17 iunie 2016

Pledoarie pentru zbor


Eugenia Drăgoi, artist plastic, membru UAP- filiala Oradea  a vernisat joi, 16 iunie, orele 18,  în Turnul Primăriei Oradea cea de-a şaptea expoziţie personală de pictură cu tema Pledoarie pentru zbor. Prezentarea expozitiei a facut-o  dr. Agata Chifor, critic de artă. 

Expoziţia cuprinde un număr de 37 de lucrări realizate pe lemn, pânză şi carton în tehnica acril, ulei şi tehnici mixte. Ele sunt expuse într-o perioadă de graţie situată între Praznicul Înălţării Domnului şi Sărbătoarea Rusaliilor şi cuprind elemente bogate în semnificaţii ce ţin de elementul aer: arhangheli, îngeri, păsări, fluturi, ocrotitori, silfe şi silfide.


Expoziţia este deschisă în perioada 14 -30 iunie 2016.
   ”Abordarea temei zborului de orice fel (al păsării, al fluturilor, al seminţelor purtate de vânt, al gândurilor, al sunetelor, al îngerilor) este o adevărată provocare pentru un artist.
   Zborul, în mituri și în vise, exprimă o dorință de sublimare, de căutare a unei armonii interioare, de depășire a conflictelor. Când nu știi, nu poți sau nu vrei s-o făptuiești ceri visului să o realizeze, depășind-o.
   Pasărea este un mesaj al cerului, în limba greacă acest cuvânt însemnând prevestire. În taoism, nemuritorii iau înfățișarea de păsări pentru a semnifica ușurința, eliberarea de greutatea pământească; pasărea este imaginea sufletului care scapă din trup sau numai a funcțiilor intelectuale (Rig Veda spune că inteligența este cea mai iute dintre păsări).
   Anumite desene preistorice (din grotele din Altamira sau Lascaux)  reprezentând oameni-păsări au putut fi interpretate în sens analog: zbor al sufletului sau zbor extatic al șamanului. Păsările simbolizează stările spirituale, iar îngerii stările superioare ale ființei. În Islam, păsările sunt simbolul îngerilor. În vechile texte vedice, o pasăre este aceea care se duce să ia soma,adică ambrozia, pe un munte inaccesibil și-l dă oamenilor.
   În Coran, cuvântul pasăre este luat adesea drept sinonim cu destin : De gâtul fiecărui om am legat pasărea lui.
   Aripile sunt simbolul avântului, al eliberării (sufletului sau spiritului) de trecere la corpul subtil, al descătușării de sub apăsarea terestră. Ezoterismul terestru exprimă acest lucru prin imaginea vulturului care devorează leul. Aripile nu se iau, se cuceresc!
   Alte semnificații ale aripilor:
*dinamismul                                                                            *elevația spre sublim
*spiritualizarea                                                                        *elanul pentru a depăși condiția umană
*aripile lui Dumnezeu                                                            *preafericirea și desăvârșirea
*pneuma, Spiritul Sfânt

    Tema zborului am adordat-o din unghiul de vedere al iubitorului de poezie, multe din lucrări având ca punct de plecare  versuri eminesciene, ale lui V. Alecsandri, G. Topârceanu, Ana Blandiana, precum şi legendele antice şi antroposofice..

Jeni Drăgoi.”
 Jeni Dragoi intre maiestre.

  
CĂLIN (file de poveste)
de Mihai Eminescu
Mii de fluturi mici, albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul văratic de mireasmă şi răcoare
A popoarelor de muşte sărbători murmuritoare.


   LEND
de D.R.Popescu
 ”Măiestrele ar fi în Munţii Făgăraşului, ursitoarele, cele mai frumoase femei. Să  apropiem aceste fiinţa supranaturale de pasărea lui Brâncuşi. Şi în alte basme păsări măiestre fac minuni şi cunosc viitorul. Cea mai vestită dintre aceste păsări măiestre era Andilandi. Andilandi era o pasăre a cărei cântare întrece toate muzicile pământeşti şi ace darul de a ghici trecutul şi viitorul şi a citi în inimile oamenilor. Acea pasăre se află în palatul zânelor, din împărăţia Ielelor spre soare răsare.
   Aceste păsări măiestre i-au ursit lui Brâncuşi să ducă în lume păsările care ştiu toate limbile, din Hobiţa a plecat cu ele în lume, ele l-au însoţit viersuind tot drumul până la Paris. Aceste păsări au ghicit forma tuturor păsărilor de azi. La Hobiţa sunt rândunici ce-şi fac cuibul sub streaşină, fiind considerate păsări sfinte. ”


O ŢARĂ E FĂCUTĂ ŞI DIN PĂSĂRI
De Ana Blandiana
                                                                O ţară e făcută şi din păsări,
                                                                Din V-urile mari căzând spre sud
                                                                Rănite, alungate de frig
                                                                Şi de trădare
                                                                Venind înapoi
                                                                Umilite de dor,
                                                                Lunecând pe toboganul cerului
                                                                Recunoscătore
                                                               Streaşinei că nu s-a mutat
                                                               De pe vechiul pridvor.
                                                               O ţară e făcută şi din păsări,
                                                               Cum o biserică e făcută
                                                               Şi din viaţa de apoi.








Lecturi de weekend

Împletind Iarba Sacră. Înțelepciunea indigenă, cunoașterea științifică și învățăturile plantelor.  ”Ascultă!” strigă o broscuță în lumina fa...

Wikipedia

Rezultatele căutării