Incursiune în istoria locala

Ziua portilor deschise la Biblioteca Judeteana Gheorghe sincai a fost un prilej foarte bun de a aborda in multe forme istoria locala a Bihorului în secolul XX din anii 1900 pana in 1980.

De la ora 17 s-a vorbit despre “Industrializare şi demografie în centrele urbane ale Crişanei” (1960-1980), de Mariana Barna ; prezintă prof. univ. dr. Mihai D. Drecin (Amfiteatru, et. 1)

Lansarea a fost insotita de o Expoziţie de fotografie: “Industria bihoreană ieri şi azi” - imagini din colecţia personală a fotoreporterului Nicolae Meseşan (Galerie expoziţională, et. 1).

Lucrarea incearca sa reconstituie evolutia unitatilor industriale pe teritoriul Crisanei in perioada cuprinsa intre sfarsitul "epocii Gheorghiu -Dej" si "epoca Ceausescu". Cartii ii dedicam o postare separata.

De la ora 19 tot in Amfiteatrul de la etajul 1 dr. Cristina Puşcaş a prezentat cele trei lucrări care au a

parut in ultimul an si preot dr. Ioan Ghitea a facut retrospectiva cărţilor apărute între anii 2010-2014 la Editura Asociaţiei Românilor în lume şi lansate la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor.

• 
  
• 
  
  
  ”

1.

Inlaturarea chiaburimii - o manifestare a luptei de clasa la  sate", autori Gabriel Moisa si Cristina-Liana Puscas.

 Este vorba despre o carte-document care ilustreaza procesul colectivizarii fortate din Bihorul anului 1949, de la rascoalele taranilor persecutati la cruzimea cu care au fost deposedati de rodul muncii lor si propaganda mincinoasa care otravea cititorii . Cartea evidențială „modul în care regimul comunist a înţeles să intervină pentru pacificarea satelor din Bihor, care în vara anului 1949 s-au răsculat împotiva colectivizării forţate”, Cartea pune în paralel modul în care ziarele vremii (Scânteia şi Crişana) – aservite comuniștilor – prezentau lucrurile şi ce anume se întâmpla, în realitate, prin satele bihorene. 2. Cristina Puşcaş   ne-a vorbit  despre cartea ei de suflet “Iadul roşu în oraşul de pe Criş. Penitenciarul Oradea (1945-1977)”.

A obtinut  acces la arhivele Penitenciarului din Oradea și  a studiat perioada comunistă, 1945-1977, iar în urma unei cercetări cde trei ani a editat şi lansat cartea 
Cristina Puşcaş ne-a mărturisit că această carte este un omagiu dedicat celor care au suferit, care nu au avut nicio vină în afară de faptul că şi-au expus principiile. “Nu au dorit decât să-şi exprime un punct de vedere. Au dorit să trăiască într-o ţară liberă. Asta dorim să le transmitem tinerilor: să fim uniţi, să ştim să luăm atitudine pentru că altfel vor deveni doar o masă manipulată,”  

Încarceraţi între zidurile puşcăriei s-au aflat părintele Arsenie Boca, episcopii greco-catolici Iuliu Hirţe şi Justin Paven, episcopul romano-catolic Schubert Joseph, canonicul Coriolan Tămâianu şi protopopul ortodox de Vaşcău Terebenţiu Aurel. Alături de ei, au stat liderul Mişcării “Oastei Domnului” Traian Dorz, Arllet Coposu (soţia lui Corneliu Coposu), Gheorghe Rizea, (soţul Elizabetei Rizea).  Cu multă pasiune, autoarea ne-a impărtășit din momentele terifiante prin care au trecut detinutii. Fiecare imagine de pe coperta spune o poveste 

Cea de-a treia carte prezentată a fost despre martirii Gulagului românesc. Martor al celor mai cumplite vremuri din istoria contemporană a României, orădeanul Cornel Onaca, la cei 83 de ani ai săi, vine să completeze o mărturie făcută acum 14 ani, când apărea prima ediţie a volumului său „Martori şi martiri în temniţele comuniste”. Cornel Onaca a decis, după 14 ani, să redea din nou românilor, spre lectură, sprea a le fi de învăţătură mărturia sa despre cumplitele experienţe trăite de el şi de alţi zeci de mii de foşti deţinuţi politici care au plătit cu preţul libertăţii curajul de a se opune regimului comunist. 

 

Cristina Puscas ne povesteste despre  ”faimoasa Celulă nr. 7, celula de pedeapă, „Neagra”, cu apă pe jos, fără pat, unde deţinuţii erau ţinuţi dezbrăcaţi şi desculţi. „Am intrat cu picioarele goale, pe cimentul rece, cu apa până la glezne”, mărturiseşte Cornel Onaca. Foamea, frigul, anchetele dure, presiunile, mizeria din celule, lipsa posibilităţii de a face un duş, au fost caracteristicile acestei perioade de anchete. „Mâncarea consta dintr-o porţie mică de terci dimineaţa, alternând cu o bucăţică de marmeladă (un cub de 50 gr.) ori cu surogat de cafea neagră sau mai bine zis o spălătură de apă neagră fiartă, turnată în gamelă peste terci. La prânz şi seara, o gamelă cu zeamă fiartă pe organe de animale, arpacaş, mazăre furajeră şi bucăţica de pâine – 250 gr. pe zi”, îşi aminteşte Cornel Onaca. Penitenciarul Oradea a fost o adevărată surpriză, prin condiţiile abrutizante găsite aici în perioada 1954-1955. Celule reci, cu pereţi groşi de aproape un metru, cu ferestre zăbrelite, fără nicio sursă de încălzire, au făcut ca şederea aici să fie una dintre cele mai cumplite. „Temperatura din celule era mult sub zero grade iarna”




 Dr. Ioan Ghitea a facut retrospectiva cărţilor apărute între anii 2010-2014 la Editura Asociaţiei Românilor în lume şi lansate la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” Bihor.

 

Aparitii editoriale la editura Romania in lume 2010-2014 from Biblioteci Bihorene