Pe urmele Sfântului Patrick şi a Sfântului Anselm de Canterbury (Dublin-Londra 15-25 martie 2013)

              La invitaţia Universităţii din Dublin (DCU), în zilele de 15-16 martie 2013, am avut onoarea să particip la Conferinţa Internaţională „Communism and Post-comunism”, eveniment aflat la a 37-a ediţie, care a avut 80 de conferenţiari din peste 10 ţări (Irlanda, Rusia, România, Lituania, Marea Britanie, Georgia, Turcia, Canada etc.). Lucrările prezentate s-au încadrat în mai multe domenii ştiinţifice (istorie, sociologie, economie, politologie, drept, psihologie) şi au căutat să ofere atât răspunsuri cât şi să problematizeze în perspective noi şi diferite tematica acestei conferinţe.

Au existat mulţi conferenţiari din Europa de Est care au abordat într-o perspectivă critică neajunsurile şi lacunele lăsate în urmă de perioada comunistă, dar şi entuziaşti, mai ales din vestul european, care au admirat sau evaluat pozitiv comunismul. Asupra acestora din urmă trebuie spus, pe de o parte, faptul că unii fuseseră la stagii de perfecţionare-cercetare la Moscova, perioadă care le-a deschis un alt orizont asupra comunismului, însă unul incomplet, pentru că aşa-numitul „egalitarism” era doar propagandă, ei necunoscând şi latură ascunsă a sistemului - mai ales acela al controlului exercitat asupra tuturor categoriilor sociale – făcut tocmai pentru a nu exista vreun derapaj de la „ordinea” dată de doctrina comunistă. Pe de altă parte, această înclinaţie faţă de blocul comunist, în special faţă de U.R.S.S., ţinea şi de înclinaţiile unei politici de autonomie, oarecum anti-britanice - cum este cazul Irlandei - , care vedea duşmanul Marii Britanii ca un prieten, chiar dacă sistemul politic era total diferit. Amintim câteva din secţiunile mai importante ale conferinţei: „Ţări post-comuniste în căutarea democraţiei. Ce rol are UE?”; „Alegeri şi instituţii post-sovietice: naţional, regional şi republici nerecunoscute”; „Economie şi Securitate regională în lumea post-comunistă”; „Conflict, competiţie şi societate civilă în Caucazul de Sud”; „Construirea identităţii naţionale. Politici externe şi Securitate Regională în Eurasia Centrală Post-Sovietică”; „Educaţie şi învăţământ înainte şi după comunism”; „Secrete şi revelaţii din trecutul comunist”; „De la Ceauşescu la U.E.: România în tranziţie”, ş.a.

            La secţiunile la care am participat am observat două tendinţe majore: una autoritaristă sau categorică legată de Rusia şi influenţa ei în statele Federaţiei ruse, şi o alta, legată de autonomie, independenţă şi deschidere spre U.E. În acest context s-a vorbit despre: alegerile din Republica Komi (unde, la alegeri, Putin a avut un procent mai mare de alegători decât în Rusia); alegerile din statele nerecunoscute Abkhazia, Nagorno-Karabach şi Transnistria; politica statelor independente Lituania, Moldova şi Estonia; noile direcţii ale naţionalismului în Georgia post-comunistă; cluburi ale elitelor din Rusia; cultură şi politică în St. Petersburg, ş.a.

            Lucrarea prezentată la conferinţă, intitulată „Episcopul urmărit. Iuliu Hirţea în notele informative ale Securităţii (1947-1978)” a dorit să scoată în evidenţă caracterul represiv al regimului comunist asupra creştinismului românesc, în mod particular asupra Bisericii Greco-Catolice româneşti. În cele 20 de minute de prezentare s-a abordat cronologic şi tematic, o scurtă istorie a Bisericii Greco-Catolice, instaurarea comunismului în România şi politica anti-catolică a guvernului Petru Groza („unificarea” religioasă din 1948 şi suprimarea Bisericii), perioada de ilegalitate a Bisericii (grupul de preoţi şi de credincioşi care l-a ajutat pe Episcopul Iuliu Hirţea în organizarea activităţilor bisericeşti, perioada de detenţie a episcopului), toate acestea, aşa cum au fost menţionate în notele informative ale Securităţii.

            Tot cu o lucrare despre istoria Bisericii Române Unite, intitulată „Biserica Greco-Catolică sub regimul comunist. Portrete de mărturisitori (1948-1989)” am avut ocazia să conferenţiez la Misiunea Română Unită din Dublin, unde prin bunăvoinţa Părintelui Vasile Orghici am avut ocazia să cunosc atât comunitatea românească de aici cât şi oraşul.

            Zilele petrecute la Dublin au fost pline de cultură, socializare şi spiritualitate. A fost o ocazie minunată să cunosc mai îndeaproape tărâmul legendar al Sfântului Patrick, a cărui sărbătoare a fost celebrată pe data de 17 martie. Ştiinţă – în cadrul conferinţei organizate în campusul universitar de la D.C.U., cultură –vizitarea celebrei şcoli „Trinity College” înfiinţată la 1592, apoi a locului numit „Spire”, kilometrul 0 al oraşului, trecând apoi râul Liffy pentru a ajunge la vechea catedrală gotică, în formă de cruce, închinată Sfântului Patrick construită între anii 1220-1260 – şi spiritualitate – prin vizitarea şi participarea la Sf. Liturghie alături de Părintele Vasile în bisericile St. Mary’s Pro-Catedral, St. Mary of Angels, St. Michan, la fraţii augustinieni şi cei dominicani.

            În ciuda vremii ploioase şi friguroase, poporul irlandez ştie să se bucure. Deşi Soarele nu îl vezi atât de des ca în alte zone ale lumii, el este prezent atât pe crucea lor tradiţională – Crucea celtă a cărei braţe sunt încadrate de un cerc ce simbolizează Soarele – cât mai ales în sufletele irlandezilor ca semn al bucuriei interioare ce străbate spre exterior.

            Apoi, la invitaţia Pr. Rector Eduard-William Fărtan am poposit pentru câteva zile la Londra. Unică prin tradiţie şi istorie, Londra este capitala cu cel mare flux de turişti pe străzile căreia se îmbină multiculturalitatea cu multietnia, fenomen datorat, în cea mai mare parte, politicii coloniale duse timp de secole de Coroana Britanică, dar şi pentru că situaţia economică ridicată permite un nivel de trai foarte bun. Fenomenul multiculturalităţii îl decoperi prin oamenii de diferite rase cu care intri în contact şi prin locurile şi clădirile care confirmă zicala că „Trecutul este oglinda prezentului”. Am avut ocazia să descopăr şi să cunosc de aproape „Tower Hill” şi „Tower of London” – locul unde erau executaţi cei căzuţi în dizgraţia regelui, podul mobil „Tower Bridge” (construit între anii 1888-1894), Crucişătorul „Belfast” – navă-simbol a Marinei Regale Britanice devenită din anul 1971 muzeu, Southwack Cathedral – cea mai veche biserică în stil gotic din Londra (reconstruită în 1212), catedrala episcopală anglicană „St. Paul Cathedral” (construită între anii 1675-1708) cu eleganţa stilului baroc.

Apoi, „colindând” la pas străzile Londrei, am ajuns şi la „British Libraries”, una dintre cele mai mari, moderne şi spectaculoase biblioteci din lume. Aflată în partea de nord a centrului istoric, această bibliotecă a fost inagurată oficial în anii ’70, colecţiile sale fiind reunite sub aceeaşi cupolă de la mai multe instituţii culturale din Londra şi Marea Britanie. Fiind bibliotecă de elită, cu una dintre cele mai numeroase colecţii de carte veche şi manuscrise din lume, în colecţii sale se păstrează printre altele: „The Lindisfarne Gospel/Evanghelia din Lindisfarne” – un manuscris din secolul VIII-lea d. Hr., „Diamand Sutra/Sutra de Diamant” – un text budist din secolul al XI-lea considerat a fi primul text tipărit, Biblia lui Gutemberg (1450), „First Folio” a operei lui Shakespeare (1623) – prima culegere de teatru a scriitorului britanic, „Magna Charta Libertatum” – un document din anul 1215, care îngrădea puterea regelui şi dădea un număr de drepturi pentru toţi cetăţenii, considerat a fi actul care a stat la baza sistemului parlamentar englez. Pentru turistul obişnuit să vadă cladiri somptuoase şi vechi, „British Libraries” nu iese cu nimic în evidenţă, însă pentru cititorul şi cercetătorul pasionat, atunci când intri în ea, se descoperă ca o cetate a cunoaşterii în care, atât filele îngălbenite ale cărţilor vechi cât şi cea mai nouă carte intrată în colecţiile ei, sunt semne evidente de cultură şi civilizaţie. Personal, am fost impresionat de „King’s Library Tower”, un turn cu şase nivele în care se păstrează biblioteca Regelui George al IV-lea (1762-1830) cu cele peste 8500 de volume. Aranjate cronologic, de la 1454 până la 1820, biblioteca respectivă cuprinde volume în limbile clasice (latina şi greaca) şi moderne, din diferite domenii de activitate (clasici, teologie, literatură, filosofie, istorie, topografie, ştiinţă şi tehnologie).

Au urmat apoi clădirea Parlamentului cu celebrul ceas „Big Ben” care indică ora exactă pe meridianul 0, „Westminster Abby” – biserica unde se încoronau monarhii englezi, Parcul St. James – cu numeroase specii de păsări, Palatul Bukingham – reşedinţa Reginei şi Trafalgar Square în centrul căreia se află o coloană impunătoare ce-l are în vârf pe eroul bătăliei de la Trafalgar (21 octombrie 1805) care l-a învins pe Napoleon, amiralul Nelson.

Pentru  iubitorii de artă, „National Gallery” din Londra are una dintre cele mai reprezentative expoziţii de pictură din arta italiană, fraceză, spaniolă, flamandă, olandeză, germană, engleză şi americană unde i-am descoperit pe Moroni, Velasquey, Valdes, Van Dick, De la Croix, Degas, Monet ş.a.

Apoi am bătut la pas „Charing Cross Road” şi am ajuns la locul unde fiecare pasionat de istorie trebuie să intre, la „British Museum”, pentru a intra în contact direct cu vestigiile antichităţii europene şi asiatice: civilizaţia sumero-babiloniană, egipteană, asiriană, greacă şi romană. Aici se păstrează „Piatra de la Rosetta” – care a făcut posibilă descifrarea scrierii hieroglifice de către francezul Champollion, statui, pietre funerare, sarcofage şi mumii din Egiptul antic, statui, vase şi fragmente din panteonul grecesc şi apoi, cele din antichitatea romană. În plus, am reuşit să văd şi colecţii de obiecte din civilizaţia extrem-orientală (China, India, Japonia) şi cea americană.   

              La aproximativ 100 de km de capitala Regatului Unit se află oraşul Canterbury, unde îşi are sediul şeful Bisericii Anglicane. În acest loc a poposit Sf. Augustin la 597 (d. Hr.) trimis de Papa Grigore cel Mare pentru a-i încreştina pe anglo-saxoni. Biserica-catedrală, construită în secolul al XI-lea în stil gotic, este cea mai veche biserică aflată în folosinţă din Anglia. Ea este considerată cea mai reprezentativă clădire din insulă datorită stilurilor arhitectonice prezente (romanic şi gotic) şi pentru că acest loc are însemnătate pentru biserica anglicană şi cea catolică: este locul unde a fost martirizat Thomas Becket (1118-1170), din ordinul regelui şi unde şi-a avut reşedinţa episcopală, Sf. Anselm de Canterbury (1033-1109) unul dintre cei mai importanţi teologi ai Evului Mediu. Loc de pelerinaj important în Evul Mediu, catedrala impresionează prin ogivele, cheile de boltă, picturile medievale, vitraliile, claustrul, pietrele de mormânt şi ruinele sale vechi. Dar nu doar prin aceste forme exterioare, ci şi prin faptul că acest loc este viu, un loc al cunoaşterii, prin biblioteca şi arhivele sale. Doar răsfoind manuscrisele şi cărţile vechi, vei putea învăţa mai multe, fiind astfel introdus într-un alt timp, în care clericii erau în celebrele „disputationes” argumentând filosofic despre esenţă şi fiinţă, despre viaţă şi Dumnezeu.

            Londra şi împrejurimile sale nu a fost rezervată doar itinerariilor turistice. Prin bunăvoinţa Pr. Eduard Fărtan, rectorul Misiunii Române Unite din Londra, am avut ocazia să conferenţiez pentru comunitatea românească păstorită de dânsul. Această conferinţă, având titlul „Biserica Greco-Catolică sub regimul comunist. Portrete de mărturisitori (1948-1989)” s-a încadrat într-un eveniment mai mare, Sărbătoarea hramului Bisericii „Bunavestire”, festivitate la care comunitatea românească l-a avut invitat pe Episcopul greco-catolic de Oradea, PS. Dr. Virgil Bercea, responsabil cu comunităţile româneşti din diasporă. Atât mărturia dată de dânsul la finalul conferinţei - despre soţiile de preoţi şi femeile care au încurajat şi susţinut Biserica în perioada de ilegalitate – cât şi celebrarea Sfintei Liturghii au fost momente de consolidare spirituală şi culturală absolut necesare pentru orice comunitate românească din diasporă.

                                                                             Dr. Silviu-Iulian SANA

                                                                        bibliotecar - Colecţii Speciale