Sa vorbim azi despre măști. Le purtăm cu toții. Avem fiecare in mintea noastra o imagine despre noi inșine, cum ne credem noi si cum credem ca ar trebui să apărem in fața altora.Ca indivizi creați de divinitate suntem unici si irepetabili, dar nu suntem mulțumiți de acestă unicitate și încercăm să ne înghesuim în tipare formale pentru a fi acceptați social. Pe de altă parte în interior ne bântuie unicitatea noastră și sperăm ca cineva să vadă dincolo de măștile noastre să rupă vălurile și să ne accepte total fără măști si alte artificii.
Intr-o carte , acestă temă bine prelucrată, asigură succesul.
Eleganța ariciului de Muriel Barbery este o carte de acest gen, ” o fabulă filozofică încântătoare care a cucerit milioane de cititori ” și a dus-o pe autoare în topul celor mai bine vândute romane.
Renee Michel, portăreasa unei frumoase case boierești de pe Rue Grenelle, e una din protagonistele care poarta masca : o angajată vulgară si sleampătă, scundă, dolofană și urâtă care ascultă televizorul tare, duce gunoiul, mătură curtea si face comisioane pentru locatarii intelectuali ai imobilului.
In spatele mastii se acunde o intelectuala rasată care citește clasici ai literaturii universale, filozofie, politică, se uita la filme de arta si e o adeptă a ceremoniei ceaiului si o adoratoare a culturii japoneze.
Paloma, e o adolescentă care poartă și ea mască. Locuieste in acelasi imobil, e fiica unei familii de intelectuali definiți de pozitiiile lor sociale. Isi ascunde sensibilitatea, bunul simt şi lecturile filozofice sub aparența unei rebele neînțelese.
Pe amândouă le descoperă un locatar nou care se mută în imobil, domnul Kakuro, în fracțiuni de secundă vălul e ridicat, se prefigurează o nouă viață în care cei asemănători se vor bucura împreună de aceleași pasiuni, folosind același limbaj și aceleași coduri de conduită.
Pentru Renee însă se pare că este prea târziu. Scoaterea măștii și viziunea unei alte vieți e prea mult pentru ea. Va muri într-un accident lăsând fără răspuns o întrebare: Putem trăi fără mască atunci când întâlnim oameni care ne citesc în suflete ca într-o carte deschisă???
Putem trăi fără mască fiind noi înşine ?
De acelaşi tip este romanul Fluturi al Irinei Binder, doar că este scrisă pentru alt nivel cultural.
Dacă în prima carte ceremonia ceaiului , un limbaj elegant, elevat şi filozofic şi cîteva întrebări existenţiale puse la locul potrivit dau frumuseţe cărţii, în a doua ne întâlnim cu limbajul şi manierele bucureşteanului din cluburi.
Succesul cărţii a fost asigurat de numeroasele cititoare care în timpul liber vizionează telenovele şi care trăiesc vieţi secrete sperând să aibă iubiţi bogaţi, amanţi frumoşi, adoratori secreţi şi mulţi, iar ele să fie frumoase, blonde prinţese îmbrăcate în rochii de epocă. Realitatea e probabil atât de anostă încât devine bestseller o carte în care eroina, frumoasă, intelectuală şi iubită de toţi e bătută des şi temeinic de amantul care o întreţine !? Clar, agresarea femeii in societatea românească e social acceptată şi probabil şi aprobată.
Romanul Fluturi e plin de clişee. Clişee sunt textele spirituale care apar ici şi colo ( cu un pic de efort găseam si sursele) şi dau cititorului neavizat impresia de profunzime. Clisee sunt gesturile de generozitate pe care eroina le face cînd vede în peisaj oameni necăjiţi, cere bani de la iubitul Robert, care scoate teancul de dolari asortat cu lei şi ea îl oferă fără rezerve !!!
Ce diferenţă între cele două cărţi.
In Eleganţa Ariciului, masca unei vieţi sociale modeste poate ascunde un suflet educat şi sensibil. Cartea îndeamnă cititorul să dorească mai mult, să fie mai mult, indiferent de condiţia lui socială.
Fluturii scot şi ei măştile, de pe feţele cititorilor de astă dată, se regăsesc în acestă carte şi probabil multe din visele lor sunt ca în povestea eroinei, fără substanţă, educaţie sau profunzime.
P.S. Daca această carte, Fluturi, ar fi ramas un roman de cartier bucureştean nu aveam nimic de zis, asa cum nu vorbesc de romanele americane de duzina care au si ele publicul lor. Dar a existat undeva pe coperta cartii o invitatie la lectură sugerand similitudini cu conceptul de inalta spiritualitate al iubirii neconditionate.
