Atunci când literatura rusa vorbește din zona dintre viața reală și trăirea mistică devine fascinantă, aprecierile naționale și internaționale o dovedesc:
Cartea Laur este de doua ori castigator al Premiului Bolsaia Kniga – Premiul intai si Premiul cititorilor – pe 2013. A primit, in acelasi an, Premiul Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi). Este tradus in peste douazeci de tari.
Am terminat de citit Laur si sunt complet fermecat de el – sunt cuprins de un nesfarsit sentiment de fericire ca acest roman exista. - Zahar Prilepin
Cartea e scrisă într-un limbaj prietenos, într-un mereu prezent, personajul trăiește cu foarte multă simplitate toate evenimentele care îi ies în cale.
Copilul orfan este învățat de bunicul său să trăiască în natura printre plante, dăruit de dumnezeu cu har al cunoașterii și vindecării . Acesta îi destăinuie secretele leacurilor naturale, a plantelor tămăduitoare îl învață să citească și să scrie pe scoarță de copac, îl învață să citească în stele și să creadă în Dumnezeu.
Moartea femeii pe care o iubește ca tânăr adult îl face să se simtă vinovat pentru toată viața și trăiește în locul ei, pentru ea, până când cercul se închide și el este eliberat în moarte salvând viața unei mame și a copilului ei, calătoria vieții începând cu moarte și terminându-se cu noua viață.
În acestă călătorie Laur este pe rând vraci, nebun evlavios, pelerin si calugar în toate aceste ipostaze el va vindeca oameni bogați sau săraci atâta timp cât în trupul lor mai simte o licărire de viață.
Viața Rusiei secolului al al XV-lea este prezentată în forma ei primitivă ca și mod de viață, dar alături de Dumnezeu, în conformitate cu niște legi mistice permanent prezente .
Secolul povestit era greu încercat de molime care lăsau oameni morți pe ulițe . Cu mâinile goale, cu credință și har, ajutorul dat de Laur vindeca și salva comunități.
În text există și povești neterminate, scurtate brusc, sau amănunte care apar așa fără nici o legătură una cu alta, dar povestea e tulburătoare și cartea minunat scrisă, deci putem să ne bucurăm de o lectură deosebită, care amintește oarecum de Numele trandafirului a lui Eco..
Copilul orfan este învățat de bunicul său să trăiască în natura printre plante, dăruit de dumnezeu cu har al cunoașterii și vindecării . Acesta îi destăinuie secretele leacurilor naturale, a plantelor tămăduitoare îl învață să citească și să scrie pe scoarță de copac, îl învață să citească în stele și să creadă în Dumnezeu.
Moartea femeii pe care o iubește ca tânăr adult îl face să se simtă vinovat pentru toată viața și trăiește în locul ei, pentru ea, până când cercul se închide și el este eliberat în moarte salvând viața unei mame și a copilului ei, calătoria vieții începând cu moarte și terminându-se cu noua viață.
În acestă călătorie Laur este pe rând vraci, nebun evlavios, pelerin si calugar în toate aceste ipostaze el va vindeca oameni bogați sau săraci atâta timp cât în trupul lor mai simte o licărire de viață.
Viața Rusiei secolului al al XV-lea este prezentată în forma ei primitivă ca și mod de viață, dar alături de Dumnezeu, în conformitate cu niște legi mistice permanent prezente .
Secolul povestit era greu încercat de molime care lăsau oameni morți pe ulițe . Cu mâinile goale, cu credință și har, ajutorul dat de Laur vindeca și salva comunități.
În text există și povești neterminate, scurtate brusc, sau amănunte care apar așa fără nici o legătură una cu alta, dar povestea e tulburătoare și cartea minunat scrisă, deci putem să ne bucurăm de o lectură deosebită, care amintește oarecum de Numele trandafirului a lui Eco..
