Cărți despre cărți 9

                                    

100 de carti interzise  , carte scrisă de MARGARET BALD, NICHOLAS J. KAROLIDES, DAWN B. SOVA, ediția a doua apărută la editura: Paralela 45 în anul 2009.

De-a lungul istoriei, tiranii, statele totalitare, instituţiile religioase şi guvernele democratice deopotrivă au interzis cărţi care le contestau supoziţiile sau le puneau sub semnul întrebării autoritatea. Chiar şi în zilele noastre, consiliile de conducere ale unor şcoli, guvernele locale sau fanaticii religioşi continuă să ne restricţioneze libertatea de a citi. 100 de cărţi interzise este divizată în patru secţiuni, fiecare dintre acestea referindu-se la câte douăzeci şi cinci de lucrări bine cunoscute, adesea clasice, care au avut un istoric semnificativ al cenzurii.

•  Literatură cenzurată din motive politice: Ferma animalelor, Dr. Jivago, Fructele mâniei, Coliba unchiului Tom, Abatorul cinci şi altele.
•  Literatură cenzurată din motive religioase: Biblia, Coranul, Talmudul, Ultima ispită a lui Iisus, Oliver Twist şi altele.
• Literatură cenzurată din motive sexuale: Fanny Hill, Lolita, Doamna Bovary, Amantul doamnei Chatterley, Ulysses şi altele.
•  Literatură cenzurată din motive sociale: Aventurile lui Huckleberry Finn, Povestiri din Canterbury, Fahrenheit 451, Portocala mecanică, Jurnalul Annei Franck.

Fiecare articol include un rezumat al operei, istoricul cenzurii şi sugestii pentru lecturi suplimentare.
100 de cărţi interzise se adresează tuturor cititorilor interesaţi de aspectele cenzurii și de efectele acesteia asupra anumitor opere de-a lungul timpului.

Am mai întâlnit și Erich Maria Remarque- Pe frontul de vest , nimic nou și multe titluri pe care nu mă așteptam să le întâlnesc aici.

Oliver Twist a fost contestat in instanță și în 1949 de niște părinți de origine evreiască . Doreau eliminarea cărții din lectura școlară deoarece” tindeau să dea naștere la ura față de evrei” Se refereau la descrierea personajului Fagin unul din personajele negative ”ale cărții”.

Cererea a fost respinsă de  tribunal cu motivația că” în afara cazului în care o carte este scrisă cu rea intenție pentru scopul evident de a naște ură împotriva unui grup religios...o societate democratică nu încurajează suprimarea vreunei cărți la cererea unei persoane sau a unui grup de persoane sensibile....doar pentru că personajul este portretizat într-o manieră depreciativă sau ofensatoare...”

De altfel și Dickens la ediția a treia a cărții a ținut să precizeze:

”Am dorit să arăt prin micul Oliver , principiul binelui, supraviețuind oricărei circumstanțe disperate și triumfând până la urmă”

Unele cărți au fost interzise pentru că cititorul  nu vedea pădurea de copaci. 

Alte cărți aveau un mesaj atât de puternic încât au fost declanșatoare de aprigi dispute sociale- Coliba unchiului Tom

Zbor deasupra unui cuib de cuci a fost frecvent cenzurat , pus pe lista cărților interzise de multe biblioteci școlare din America .

Catch-22 ne arată că americanii au un exercițiu al democrației pe care noi nici acum nu îl înțelegem daramite să-l aplicăm.

Cartea a fost subiectul unui proces deschis de 5 elevi americani în 1974 care contestau absența cărții din biblioteca școlară. Procesul împotriva consiliului școlii a fost câștigat de elevi, judecătorul subliniind că: biblioteca este un depozit de cunoștințe, că nu este în subordinea unor consilii locale care se succed și ai căror membri doresc să curețe cărțile a căror conținut le-a cauzat neplăcere sau indignare  .

Mi-aș dori să văd și în România procese câștigate de biblioteci și de cărți! Procese pentru o carte cenzurată sau pentru o listă de lecturi neadecvată...procese deschise de elevi  în care să conteste lipsa bibliotecii publice ca o discriminare și ca o îngrădire a accesului la educație și la informație!