A doua șezătoare din octombrie

 

Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România.

 

În perioada 10-11 octombrie 2024, a fost organizată Ședința anuală a Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România. Întâlnirea profesională a avut loc la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”, din Valea lui Mihai.

Organizatorii principali al evenimentului au fost: Szőcs Endre (președintele ABMR), Karsai Attila (primarul din Valea lui Mihai), Gheri Judit și Simon Andrea (bibliotecari la Biblioteca Orășenească “Máté Imre”)

Ședința anuală a fost prima oară organizată în Județul Bihor, cu o participare activă a bibliotecarilor din teritoriu, inclusiv din Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”. Delia Pantea coordonatorul metodologic, împreună cu bibliotecara Melinda Racsav au transmis mesajele de bun venit a doamnei directoare Ancuța Florina Șchiop și ideea întâlnirilor profesionale, organizate în viitorul apropiat la Oradea sau în bibliotecile din județul Bihor.

Prezentările tematice, profesionale au fost concrete, actuale și diversificate. Am putut să discutăm liber despre domeniile și ramurile biblioteconomiei. Bibliotecarii invitați din țară și din Ungaria au împărtășit experiențele, tendințele moderne pe care le practică în instituțiile de cultură în care lucrează. Subiectele discutate au reflectat că sunt necesare întâlnirile organizate ca să putem crea legături profesionale, ca să avem curajul să cerem sfaturi, îndrumări metodoligice, și ca să practicăm tendințele moderne a meseriei.

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 

Șezătoare în octombrie

 În data de 3 octombrie a avut loc la bibliotecă o nouă șezătoare.

S-au croit două ii, dintre care una va fi o cămașă tradițională de Bihor. Viorica Știube, meșter popular va supraveghea procesul de creație.

Sezonul de cusut ne aduce la fiecare întâlnire alte doamne interesate de a-și coase cu mâna lor câte o cămașă populară.

În 2 octombrie pe youtube, Alina Tomer a încărcat videoul făcut la prima șezătoare din sezon. IA și Psihologia este tema  și spune povestea Șezătorii din Bihor!

Vă invităm să-l vizionați!

 

 

Rețeaua Fetelor Neînfricate

Biblioteca ”Octavian Goga” din Aleșd s-a înscris în proiectul național,, Rețeaua Fetelor Neînfricate" propus de Fundația Progres Bistrița.

Obiectivul acestui proiect este de a crește capacitatea pre-adolescentelor și adolescentelor cu vârste între 10-16 ani, prin schimbarea atitudinii față de sine și față de comunitate, dobândirea de cunoștințe și competențe sociale în cadrul a 10 sesiuni locale de învățare reciprocă.  

În data de 24 septembrie 2024, la biblioteca a reluat Proiectul Rețeaua Fetelor Neînfricate, cu a treia sesiune care a avut ca temă, Comunicare,tipuri de comunicare.

Participantele, eleve în clasa a VI-a- Liceul Teoretic ,,Constantin Șerban" Aleșd, au aflat despre comunicarea asertivă - ce este ea, cum fac diferența dintre comunicarea pasivă și cea agresivă, cum să exprime ceea ce simt și gândesc în cadrul unei conversații elegante, fără a emite judecăți de valoare.

Au fost îndrumate in cadrul unui podcast realizat de D-na. Roxana Braga, consultant și instructor management organizațional și HR, în dialog cu Dr. Camelia Crișan, CEO Fundația Progress.

 IBLIOTEC


 AUTOMATIZATe , BIBLIOTECi DIGITALe, BIBLIOTECi VIRTUALe, BIBLIOTECi HIBRIDe. DELIMITaRI CONCEPTUALE 

 

 Unul dintre aceste concepte, cu o frecvență din ce în ce mai mare în limbajul de specialitate românesc, este acela de

 biblioteci digitale (en. digital library), care circulă în paralel cu corespondentul său intrat în limbă pe filieră franceză - biblioteca numerica (fr. bibliotheque numérique) și cu variantele bibliotecă virtuală și bibliotecă electronică. 

 

 Referirile la ea s-au fcut, îns, fr a se încerca o delimitare riguroas a sensurilor, unii autori vzând în biblioteca digital o bibliotec tradiional care furnizeaz accesul la informații și documente pe suport digital, iar alții utilizând acest termen pentru a denumi „biblioteca fără ziduri”, depozitul de informații și documente stocate exclusiv pe suport digital, accesibil prin intermediul rețelelor electronice.

 Această incertitudine terminologică nu este, însă, întâlnită numai în literatura biblioteconomică românească, unii autori străini, precum William Saffady, înțelegând prin bibliotec digital atât „o colecie de informaii procesabile de ctre calculator sau un depozit pentru aceste informaii” (1), cât i „o bibliotec care îi pstreaz întreaga colecie sau o parte substanial a ei într-o form procesabil de ctre calculator, ca o alternativ, ca un supliment sau un complement pentru materialele tradiionale imprimate i microfilmate care domin în prezent coleciile de bibliotec” (2).

 Dicionarul explicativ de biblioteconomie i tiina informrii ofer definiii diferite pentru biblioteca digital i biblioteca virtual. Biblioteca digital este considerat o „bibliotec care din punctul de vedere al coninutului este asemntoare bibliotecii cu publicaii pe hârtie, dar în care documentele au fost stocate în format digital putând fi accesate prin reea de la distan” (3), în vreme ce pentru biblioteca virtual sunt oferite trei accepiuni: „bibliotec care îi are resursele în documente existente în format electronic [...]”, „mediu coordonat de materiale multimedia în format digital, astfel structurat încât s permit accesul rapid al utilizatorilor la aceste materiale, i echipat cu instrumente de navigare în reeaua global” i „termen generic pentru desemnarea bibliotecii pe suport electronic” (4). 

La rândul su, Dicionarul online de biblioteconomie i tiina informrii definete biblioteca digital drept „o bibliotec în care o proporie semnificativ a resurselor este disponibil în format citibil de ctre main [...]” (5). Biblioteca virtual este considerat “o <bibliotec fr ziduri>, în care coleciile nu sunt accesibile pe hârtie, microformate sau în orice alt form tangibil, ci în
format digital. 

Asemenea biblioteci există pe o scară foarte mică, însă în multe biblioteci tradiționale cataloagele și indexurile sunt disponibile online, iar textul integral al anumitor publicaii periodice i lucrri de referine este, de asemenea, disponibil în format electronic. 

Anumite biblioteci se autointituleaz <virtuale> deoarece ofer servicii online” (6).

 În continuare, o precizare: „Termenul <bibliotec digital> este mult mai adecvat, deoarece termenul <virtual> (împrumutat din <realitate virtual>) sugereaz c experiena utilizrii unei asemenea biblioteci nu este acelai lucru cu aceea <real>, când, de fapt, experiena citirii sau vizualizrii unui document pe un ecran de calculator poate fi diferit din punct de vedere calitativ de citirea aceleiai publicaii în form tiprit, dar coninutul informaional este acelai, indiferent de format” (7).

 Pe aceeai linie se situeaz autorii unei comunicri tiinifice în care sunt prezentate aciunile i proiectele derulate de Biblioteca Public de Informare din Paris în vederea integrrii resurselor pe suport digital, când afirm c ar fi absurd s pretind c resursele electronice pe care biblioteca le pune la dispoziie o transform într-o bibliotec virtual, cel puin în sensul în care se vorbete, de obicei, de “realitate virtual”: “Preferm conceptului de bibliotec virtual, care se reclam prea exclusiv de la ideologia tehnologic, un program de bibliotec online i de ofert la distan care plaseaz utilizatorul i practicile sale în inima problematicii bibliotecii” (8). 

În ultimii ani, specialitii au contientizat necesitatea impunerii unor concepte care s diferenieze structurile „virtuale”, care pun la dispoziie exclusiv colecii de informaii pe suport digital, accesibile de la distan, de bibliotecile tradiionale care pun la dispoziie accesul la asemenea colecii, precum i la alte resurse i servicii care utilizeaz mediul digital. 

Astfel, Sutton opereaz necesare distincii între biblioteca automatizat, biblioteca hibrid i biblioteca digital (9). El consider c biblioteca automatizat este biblioteca în care poate fi întâlnit un amestec de resurse pe suport hârtie (documente tradiionale), resurse pe suport digital (ex. CD-ROM) i metainformaii care trimit la medii non-digitale (ex. informaiile bibliografice dintr-un catalog online). Într-o bibliotec hibrid, sursele primare tiprite coexist cu cele digitale, iar sursele digitale de metainformaii sunt folosite în paralel cu cele tiprite; acest tip de bibliotec permite accesul la distan la un subset al coleciei digitale a bibliotecii (ex. colecii digitizate) sau la resurse digitale externe (ex. surse de informare disponibile în Internet) (10)

. Biblioteca digital este definit drept “o entitate logic. Este biblioteca fr ziduri - biblioteca nu colecioneaz entiti tangibile, purttoare de informaii, dar furnizeaz în schimb un acces mediat, lipsit de constrângeri geografice, la informaii distribuite prezente în reea” (11). Conform acestei tipologii propuse de Sutton, prin bibliotec digital se înelege doar o structur nelocalizat fizic, care furnizeaz servicii specifice folosind tehnologiile informaiei i comunicrii i apelând în exclusivitate la informaiile disponibile în reea, 

în vreme ce bibliotecile tradiionale care integreaz utilizarea reelei i a surselor de informare disponibile în Internet în serviciile proprii se încadreaz, în funcie de nivelul la care se realizeaz aceast integrare, fie în categoria bibliotecilor automatizate, fie în cea a bibliotecilor hibride, structuri intermediare între biblioteca tradiional i cea digital.

 Aceast abordare difer în mod fundamental de viziunile „generoase”, dar mai puin riguroase tiinific, ale unor autori care consider c orice bibliotec tradiional din orice tip de organizaie care trece de la furnizarea de descrieri bibliografice la furnizarea online de coninut pentru utilizatorii si a început s-i construiasc o bibliotec digital (12); 

este, de altfel, tendina care poate fi sesizat i în literatura noastr de specialitate, unde abund exemplele de biblioteci care, chiar din momentul apariiei în bibliotec a primului calculator, afirm c au fcut un pas important ctre a deveni o bibliotec digital sau, de ce nu, una virtual, cu tot arsenalul gongoric care însoete, de cele mai multe ori, consideraiile de acest gen. Incursiunea prin hiul încercrilor de a defini concepte nou intrate în atenia specialitilor în biblioteconomie reprezint un demers arid, dar necesar, dac se dorete utilizarea adecvat i nu aproximativ a acestora

IA și psihologia la Oradea

Ședința anuală al Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România

 

Ședința anuală al Asociației Bibliotecarilor Maghiari din România

10-11 octombrie 2024,  Valea lui Mihai 

 

10. octombrie, joi Centrul Cultural Gizella, Str. Republicii nr. 41 Valea lui Mihai 

Deschidere:

11.00 Karsai József Attila, primarul orașului

          Ancuța Florina Șchiop, directoarea Bibliotecii Județene ”Gheorghe Șincai” Bihor

          Szőcs Endre, președintele ABMR

11.30-12.00 Gerencsér Judit (director general adjunct Biblioteca Széchényi, Budapesta): Oportunități de colaborare între Asociația Bibliotecarilor Maghiari și bibliotecile maghiare din România.

12.00-12.30 Vántsa Judit (directoare Bibliotecii Municipală ”Wesselényi Miklós”, Târgu Secuiesc): Episoade din istoria bibliotecilor publice, perioada 1945-2023.

12.30-13.00 Pauză

13.00-13.30. Dunkler Réka (Școala Gimnazială „Bethlen Gábor” Odorheiu Secuiesc):

Colectare de date despre bibliotecile maghiare din România

13.30-13.45 Karácsonyi Zsolt: Colaborare între Fundația Școala și ABMR.

13.45-14.00 Szőcs Endre: Site-ul reînnoit a AMBR.

15.00 Masa de prânz

16.00 excursie de studiu la Carei și satul natal al poetului Ady Endre.

 

11. octombrie, vineri Biblioteca „Máté Imre” Str. Republicii nr. 29

10.00-12.30 Workshopuri

Juhász Zoltán, directorul Bibliotecii Județene Békés: Experiențe pozitive în turismul cultural.

Bednárik Prokec Zita, directoarea „Juhász Erzsébet” din Tapolya, Serbia: Gustul dulce al luptelor.

Illés Péter, directorul Bibliotecii Csemegi Károly, Csongrád, Ungaria: Csongrád, loc de întâlnire pentru bibliotecarii maghiari din Bazinul Carpatic.

12.30-14.00 Plimbare în oraș

14.00 Masa de prânz, închiderea întâlnirii.

Cărți noi pentru biblioteci publice 2024

În luna octombrie 2024 se face livrarea către beneficiari , biblioteci publice din Bihor,  a cărților noi cumpărate de Biblioteca Județeană ”Gheorghe Șincai„ .

Dacă anul trecut au beneficiat de carte  33 de biblioteci publice , municipale și orășenești acum numărul lor a crescut la 40.
Selecția de carte a fost făcută pe baza cererilor bibliotecarilor din județ completată cu cele mai noi apariții editoriale.

Ne bucurăm să revedem intrată pe listă biblioteca publică din Vașcău, unicul oraș din Bihor care nu avea bibliotecă funcțională în ultimii ani.

De procedurile implicate în proces s-a ocupat doamna Aurica Roșca.

Vă amintim că Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai Bihor a avut inițiativa de a asigura (cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bihor), începând din anul 2022, achiziția centralizată de carte care să acopere nevoia de titluri noi pentru toate bibliotecile publice din județ, atât a celor din mediul urban cât mai cu seamă a celor din mediul rural.

În doi ani, 2022 și 2023, 9000 de cărți noi au ajuns la cititorii din Județul Bihor.

Este vorba de bibliotecile publice din comunele -Aștileu, Borș, Bratca, Budureasa, Căbești,  Căpâlna, Chișlaz, Curtuișeni, Diosig, Dobrești, Drăgești, Finiș, Holod,  Mădăras, Nojorid,  Pocola, Răbăgani, Roșia, Tăuteu, Tinca, Sânmartin, Sântandrei, Osorhei , Tarcea, Tulca, și nou intrate pe lista de beneficiari: Măgesti, Remetea,  Țetchea, Vadu Crișului,  Săcădat 

Orașele :Aleșd, Beiuș, Marghita, Nucet, Salonta, Ștei, Săcueni și Valea lui Mihai  și ultimul intrat pe lista Vascau , au primit și ele carți noi.

Din nou la Dumbrava

 Vineri 27 septembrie  am vizitat din nou centrle sociale de la  Dumbrava și Incești  împreună cu Maria Matei.

Am încărcat mașina cu cărți și alte lucruri care credeam că le vor fi de folos și am pornit la drum. 

Dumbrava prietenele noastre de la casa 71 ne-au întâmpinat cu bucurie .

Dumbrava Biblioteca  avea nevoie de un pic de organizare, am scos cărțile rupte și am pus la vedere carțile noi. Am făcut recomandări de lectură. 

                                       

                                                             Incești, sala de activități.

La Incești fiind o comunitate mai mare nu reușim să-i cunoaștem pe toți. Dar au venit să ne întâmpine cu bucurie  cei pe care i-am cunoscut la Dumbrava . Ne-au recunoscut vocile și ne-am întâlnit cu toții în sala de activități, care pentru noi era  noutate. Ne-au împărtășit  amănunte din viața lor de zi cu zi.

Am promis că vom reveni  de sărbători.

                                       

                                      

                                      

                                      

                                      

                                          

Invitație

 

𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐛𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚̆. 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐭𝐢𝐩𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐞𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈-𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚

 

Într-un cadru familiar, sala de lectură „Colecții Speciale” a bibliotecii noastre a fost gazda expoziției anuale de carte veche, intitulată „𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐭𝐢𝐩𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐞𝐚𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥 𝐗𝐕𝐈-𝐥𝐞𝐚 𝐥𝐚 𝐎𝐫𝐚𝐝𝐞𝐚”. În prezența unui public iubitor de carte și bibliotecă, Dr. Silviu Sana, curatorul expoziției, a făcut o scurtă incursiune în istoria tiparului, legând tema expoziției de istoria europeană a culturii. Cercetătorul orădean a scos în evidență particularitatea fiecărui volum, atât prin însemnările olografe de pe acestea, precum și prin coperțile frumos decorate și îmbrăcate în pergament sau piele. Expoziția – organizată cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului - s-a încadrat cronologic în istoria secolului al XVI-lea, discursul curatorului canalizându-se în a-i evoca pe cei care au contribuit la răspândirea tipăriturilor și a tiparului în Europa, „prezenți”, de altfel, în cele 6 exemplare expuse în vitrinele bibliotecii.

Au fost expuse și au fost redate amănunte din „viața” următoarelor volume:

Iosephus Flavius, Opera Historica, Paris, 1513-1514;

Farrago, Nova Epistolarum Des Erasmi Rotterodami, Basel, 1519;

Martin Luther, ...Lucubrationum Pars Una, Basel, 1520; Flavius Iosephus, ... Opera..., Basel, 1525;

Theophylacti..., In quator Evangelia ennarationes..., Basel, 1525;

Theophylacti ..., In omnes Divi Pauli Epistolas Ennarationes, Köln, 1531;

Sermones Ludici Clichtovei Neoportuen..., Köln, 1535.

Expoziția a avut 6 panouri tematice, unul fiind dedicat lui Eramus de Rotterdam, celelalte cinci fiind dedicate fiecărui exemplar de carte veche din expoziție, fiecare descriere având un rezumat în limba maghiară și engleză. În următoarele săptămâni, aceste panouri tematice pot fi vizionate de publicul cititor în holul instituției de la etajul II al bibliotecii noastre.

Dr.Silviu Sana