peste 200 de plăci, cumpărate sau primite cadou,

A a făcut de mic parte din mai multe coruri bisericeşti, cânta puțin la vioară, fredona şi cânta mereu melodii populare olteneşti.

Pentru Brâncuşi muzica lui Wagner suna „barbar”, cea a lui Beethoven „prea dramatică”, pe cea a lui Mozart o găsea „calmă şi plăcută” iar pe Bach îl compara cu „un leu păşind maiestuos printr-un deşert”. Pentru Brâncuși, George Enescu era “muzicianul erudit și complicat la al cărui lucru, la a cărui gândire el n-avea acces”,

Din relatările celor care l-au cunoscut, aflăm că singurele concerte la care a mers au fost ale bunului său prieten, Erik Satie

Fragmenul muzical pe care am facut filmarea este din baletul Gymnopediile de Erik Satie.

În 1922, Brâncuși creează costumele-sculpturi pentru spectacolul de balet, Gymnopediile model fiindu-i dansatoarea română, Lizica Codreanu. Costumele și scenografia fiind create chiar de sculptor.

Ca fapt divers în avanpremieră, spectacolul a fost susținut în atelierul sculptorului iar Lizica Codreanu a dansat printre sculpturile lui Brâncuși.

sursa foto

Au colaborat Angela Pop și Delia Pantea

Sezătoare în martie

E primăvară deja. Șezătoarea de la biblioteca este la a șasea întâlnire în acest an.

Suntem în postul paștelui și acum este momentul să încondeiem ouă pentru paști, deci avem o activitate diversificată.

Cele două ore pe care le petreceam în șezătoare s-au transformat în peste 4 ore. Începem mai devreme , croim , coasem, alegem modele pentru mai noile sau vechile noastre participante la șezătoare.

Biblioteca Marghita- centru cultural recreativ

Biblioteca Municipală „Ioan Munteanu” a fost reabilitată prin proiectul „Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor Bibliotecii Municipale „Ioan Munteanu” pentru a crea un centru cultural-recreativ,proiect finanțat prin Prioritatea 7 – O regiune atractivă din cadrul Programului Regional Nord-Vest 2021-2027 și corespunde obiectivului – O Europă mai aproape de cetățeni.”


Cărțile își regăsesc locul în clădirea bibliotecii devenită acum Centru cultural recreativ. Spațiul acordat cărții s-a micșorat seminificativ , obligând la o selecție riguroasă a titlurilor care se întorc în bibliotecă.

Avem în schimb foarte multe mese pentru lectură , after school sau joc.
Avem o sala de calculatoare de ultimă generație si o terasă excepțională care te invită să petreci timp  citind sau jucându-te. Prin proiect s-au cumparat și o multime de jocuri de societate .

Urmărim cu interes modul în care biblioteca va funcționa în viitorul apropiat.

Primăvara cea frumoasă

Miercuri, 4 martie 2026, am afișat în "vitrina" filialei, o nouă expoziție, denumită "Primăvara cea frumoasă", în cadrul proiectului educativ "Poveștile și poeziile copilăriei". Această expoziție, compusă din paisprezece desene, a fost realizată de copiii de la Grădinița cu Program Prelungit nr. 56 din Oradea, coordonați în efortul lor creator de doamna profesoară Ioana-Grațiana Potra. Doamna profesoară completează expoziția cu o poezie scrisă de ea însăși.

Dedesubt, în pozele atașate puteți viziona expoziția descrisă, pe scurt, în rândurile anterioare.

Expozitie- vernisaj

MARȚI, orele 18 , la galeria Tibor Erno situată pe strada Șirul Canonicilor nr 11, vă așteptăm  la vernisajul expoziției   de pictură  

PRIN FEREASTRA CERULUI , 

autor  Jeni Drăgoi.

Exponate care au prins viață!

 

Jeni Dragoi expozitie : la portile cerului

Manuale școlare românești vechi

 

Încă de la apariția ei, cartea a fost un mijloc de transmitere a informației de la un expeditor (autor) la un destinatar (cititor). Și acest „drum” al împărtășirii informației, adică al cunoștiințelor, s-a evidențiat mai ales în procesul didactic, adică, mai popular cunoscut, în școală. Cartea, ca manual școlar, avea ceva aparte pentru că era concepută pentru un public străin de concepte și idei, anume cel din categoria începătorilor sau neinițiaților. Pentru a avea acces la cunoștiințele din ea, începătorii trebuiau călăuziți și îndrumați, asemenea mersului pe o potecă necunoscută, proces reluat de mai multe ori, până când aceștia își asumau mental cunoștiințele, pe care ulterior le foloseau în diferite sectoare ale vieții cotidiene. Etapa asumării cunoștiințelor îi transforma pe începători în cunoscători și după acest proces manualul școlar era lăsat în urmă, pentru a iniția alte generații de începători. Astfel, rolul manualului școlar era unul „static”, asemenea clădirii școli dintr-o localitate, prin care toți „treceau”. Și această „trecere” „statică” era cea mai frumoasă aventură a devenirii omului.

Despre acest proces didactic transformator au „vorbit” și câteva cărți vechi din „Colecțiile Speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, organizate în cadrul expoziției tematice intitulate „Manuale școlare românești de-a lungul vremii”, parte a evenimentului „Ziua Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026 organizat de către Consiliul Județean Bihor, Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană „Gheoghe Șincai” Bihor, Teatrul „Regina Maria” și Centrul de Cultură al Județului Bihor.

Publicul care a venit la spectacol a avut ocazia să întâlnească, în foaierul de la etaj al teatrului, volume de referință ale „Școlii Ardelene” precum „Gramatica lui Micu-Șincai” (Viena, 1780), „Povățuire cătră aritmetică” (Buda, 1816), „Ortografia lui Petru Maior” (Buda, 1819), și „Gramatica lui Ioan Alexi” (Viena, 1826). Totodată, depășind limita cronologică a intervalului cărții vechi românești (1830), publicul a vizionat și alte manuale, mai cunoscute sau mai puțin cunoscute, din vechile provincii locuite de români. Expoziția a fost organizată în două secțiunii mari, anume „Carte veche românească” și „Carte modernă românească”. Pentru că spațiul evenimentului a fost generos și de înaltă ținută arhitecturală, întâlnirea publicului cu manualele școlare s-a făcut, aproape ca la școală, volumele fiind organizate pe discipline de studiu. Amintim doar câteva din prețioasele exemplare ale bibliotecii: Timotei Cipariu, Gramatica limbei române. Partea I și II, București, 1869 și 1877 (limba română); Teodor Ceontea, Aritmetica generală și specială, Arad, 1884 (matematică); Ioan Rus, Icoana Pământului sau carte de geografie, Blaj, 1842 (geografie); S. Nestor, N. Popescu, Gramatică germană pentru gimnasii, școle reale, preparandii și particulari, Blaj, 1896 (limba germană); A.T. Laurian, Istoria românilor. Partea II, București, 1861 (istorie); Catehismul cel mare sau învățătura creștinească cu întrebări și răspunsuri..., Blaj, 1844, Ilarion Pușcariu, Manual de istorie bisericească pentru tinerimea de confesiunea greco-orientală din școalele medii și comerciale, Sibiu, 1907 (religie).

Această întâlnire specială cu manualele școlare din vremuri trecute a avut rolul de a reaminti valoarea limbii române așa cum a fost scrisă din secolul al XVIII-lea până în prima parte a secolului XX, în variate discipline didactice, fie că era scrisă în alfabet chirilic sau în cel latin, și indiferent de locul unde a fost editată (Austria, Ungaria, Transilvania, Moldova sau Țara Românească). Cât privește procesul didactic, cel care îl transformă pe începător în cunoscător, reținem ideea lui Teodor Ceontea în prefața manualului său de Aritimetică (Arad, 1884): „Exemplele de repetațiune formează în sine o școală, căci dacă se năzuiește omul să le dezlege pe toate, atunci are la mână dexteritatea, după care umblăm atât în computul (calculul) mental cât și în cel scrisual”.

Dr. Silviu Sana – cercetător științific II, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor

Manuale Școlare Românești de-a lungul vremii

Descrieri ale tipăriturilor expuse la expoziția de carte veche dedicată „Zilei Culturii Naționale” din 15 ianuarie 2026, desfășurată la Teatru de stat „Regina Maria” din Oradea.

Custode: dr. Silviu Sana

1. Carte veche românească

II 37151; 295646

POVĂȚUIRE CĂTRE ARITMETICĂ (1816)

Autor: -

Titlu: Povațuire cătră Aritmetica sau Învățătura Numerilor spre Folosul Școalelor Româneșci

Ediţie: -

Loc tipărire: Buda, Tipărită cu cheltuiala Crăeștei Tipografii a Universității Ungurești

Data: 1816

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (18 x 12 cm), 102 p.

Note:

Însemnări: „Kovacs Gyula... 1849” (C.2); „Această aritmetică ieste a lui Simion Răchițan cumpărată de la Lipova cu bani gata 36 creițari... în luna lui iulie 1833” (p. 7-33).

II 36920; 295200

ORTOGRAFIA LUI PETRU MAIOR (BUDA, 1819)

Autor: Maior, Petru

Titlu: Orthographia Romana Sive Latino-Valachica...

Ediţie: 1.

Loc tipărire: Budae, Typis Regiae Universitatis Hungaricae

Data: 1819

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (22 x 15 cm), VIII, 103 p.

Note:

Însemnări: „Ex libris Petri Ra(țiu)” (f.g.); „Cumparată dein Biblioteca repausatului canonicu diecesan Petru Rațiu în 1877” (f.g.).

II 67602; 373619

GRAMATICA LUI MICU - ȘINCAI (VIENA, 1780)

Autor: Micu, Samuil; Șincai, Gheorghe

Titlu: Elementa Linguae Daco-Romanae sive Valachicae

Ediţie: 1

Loc tipărire: Viena; Tip. Josephi Nob. de Kurszböck

Data: 1780

Descriere fizică (paginaţie, format, ilustraţii):

in 8ᵒ (18 x 12 cm), [10 f.], 100 p.

Note:

-