Eugenia Drăgoi, artist plastic, membru UAP- filiala Oradea a vernisat joi, 16 iunie, orele 18, în Turnul Primăriei Oradea cea de-a şaptea expoziţie personală de pictură cu tema Pledoarie pentru zbor. Prezentarea expozitiei a facut-o dr. Agata Chifor, critic de artă.
Expoziţia cuprinde un număr de 37 de lucrări realizate pe lemn, pânză şi carton în tehnica acril, ulei şi tehnici mixte. Ele sunt expuse într-o perioadă de graţie situată între Praznicul Înălţării Domnului şi Sărbătoarea Rusaliilor şi cuprind elemente bogate în semnificaţii ce ţin de elementul aer: arhangheli, îngeri, păsări, fluturi, ocrotitori, silfe şi silfide.
Expoziţia este deschisă în perioada 14 -30 iunie 2016.
”Abordarea temei zborului de orice
fel (al păsării, al fluturilor, al seminţelor purtate de vânt, al gândurilor,
al sunetelor, al îngerilor) este o adevărată provocare pentru un artist.
Zborul, în mituri și în vise, exprimă o dorință de sublimare, de căutare a
unei armonii interioare, de depășire a conflictelor. Când nu știi, nu poți sau
nu vrei s-o făptuiești ceri visului să o realizeze, depășind-o.
Pasărea este un mesaj al cerului, în limba greacă acest cuvânt
însemnând prevestire. În taoism,
nemuritorii iau înfățișarea de păsări pentru a semnifica ușurința, eliberarea
de greutatea pământească; pasărea este imaginea sufletului care scapă din trup
sau numai a funcțiilor intelectuale (Rig
Veda spune că inteligența este cea mai iute dintre păsări).
Anumite desene preistorice
(din grotele din Altamira sau Lascaux)
reprezentând oameni-păsări au putut fi interpretate în sens analog: zbor
al sufletului sau zbor extatic al șamanului. Păsările simbolizează stările
spirituale, iar îngerii stările superioare ale ființei. În Islam, păsările sunt
simbolul îngerilor. În vechile texte vedice, o pasăre este aceea care se duce
să ia soma,adică ambrozia, pe un
munte inaccesibil și-l dă oamenilor.
În Coran, cuvântul pasăre este luat adesea drept sinonim cu
destin : De gâtul fiecărui om am legat pasărea lui.
Aripile sunt simbolul avântului, al eliberării (sufletului sau
spiritului) de trecere la corpul subtil, al descătușării de sub apăsarea
terestră. Ezoterismul terestru exprimă acest lucru prin imaginea vulturului
care devorează leul. Aripile nu se iau, se cuceresc!
Alte semnificații ale
aripilor:
*dinamismul
*elevația spre sublim
*spiritualizarea *elanul pentru a
depăși condiția umană
*aripile lui Dumnezeu
*preafericirea și desăvârșirea
*pneuma, Spiritul Sfânt
Tema zborului am adordat-o din unghiul de vedere al iubitorului de poezie, multe din lucrări având ca punct de plecare versuri eminesciene, ale lui V. Alecsandri, G. Topârceanu, Ana Blandiana, precum şi legendele antice şi antroposofice..
Jeni Drăgoi.”
Jeni Dragoi intre maiestre.
CĂLIN (file de poveste)
de Mihai Eminescu
Mii de fluturi
mici, albaştri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri
sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul văratic
de mireasmă şi răcoare
A popoarelor de
muşte sărbători murmuritoare.
LEND
de D.R.Popescu
”Măiestrele ar fi în Munţii Făgăraşului, ursitoarele, cele mai frumoase femei. Să apropiem aceste fiinţa supranaturale de pasărea lui Brâncuşi. Şi în alte basme păsări măiestre fac minuni şi cunosc viitorul. Cea mai vestită dintre aceste păsări măiestre era Andilandi. Andilandi era o pasăre a cărei cântare întrece toate muzicile pământeşti şi ace darul de a ghici trecutul şi viitorul şi a citi în inimile oamenilor. Acea pasăre se află în palatul zânelor, din împărăţia Ielelor spre soare răsare.
Aceste păsări măiestre i-au ursit lui
Brâncuşi să ducă în lume păsările care ştiu toate limbile, din Hobiţa a plecat
cu ele în lume, ele l-au însoţit viersuind tot drumul până la Paris. Aceste
păsări au ghicit forma tuturor păsărilor de azi. La Hobiţa sunt rândunici ce-şi
fac cuibul sub streaşină, fiind considerate păsări sfinte. ”
O ŢARĂ E FĂCUTĂ ŞI DIN PĂSĂRI
De Ana Blandiana
O ţară e făcută şi din păsări,
Din
V-urile mari căzând spre sud
Rănite, alungate de frig
Şi de trădare
Venind înapoi
Umilite de dor,
Lunecând pe toboganul cerului
Recunoscătore
Streaşinei că nu s-a mutat
De pe vechiul pridvor.
O
ţară e făcută şi din păsări,
Cum o biserică e făcută
Şi din viaţa de apoi.