| În aerul rarefiat de Jon Krakauer apărut la Editura Humanitas în 2018. |
În 1996 Jon Krakauer porneşte, alături de Rob Hall, unul dintre cei mai respectaţi şi cunoscuţi ghizi montani de mare altitudine din lume, în ceea ce avea să devină aventura vieţii sale. Spunând povestea celei mai cumplite ascensiuni din istoria alpinismului mondial, a zilei în care şi-au pierdut viaţa patru dintre membrii expediţiei conduse de Hall (inclusiv acesta), Krakauer îşi îndrumă pas cu pas cititorii de-a lungul expediţiei, din Kathmandu până pe vârful muntelui, unde mândria, lăcomia, deciziile greşite şi ghinionul i-au făcut pe căţărători să cadă pradă furiei neprevăzute a muntelui. Ascensiunea e plină de pericole şi îi face pe alpinişti, profesionişti sau nu, să-şi dezvăluie adevăratul caracter, slăbiciunile şi dorinţele cele mai intime pe măsură ce se apropie de scopul călătoriei lor.
Prima dată am văzut filmul, Everest , de câte ori a fost redifuzat pe canalul tv ....
Știam aproape fiecare cadru și replică , și uneori ceea ce se spunea nu avea sens. Fascinația Everestului se transmite și la cei care se plimbă doar pe poteci bătătorite la altitudini mici. Acum recent am pus mâna pe carte și toate nelămuririle s-au clarificat pe parcurs.
E prezentat istoricul ascensiunilor, de la primii cuceritori, până în 1996 când a devenit o modă să te plimbi pe Everest, dacă ai o condiție fizică bună, ai câteva elemente de alpinism in istoric, și mai ales ai foarte mulți bani.
Povestea ascensiunilor ghidate, pe bani mulți cu ajutorul șerpașilor îmi era cu totul străină. Povestea orgoliilor și lipsei de cooperare și colaborare între cele 15-20 de expediții comerciale care trebuiau să asigure condiții optime de urcare pentru alpiniștii pe care îi ghidau.
Povestea scrisă de Kraukauer e credibilă și de bun simț. Nu se cruță nici pe el nici pe alții în evaluarea acelei expediții tragice. Dar ”alții” cum ar fi Boukreev s-au supărat și a început o polemică care s-a încheiat cu moartea alpinistului rus un an mai târziu , într-o altă expediție.
Greșelile fiecăruia adunate la un loc, determinate de starea de epuizare și lipsa de oxigenare a creierului la peste 8000 de metri altitudine au avut efecte dezastruoase în acea expediție din 1996.Tragedia a fost dezbătută la scară mondială, 8 oameni au murit în acea zi pe munte, dintre care doi ghizi principali, veterani ai Himalayei care și-au încălcat propriile reguli și s-au lăsat prinși de orgoliul promisiunilor imposibil de îndeplinit.
O parte interesantă a cărții este cea despre comercializarea escaladei pe Everest, probabil și în acest secol se întâmplă la fel. Comercializare în sensul că urcarea pe Everest cu o expediție comercială, costa 60-70 de mii de dolari și se asigurau în preț ghizi, șerpași, hrană, corturi, oxigen și ce mai aveai nevoie pentru ascensiune. O parte mare din taxă era pentru permisele de urcare impuse de statul nepalez.
Față în față cu muntele, totuși, nimeni nu garanta că acei clienți plătitori vor ajunge pe vârf. Entuziasmul și încurajările pe care le insuflă ghizii se lovesc de încăpățânarea vârfului de a se lăsa cucerit. Vremea schimbătoare, zăpada, furtunile de vârf, nerespectarea regulilor au dus la tragedii nu numai atunci.
Carte este foarte bine scrisă și documentată, completează și clarifică filmul și lasă impresii foarte puternice în sufletul cititorului.
