Abatorul cinci, autor Kurt Vonnegut a apărut la Editura Univers in anul 1983.
„Abatorul cinci este una dintre cele mai importante carti scrise pe pamint american – obsedanta, irezistibila, subtila, plina de compasiune. O capodopera.“(Library Journal)
„O carte hazlie pe care, citind-o, nu-ti poti ingadui sa rizi, o carte trista care nu-ti stoarce lacrimi, un basm plasat intr-un abator.“ (Life Magazine)
„Debordind de imaginatie, aproape psihedelic, «Abatorul cinci» este un roman trist si incintator deopotriva, scris in cel mai autentic stil Vonnegut.“ (The New York Times)
„Unul dintre cei mai de seama romancieri americani contemporani.“ (Graham Greene
Experiența lui Vonnegut ca soldat și prizonier de război i-a influențat profund opera. În calitate de caporal al Diviziei de Infanterie 106, Vonnegut a pierdut legătura cu batalionul său și a rătăcit singur în spatele liniei inamice timp de câteva zile, înainte de a fi capturat de trupele armatei germane pe 14 decembrie 1944. Încarcerat în Dresda unde lucra la o fabrică ce producea siropuri pentru femeile gravide, Vonnegut a fost martorul bombardării și distrugerii a unei mari părți a orașului, pe 13-14 februarie 1945. Vonnegut a fost unul din cei șapte prizonieri de război americani din Dresda care au supraviețuit în celula unui depozit de carne cunoscut ca Schlachthof Fünf în germană, sau Slaughterhouse Five în engleză, adică „Abatorul cinci”.
Cum vorbim despre lucrurile care ne-au rănit,despre mari catastrofe, despre tragedii pe care le-am trait? Găsim totdeauna registrul potrivit?
Autorul anunta un roman despre bombardarea Dresdei în al doilea război mondial. Povestea este în carte , dar o gasesti doar ca pe niste piese de puzzle amestecate. Cand durerea amintirii devine prea intensa, naratiunea evadeaza in alte zone- a copilariei, a adolescentei, a casatoriei, a unei presupuse rapiri de catre extraterestri si a unei vieti paralele pe o alta planeta, a unei maturitați ca profesionist intr-un domeniu oarecare....
E un roman dureros, care arata că viata e grea si tristă si intre viață și moarte nu e decât o graniță foarte subtire care poate fi trecută oricând .... pentru ca ”așa merg lucrurile”.
