5 septembrie 2014

Festivitate de premiere la Filiala ,,Ioşia”

Căldura verii a atras tinerii spre biblioteca noastră de cartier. Pe lângă lecturile recomandate de profesori sau a celor de loisir, au ales să se înscrie şi la concursul organizat de noi în colaborare cu Fundaţia de pe lângă Biblioteca „Gheorghe Şincai” şi Fundaţia „Mereu Aproape”. Acesta s-a materializat cu participarea a 16 elevi din mai multe şcoli din oraş: Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Şcoala Gimnazială „Avram Iancu”, Liceul de Arte, Şcoala Gimnazială „Octavian Goga”, Liceul Economic „Partenie Cosma”, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” şi Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea. 




Lista titlurilor citite de tineri este diversă, dintre cele mai solicitate au fost: Cei trei muschetari, Daruri, Să te ţii alergătură, Rătăcit în casa oglinzilor, Bătrânul şi lupii, Cîte ceva despre minte şi creier, Creştinismul redus la esenţe, Parabolele Domnului Cristos, Manuscrisele de la Marea Moartă, Hobitul, Tronul de cleştar etc.
 Miercuri, 3 septembrie, ne-am întâlnit cu cei mai fideli cititori ai filialei, care au fost şi participanţi la concursul: „Lecturi de vară”. În primele momente am simţit o uşoară timiditate motiv pentru care i-am rugat să se prezinte fiecare pentru a se cunoaşte mai bine între ei.



                                                              



 După ce a fost spartă „gheaţa” am trecut la activitatea pentru care ne-am adunat de fapt: premierea concurenţilor. Premiile au fost acordate în funcţie de numărul de cărţi citite în aceasta vacanţă dar şi după  modul în care s-au implicat în acest concurs. Fiecare participant a descris în câteva cuvinte cartea pe care a considerat-o cea mai interesantă din punctul lui de vedere. A fost practic ca la un cenaclu literar.


Câştigătoarea concursului a fost eleva Ghirdan Rebeca de la Şc. „Avram Iancu”, care a prezentat cartea Cîte ceva despre minte şi creier scrisă de A. Gellatly şi O. Zarate. 










  Au urmat alte prezentări făcute de premianţi printre care şi Sonea Patricia de la Lic. „ Aurel Lazar”  care a adus şi un rezumat  scris a cărţii Legendele Olimpului de A. Mitru. 

                                                                     


     La final, după ce toţi cei prezenţi  au primit cărţi dar şi diplome, am făcut nelipsita poză de grup.    Sigur,  şi ceilalţi elevi  care au lipsit din diferite motive vor fi răsplătiţi pentru participarea lor la acest concurs.





Bibliotecari: Corneliu Barna
                     Monica Ilie


29 august 2014

Biblioteca Bratca: MIRACOLUL LECTURII ÎN UNIVERSUL FASCINANT AL CĂR...

Biblioteca Bratca: MIRACOLUL LECTURII ÎN UNIVERSUL FASCINANT AL CĂR...:                                                  Vara s-a sfârşit iar proiectul „Lecturi de vară”, se apropie și el, cu pași repezi, de final. Cum a fost? Cum s-a desfășurat? Așa cum am stabilit în programul bibliotecii.







Douăzeci și cinci de elevi și tineri au participat cu fidelitate, cu pasiune și iubire pentru cărți, la lecturile individuale sau colective, la lecturile cu voce tare, cu intonație, cu dicție, la lecturile pe roluri. Citind din ,,Micul Prinț’’, scrisă de Antoine de Saint - Exupery, cel pentru care nu se poate trăi fără poezie, culoare și dragoste, dar pentru care chiar și deșerturile ascund fântâni cu apă bună pentru suflet, iar stelele știu să râdă; din dialogul dintre vulpe și Micul Prinț, copiii au înțeles că a iubi înseamnă a fi responsabil față de cineva . Au înțeles că dragostea te face să cunoști mai profund pe celălalt și să judeci după fapte....


Bibliotecar, Luminita Izdraila

28 august 2014

ZIUA LIMBII ROMÂNE



„Limba este întâiul mare poem al unui popor.“ – afirma scriitorul, poetul Lucian Blaga.
Începând cu anul 2013, la data de 31 August se sărbătorește Ziua Limbii Române.
Limba română este una dintre marile comori ale României. Este comoara sufletului românesc. Ea seamănă cu un cântec neîntrerupt, în care sunt cuprinse toate frumusețile acestui pământ, toate bucuriile, dar și durerile pe care le-a trăit acest popor în decursul îndelungatei și frământatei sale istorii.
Fără limba pe care ne-au transmis-o odată cu viața n-am putea exista ca ființe cuvântătoare și ca popor vrednic de a sta alături, cu toată demnitatea, din punct de vedere intelectual, alături de popoarele cu adevărat înaintate ale lumii.
Bogăția interioară a limbii, mlădierea ei, îndreptățeau pe oamenii de litere ai timpului (mai ales la începutul secolului al XIX-lea) să afirme că în ea se pot exprima „sentimente și idei oricât de înalte, simțiri oricât de adânci…“
Scriitorii, poeții mai cu seamă, au înfrumusețat-o necontenit, i-au dăruit nestemate în versuri sau în proză. Numărul lor este impresionant. De la primii cronicari și până în zilele noastre, ei și-au făcut datoria, slujind frumosul și binele patriei. Să rostim cu pioșenie numele lui Mihai Eminescu, „Luceafărul poeziei românești“, al lui Vasile Alecsandri, „Bardul de la Mircești“, al lui Mihail Sadoveanu, „Ceahlăul prozei românești“ sau al lui Nicolae Iorga, „Piscul culturii românești“.
A o cultiva mereu și mereu, și a te exprima frumos în limba neamului tău, fără a o schilodi, fără a scrie urât și incorect, este o datorie de onoare a fiecărui român!




                                               Rugină Irina, bibliotecar responsabil
Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta


27 august 2014

Lecturi de weekend 32



CHRISTOPHER BUCKLEY (n. 1952, Washington), scriitor si editor la Forbes, este unul dintre satiristii politici de forta ai Americii. Fost consilier personal al lui George Bush, Buckley nu rateaza prilejurile de a-i lua peste picior pe democrati.

Titlul românesc al cărții, Fumatul strict permis , apărută la Humanitas în 2009, nu mi se pare ca e prea fericit ales. Titlu este de fapt ”Thank you for smoking„ ”Îți multumesc fumătorule” în traducere foarte liberă,   e mai aproape de spiritul cărții  .


Coperta cărții povestește:
”America a decis: există oameni şi fumători. Aceştia din urmă, o subspecie stigmatizată, îşi găsesc apărătorul în persoana lui Nick Naylor, un as al controverselor publice şi al mersului pe ace. Naylor câştigă bine din lobby-ul protabagic, dar îşi asumă riscuri. Căci nu-i puţin lucru să fii invitat la Larry King sau la Oprah fără să ţi se spună că în platou se află şi un canceros de optsprezece ani în fază terminală. Nici să fii comparat cu criminalii de război nazişti. Şi nici să fii răpit, îmbrăcat în plasturi cu nicotină şi ameninţat cu o moarte lentă. În lumea lui Naylor, nu doar fumatul dăunează grav sănătăţii, ci şi încurajarea lui. Dacă nu eşti atent, te poţi trezi strivit ca un muc de ţigară, cu sufletul scurgându-se din tine ca un fum.”

Dar în carte nu e vorba numai despre fumători , ci și despre promovarea altor tipuri de dependențe, dependența de alcool și dependența de violență prin folosirea armelor de foc.

Trăim într-un secol în care fiecare industrie are nevoie să fie promovată pentru a supraviețui și pentru a aduce beneficii din ce în ce mai mari proprietarilor lor.  Nick , Bobby și Polly asta fac, își plătesc ”ratele la casă ” promovând fumatul,  armele de foc și băuturile alcoolice.  Pentru  a apăra drepturile fumătorilor  Nick, aplică  o tehnică folosită în jiujitsu, se folosește de forța adversarului pentru al învinge; și cum oponenții  au diverse doze de ipocrizie și nesinceritate atașate , reușește totdeauna să-i învingă.

Ce este cel mai interesat este sfârșitul . Toți cei trei prieteni care trăiau din promovarea acestor vicii, se  transformă în oponenți  ai industriilor  care până atunci le-au plătit ”ratele la casă”.
Nick chiar acceptă să facă închisoare pentru o vină care nu este a lui, în numele vinovăției de a fi fost părtaș la moartea a sute de mii de fumători încurajați de el .

E o carte inteligentă , antipatică pe alocuri, umoristică in alte locuri, dramatică  și în final uluitoare. Evaluarea permanentă a situațiilor prin care trece personajul permite schimbarea de opțiuni, redefinirea, acceptarea unui alt început , în alt fel.

Triste istorii de biblioteca

O incursiune in bibliotecile publice abandonate ale Judetului Bihor.
Interesul pentru carte , educatie si cultura este evident. In acesta selectie pe care am facut-o este vorba de 11 locatii  , si de  aproximativ- 100.000 de carti abandonate, aruncate sau depozitate in conditii imposibile.

Trista istorie,  o foarte acuta lipsa de oameni dedicati.
Toata lumea se ascunde dupa niste texte standard, nu se mai citeste, nu mai vine nimeni la biblioteca. Sigur ca nu mai vine sa ia carti mucegaite , din sali din care cad tavanele si unde functionarul delegat de primarie sa tina cheia de la lacatul bibliotecii nu o mai gaseste.

Pozele sunt cam vechi, imediat fac 10 ani, din pacate nu avem  mesaje ca lucrurile s-ar fi schimbat pe acolo.


 An de an vine un raport statistic  pe care unica inregistrare este numarul de volume- 11477 . Nu mai sunt completate nici un fel de alte date- numar de bibliotecari, cititori inscrisi , frecventa sau achizitie. 
Totul se rezuma la un lacat pe o usa.






In 2007 o solutie de compromis pentru biblioteca din Dragesti a fost functionarea in acelasi spatiu cu biserica Greco Catolica locala.

Ultimul raport statistic din 2004 arata ca in biblioteca erau inregistrate 8500 carti.
In 2007  procesul verbal de vizita   consemneaza lipsa oricarui instrument de gestiune, RMF, sau RI.

25 august 2014

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Intalnire de bilanț a bibliotecarilor din filiale

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Intalnire de bilanț a bibliotecarilor din filiale: Joi , 21 august , bibliotecarii din Filialele Bibliotecii Judetene ”Gheorghe  Șincai ” au  avut o întâlnire de lucru la Filiala Felix. ...


Timpul nu a ținut cu noi, cele patru ore a plouat continuu, si nu ne-am putut deloc bucura de peisajul sațiunii.
Profesional însă a fost o întâlnire de bilanț a proiectului Lecturi de vară.
Fiecare dintre colegi au prezentat rezultatele avute si modul de lucru, și împreună am stabilit care vor fi datele evenimentelor de premiere a participanților la proiect. In principiu, aceste festivitati de premiere vor avea loc în prima si în a doua saptămână din septembrie , ca o răsplată a copiilor harnici care au participat la programul de vacanță, un stimulent înainte de începerea școlii.

Fiecare proiect de lectură a avut intre 20 si 40 de participanți, din clasele a IV până în clasele a XI-a .
Conform fișelor de lectură, cărțile citite au fost atât din literatura școlară  recomandată de profesorii de română , cât și clasici ai literaturii universale care au literatură pentru tineri , sau autori mai noi care se inscriu pe listele preferințelor personale.... Nimeni nu a incercat să le impună lecturi , bibliotecarii au făcut recomandări  lăsând copiii și tineri să își aleagă lecturile favorite, încercând astfel să deschidă gustul pentru lectura de plăcere.

A consemnat, bibliotecar metodist Delia Pantea 




22 august 2014

Cititorii noștri!

Filiala Felix are in fiecare vară musafiri speciali. Anul acesta ne-a vizitat dl Sorin Ioan Boldea care asigurandu-ne de stima si dragostea lui ne-a donat 2 din lucrările sale: Particularitățile Lexicului Bărnuțian și volumul de poezii Dacii Trăiesc.

Volumele vor imbogati colectia de carți cu autograf a Filialei Felix.












Festivitate de premiere la Madaras

Miercuri 20 august, cei 15 copii participanti la Programul de Lectura de vara al bibliotecii Madaras au fost premiati . Au fost prezenti alaturi de Aristan Marinela Lacrimioara , Delia Pantea – bibliotecar metodist la Biblioteca Judeteana ‘’Gheorghe Sincai” Oradea, presedinte al Fundatiei Culturale de pe langa Biblioteca "Gheorghe Sincai" si d-na invatatoare Nicoleta Balaj.




Cartile pregatite pentru a fi date ca premii!

Copiii , care asteptatu cu nerabdare sa primeasca cartile.


Portofolilu pe care il are fiecare  dintre participanti. Unii copii vor folosi acest portofeliu la inceperea scolii, pentru a arata ce au lucrat in vacanta.

Premierea efectiva.

Doamna invatatoare Nicoleta Balaj, 7 dintre copiii participanti sunt din clasa dansei, restul sunt elevi mai mici sau mai mari din scolile din localitate.



19 august 2014

In lumea basmelor- la biblioteca Madaras

La inceputul lui iulie, in prima intalnire din programul de lectura din aceasta vacanta,  am citit basmul "Sarea in bucate" de Petre Ispirescu.
Copiii au cautat pe internet sau in cartile puse la dispozitie cateva date biografice ale lui Petre Ispirescu si cateva titluri de basme. Dintre basmele scrise de el au ales sa citim "Sarea in bucate".
Au citit basmul pe roluri, am explicat cateva cuvinte necunoscute lor si am povestit oral, urmand ca ei sa povesteasca in scris pentru urmatoarea intalnire.
Mi-am propus sa descoperim si cateva proverbe codate, dar pentru ca basmul a fost destul de lung ne-am intalnit a doua zi sa lucram pe fisele cu proverbe. Am descoperit primele cinci proverbe si am discutat despre fiecare.


In a doua saptaman din iulie ,  ne intalnim  dn nou  "In lumea minunata a basmelor".  Continuand cu povestea inceputa , au povestit basmul  și  miercuri au fost actori,  au interpretat rolurile personajelor dinSarea in bucate. Au fost niste actori minunati. Au mai descoperit si cateva proverbe codate din fisa lor de lucru.
Copiii isi doresc sa semene sau sa fie unele dintre personajele intalnite in textele literare pe care le citesc,  
Daca miercuri copiii  fost actori joi au fost spectatori. Au vizionat filmul Sarea in bucate si au putut astfel compara  cum au interpretat ei rolurile si cum au fost interpretate in film de actori adevarati.

Basmul pe care l-am citit la intalnirea din aceasta saptamana ( 25 iulie) a fost "Norocul si mintea" de Radulescu-Codin.
Copiii au citit textul pe roluri, am explicat cuvintele necunoscute sau unele expresii intalnite in text si au povestit oral. Concluzia la care au ajuns a fost ca degeaba ai noroc daca nu ai minte.
Deoarece copilaria este lumea jocului, au urmat cateva jocuri educationale de pe didactic.ro.


Prima saptaman din august. Astazi am citit "Povestea ciocarliei" de Tudor Pamfile din volumul Basmele romanilor vol. IX.
Le-am prezentat copiilor cateva date bibliografice ale autorului si apoi le-am citit povestea. Ei au trebuit sa-si noteze cuvitele necunoscute pe care le-am explicat  .
Au avut de rezolvat o fisa in care aveau imagini din povesti si trebuiau sa noteze titlul povestii. Cand am verificat daca au lucrat corect pentru fiecare titlu scris au spus si autorul. Le-am citit si cateva ghicitori despre personaje din povesti si ei trebuiau sa spuna personajul, titlul povestii si autorul.
Ultima imagine din fisa era din "Ridichea uriasa" si m-am gandit ca in finalul activitatii sa ne jucam putin. Un copil a fost ridichea. Pe rand vin personajele povestii ca sa scoata ridichea din pamant: mosul, baba, nepoata, catelul, pisica, soricelul. La indemnul "Hai ridiche uriasa sa te iau la mine acasa!" trag de ridiche dar numai la final, cand sunt toti inlantuiti, reusesc sa o scoata.
Invatatura desprinsa a fost formulata de copii: "Unde-i unul nu-i putere", ''Unde-s multi puterea creste'', ''In unire sta puterea''.


Basmul zilei de 11 august,  a fost "Fata mosului cea cuminte'' de Petre Ispirescu. Dupa ce au citit , au povestit-o  si am facut comparatie cu povestea lui Creanga ''Fata babei si fata mosneagului''. Au enumerat asemanarile si deosebirile dintre cele doua scrieri.
Marti  12 august, au rezolvat o fisa de matematica, un rebus si o fisa in care trebuiau sa coloreze ciupercutele pe care erau scrise cuvintele corecte.



.
Diminetile de basm la Madaras se incheie    maine 20.08.2014, cu premierea tuturor copiilor care au participat la programul de lectura.
Povestile selectate pentru lectura sunt din volumele primite in proiectul Lecturi de vara  din partea Fundatiei Mereu apropape in programul Books4Youth, aduse in Bihor de Fundatia Culturala de pe langa Biblitoeca Gheorghe Sincai 
Tot din aceste programe provin si cartile care vor fi date ca premii, iar restul cartilor vor fi inregistrate in colectiile bibliotecii.


Bibliotecar Aristan Marinela.



18 august 2014

Adolescenta in viziunea autorilor romani.

Adolescenta in viziunea scriitorilor romani, simpozion la Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai" Bihor, partener, Fundatia Culturala de pe langa Biblioteca "Gheorghe Sincai".

O sesiune a proiectului Uniunii Femeilor Bihor, Tabara ocupațională pentru tineret , a avut loc la Biblioteca judeteana.

Intalnirea a adus impreuna tinerii adolescenti si membrii si simpatizantii Uniunii Femeilor, care toti au vorbit despre adolescenta si despre viziunea  scriitorilor romani despre adolescenta.

Tinerele cititoare, au facut o selectie si au   decupat fragmente relevante din Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade,  Elevul Dima dintr-a saptea, de Mihai Drumes, La medeleni, de Ionel Teodoreanu, Ciresarii de Constantin Chirita, si o poezie a lui Nichita Stanescu despre adolescenta.

Au vorbit din partea invitatilor adulti- Leontina Costruț, poeta si prozatoare, Ileana Bodi poeta , doamna profesoara pensionara Belicciu Hortenzia, si o fosta bibliotecara a Bibliotecii municipale oradene in 1952 Decei Elvira .

Domnul doctor poet si prozator, Lucian Munteanu, le transmitea tinerilor de la cei 81 de ani ai sai.
”Omul nu poate trai fara iubire. Dar pentru a ajunge la iubire , individull trebuie sa se armonizeze, prima data cu el insusi , apoi cu cei din jur si in final cu divinitatea. ”

Invitatii au fost rasplatiti cu  carți. Fundatia culturală de pe langa Biblioteca Gheorghe Sincai a fost partenera a proiectului Uniunii Femeilor, si a rapslatit tinerii cititori cu carti din proiectul Lecturi de vara, care se deruleaza in acest moment in bibliotecile bihorene.








Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Concursul de eseuri

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Concursul de eseuri: http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/2014/08/concurs-de-eseuri.html Concurs de eseuri Fundaţia "Mereu Aproape", în pa...

http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/elevii-de-azi-scriitorii-de-maine-premiati-pentru-eseuri-147190.html


Fundaţia "Mereu Aproape", în parteneriat cu Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca "Gheorghe Şincai"
şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat concursul de eseuri "Cum am început eu să citesc"
, dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Iubitorii de lectură au fost provocaţi să redacteze un
eseu, în maximum 400 de cuvinte, despre cartea preferată. Peste 30 de participanţi au răspuns invitaţiei şi au
pus în dificultate, prin talentul şi implicarea lor, juriul competiţiei. Astfel, Mirela Petronie, bibliotecar al secţiei
de artă, Radu Deme, voluntar, şi Paul Zoţ, PR al instituţiei, au decis ca, în loc de departajare, să acorde premii
pentru fiecare calitate scriitoricească de care au dat dovadă concurenţii. De la pasiune şi entuziasm la
excelenţă şi sensibilitate, fiecare elev a fost răsplătit pentru efortul său. "Nu aveam niciun dubiu că în acest
concurs se vor înscrie doar adolescenţii care sunt pasionaţi de lectură şi de scris, deopotrivă",
a spus Mirela Petronie. Mulţi dintre cei înscrişi nu s-au prezentat la decernarea premiilor, dar organizatorii
şi-au luat angajamentul de a le înmâna diplomele şi cărţile câştigate (patru titluri oferite, la alegere, fiecărui
concurent), când se vor întoarce din vacanţă. Chiar dacă nu s-a realizat o departajare pe locuri, din rândul
eseurilor trimise, unul s-a remarcat în mod deosebit: "Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi.
Mărturisirile unui şoarece de bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia Chereji (C. N. Mihai Eminescu)
Marele Premiu. Alături de ea, la festivitate au fost prezenţi: Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan),
premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor" pentru eseul "Oare chiar am o singură carte preferată?";
Teodora Felicia Şandru (C.N. Mihai Eminescu), premiul "Cea mai emoţionantă lucrare",
pentru eseul "Cartea preferată-sursă de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă (Liceul de Artă Oradea),
"Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Cartea-canon al visului" şi Sandra Ana-Maria Borta
(Facultatea de Litere Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii preferate".














23 iulie 2014

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !:   Primul proiect din seria proiectelor de Lecturi de vara incheiat! ,,CARTEA ÎN INIMA COPILULUI’’    PROIECT  DE EDUCAȚIE LITERARĂ  ...


Alte activitati ale Centrului Cultural din Husasau de Cris.
http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/tabara-de-creatie-religioasa-la-manastirea-izbuc-2

22 iulie 2014

24 Iulie Alexandre Dumas

Alexandre Dumas


Alexandre Dumas

Alexandre Dumas în 1855
Naștere
Deces
Ocupație
prozator, publicist
francez
Activitatea literară
Deși săracă, familia tânărului de douăzeci și doi de ani Alexandre Dumas, a păstrat atât reputația distinsă a tatălui său cât și legăturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos după restaurarea monarhiei. Vlad Laza

 Cariera literara .  Continuă să scrie teatru și cunoaște, în fine, succesul în 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia Franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric.
A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor „negri”, mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei mușchetari sau Contele de Monte-Cristo în 1844.
În 2002, cu ocazia bicentenarului nașterii sale, rămășițele sale au fost transferate în Panteonul din Paris, nerespectându-se ultima sa dorință de „a reintra în noaptea viitorului în același loc în care am în viața trecutului”, „în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui țarc de flori, unde să lași copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să calci cadavre” (1870).
Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.

Învăţământ şi generozitate

 Timp de zece zile, un grup de 68 de elevi şi cadre didactice din Maramureşul istoric, din dreapta Tisei - Ucraina, au petrecut în Oradea clipe unice într-o tabără organizată anual în cadrul proiectului cultural-educativ transfrontalier: "Învăţământ şi generozitate - cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prin organizarea de tabere şi schimburi culturale reciproce, de elevi şi cadre didactice", prin parteneriatul Asociaţiei Morăriţa din Oradea şi Fundaţiei Dacia din Maramureşul istoric din dreapta Tisei, începând cu anul 2004.

Ediţia a XI-a a avut loc, în perioada 27.06 - 6.07.2014, în Oradea, Băile Felix şi Băile 1 Mai. Domnul primar Ilie Bolojan a primit şi în acest an salutul emoţionant al grupului, salut meritat pe deplin pentru buna purtare de grijă a tuturor detaliilor organizatorice ale taberei, pentru cercetarea comunităţii româneşti din Maramureşul istoric acasă la ea, folosind paşaportul, un document necesar tuturor celor care trec astăzi frontiera, în Ucraina. Pentru prima oară de când maramureşenii vin în tabăra orădeană, a fost vizitat sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Muzeul Centrului Eparhial Oradea, îndrumaţi de muzeograful Lucia Ciordaş, de consilierul cultural preot inspector Radu Rus, elevii şi dascălii maramureşeni închinându-se aici la plecare, în frumoasa capelă a Episcopiei cu hramul Sfinţii Ierarhi Sava Brancovici, Ilie Iorest şi Simion Ştefan.

Într-o notă de continuitate a proiectului nostru, a urmat Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai, care a primit cu bucurie grupul maramureşan, prin grija preşedintei Asociaţiei Culturale Gheorghe Şincai de pe lângă bibliotecă, d-na bibliotecar metodist Delia Pantea, a d-nei bibliotecar Marcela Năsăudean şi a voluntarilor Adina Luca, Radu Moraru, Tavi Ghindea, toţi elevii şi cadrele didactice au primit în dar câte o carte nouă, cu tematică din literatura română. Acelaşi lucru a fost repetat două zile mai târziu la vizitarea Bibliotecii Universităţii Oradea, unde directorul Florica Ujoc şi bibliotecar Rozalia Barta au condus grupul prin fiecare secţie a instituţiei. De zece ani, musafirii din Maramureşul istoric deschid uşile universităţii cu acceaşi speranţă a întăriri limbii române prin fapte, dorinţa identificării şi aplicării unui proiect de referinţă specific, dar conducerea anunţată scriptic din timp, nu a găsit timpul şi simţirea românească a întâlnirii grupului maramureşan!... poate la anul... domnule rector...

Vecernia şi slujba Sfântului Maslu de la Biserica ortodoxă Buna Vestire, alături de preotul paroh Ion Marian, Lucian Laurean, Vasile Ungur, Adrian Mărcuţ şi preot inspector Alin Sonea, au luminat şi alinat sufletul maramureşenilor, prin rugăciunile şi binecuvântările preoţilor. Agapa creştină de încheiere a fost prilejul de comunicare al grupului cu ceilalţi credincioşi, o frumoasă tradiţie bineplăcută în ultimii ani. Cu mare mulţămită, părinte Marian!

Muzeul Militar Oradea a primit cu drag interesul maramureşenilor pentru macheta Columnei Traiane, Mausoleul de la Adamclisi ori Monumentul eroilor de la Mărăşeşti, în care dorm îngropaţi peste opt mii de eroi. Domnul profesor Mircea Dulca a prezentat cu aplomb frumuseţea istoriei românilor prin exponatele muzeului (puştile fiind cele mai solicitate!), primind în semn de respect invitaţia de a vizita, în această toamnă, cu ocazia unui simpozion care se pregăteşte, ţinuturile maramureşului voivodal din dreapta Tisei! Cel mai emoţionant şi important eveniment al taberei a fost manifestarea de comemorare a diplomatului dr. Mihai Marina, care a marcat în simţirea maramureşenilor bucuria spiritului naţional, vibrând la intonarea de către Formaţia de muzică militară a Imnului României. Şaptezeci de flori albe şi roşii, asigurate de Consiliul Judeţean Bihor, au fost depuse de elvii şi dascălii maramureşeni pentru cinstirea memoriei fiului satului lor Apşa de Jos, care prin activitatea sa a statuat aici, la Oradea, o punte a omeniei valabilă în timp de război, dar şi de pace, prin românul care a salvat din poziţia riscantă de diplomat sute de evrei de la trimiterea în lagărele morţii de la Auschwitz ori Dachau. Cu emoţie patriotică, au plecat genunchiul lângă placa comemorativă dr. Mihai Marina, placă fixată pe casa avocatului făuritor al Marii Uniri, dr. Aurel  Lazăr, casă în care a funcţionat o perioadă Consulatul României Mari la Oradea, mai exact între anii 1941-1943, mutat apoi în clădirea Episcopiei Ortodoxe... Pe lângă instituţiile care au răspuns invitaţiei noastre publice depunând jerbe de flori, întru cinstirea memoriei fiului satului Apşa de Jos din Maramureşul voievodal, şi florile celor două eleve de la Liceul Tehnologic nr. 1 Popeşti - Andreea Burlău şi Simina Fritea - care au încheiat clasa a zecea cu media generală zece, fiind recompensate pentru performanţa lor cu participarea gratuită la tabăra maramureşenilor, au însemnat o nouă şi promiţătoare punte culturală între Oradea şi Maramureşul istoric, între Popeşti şi Apşa de Jos! Felicitări dascălilor popăscani, mare cinste părinţilor care cresc şi educă asemenea copii cu dragoste de credinţă, respect pentru trecut şi înaintaşi, cu sete de carte, de învăţătură...

Cazarea şi hrănirea grupului, a fost asigurată de Colegiul Tehnic "Mihai Viteazul", prin bunăvoinţa d-lui director, prof. dr. Ruben Filimon, şi a administratorului şcolii, dl. Mircea Patca. Transportul grupului, de la Sighetul Marmaţiei la Oradea, a fost efectuat de S..C. Acular Com S.R.L. - director dl. Ioan Boloş, şef transport dl. Mircea Iacob. Transportul grupului în oraş, Băile 1 Mai şi Băile Felix a fost efectuat de S.C. Ovis Tour S.R.L., director dl. Samuel Morna, şef transport d-ra Tabita Morna. Un gând special conducerii S.C.Turism Felix S.A., d-lui director general Florian Serac, d-lui dir. Constantin Oprinoiu, d-lui dir. Alin Vandici, pentru deschiderea, şi în acest an, pentru întregul grup a porţilor ştrandurilor din Băile Felix şi Băile 1 Mai. Ştim bine ce eforturi financiare se fac, pentru ca toţi musafirii noştri să poată face baie în apele termale... Cu nominalizarea contribuţiei esenţiale a d-lui primar Ilie Bolojan de la Primăria Oradea, a inimosului director dl Lucian Silaghi, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Bihor, a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, la reuşita şi împlinirea acestei noi ediţii a proiectului, convinşi că punţile culturale ale Bihorului cu Maramureşul istoric vor înseamna noi ediţii derulate fără întrerupere, Vă mulţămim tuturor! Peste un an, la bună vedere! Dumnezeu să vă răsplătească aplecarea, înţelegerea şi dania cu sănătate, cu spor în toate, cu voie bună! Doamne ajută!

Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din dreapta Tisei "Dacia" - Ucraina

Tiberiu Moraru, preşedintele Asociaţiei Morăriţa Oradea

21 iulie 2014

21 IULIE Ernest Miller Hemingway


Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. 2 iulie 1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.


Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.


The Sun Also Rises și A Farewell to Arms, continuând cu solidele Green Hills of Africa, Winner Takes Nothing și To Have and Have Not și culminând cu complexele Pentru cine bat clopotele. Across the River and into the Trees și The Old Man and the Sea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viață, neant, luptă, cedare, fidelitate, trădare. Gloria romanului The Old Man and the Sea În perioada de stagnare, Hemingway a reușit să creeze cadrul pentru mai multe romane noi, însă acestea nu s-au transformat niciodată în lucrări complete. A lăsat deoparte aceste lucrări nereușite și a început să scrie povestea unui bătrân pescar din Cuba.


Motivația Juriului Nobel


11 iulie 2014

Statul inteligent

Am găsit "Un gând" în revista de cultură şi gândire strategică "Sinteza", nr. 5 din iunie a.c. Revista apare în Cluj Napoca şi conţine articole despre Uniunea Europeană, politică internă şi externă, economie şi afaceri, cultură şi artă, sport, ecologie etc.

Acest "gând" ne priveşte pe toţi, fiindcă se referă la statul inteligent, statul care are o viziune, principii şi valori, este aproape de cetăţean şi de interesele acestuia şi se bazează pe criterii de echitate, transparenţă şi corectitudine. Este statul care acumulează şi multiplică resurse atât în sfera naţională cât şi în cea internaţională.

Dar să vedem care ar fi menirea statului inteligent, cu un puternic rol în asigurarea prosperităţii şi siguranţei cetăţenilor săi:

  1. Administrează eficient. Consumă raţional şi facilitează accesul cetăţenilor la resurse prin încurajarea antreprenoriatului
  2. Acţioneză descentralizat, în parteneriat cu comunitatea. Nu îşi menţine populaţia captivă, între două cicluri electorale, cu suficiente resurse cât să subziste, dar nu să le dezvolte
  3. Îşi cunoaşte avantajele şi limitele. Ştie că cea mai de preţ resursă nu se găseşte doar în subsol, ci şi în universităţi şi birouri
  4. Promovează elite şi susţine modele. Înţelege că proliferarea corupţiei duce la falimentul moral al colectivităţii
  5. Are viziune. Este consecvent principiilor, nu sclav al intereselor
  6. Investeşte în viitor şi îşi asigură prezentul. Recunoaşte că nu există dimensiuni strategice mai importante decât educaţia, cultura şi sănătatea
  7. Este discret, dar puternic. Distribuie justiţia, atunci când este cazul, într-un mod rapid, proporţional şi eficient
  8. Ia decizii curajoase. Anticipează pericole şi fructifică oportunităţi. Iubeşte schimbarea, se adapteauă rapid şi face faţă surprizelor
  9. Se dezvoltă prin dezbatere participativă. Încurajează confruntarea de idei, dar nu o face polarizând segmente sociale
  10. Furnizează bunăstare în plan intern şi securitate în afara graniţelor. Asigură redistribuirea echitabilă a resurselor, fiind preocuat de cei ce au prea puţin în mai mare măsură decât de cei ce au prea mult
  11. Învaţă din succese şi eşecuri. Înţelege lanţul cauzal ce duce la apariţia unui rezultat şi proiectează noi idei, planuri de acţiune şi strategii 

 Cetăţenii deznădăjduiţi ai unui stat, sunt cei care nu ştiu că ei sunt actorii distribuiţi în scenariul din prezent şi viitor. Forma de participare a cetăţenului la viaţa statului trebuie să fie una activă şi nu pasivă. Noi toţi, suntem statul... iar uneori, un procent exprimă un singur gând...
 

4 iulie 2014

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere

Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere: Este al patrulea an cand Biblioteca Judeteana este pe lista de obiective culturale a Grupului Maramuresul istoric, Transcarpatia, Ucraina.

Anul acesta profitand de proiectul Lecturi de vara al Fundatiei Culturale de pe langa Biblioteca Gheorghe Sincai,  am zis sa extindem colaborarea culturala, oferind carti  musafirilor nostri si , rugandu-i sa ne trimita impresii de lectura, care vor fi publicate in septembrie  in  Caietul de Lecturi de vara .  Carti  ale clasicilor literaturii  romane ,  vor trece granita  ducand  poezie si  proza,  in casele romanilor din Ucraina.

Cu Fundatia Morarita,   biblioteca  mai are un proiect in derulare.

Prezentam cateva imagini din timpul vizitei la Biblioteca Judeteana  .








2 iulie 2014

Întâlnire cu românii din Transcarpatia

Nicolae Iorga spunea că "un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii."


Marţi seara ne-am întâlnit, noi, orădenii, în Sala Mare a Primăriei, cu românii din Apşa de Jos, cu fraţii noştri din Transcarpatia. Dr. Ion Botoş a venit, din nou, în vizită la Oradea, însoţit de elevi şi de profesori. Ne-a adus şi a lansat ultimul număr din revista "Apşa", dedicat omagierii conf. univ. dr. Constantin Mălinaş.

Revista "Apşa" este o revistă trăită, nu doar scrisă, la fel ca toate cărţile şi publicaţiile care apar în dreapta Tisei. Acolo trăiesc şi  gândesc româneşte 50.000 de suflete. Costurile mari necesare tipării revistei (CJ Maramureş a oprit finanţarea în ianuarie a.c.) a făcut ca ea să fie sponsorizată de către băimăreni (prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare), maramureşeni (primarul Ovidiu Nemeş - Primăria Sighetu Marmaţiei) sau orădeni (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi).

A mai existat o revistă la Apşa de Jos, "Maramureşenii", dar apariţia ei a fost sistată atunci când nu s-au mai primit bani de la bugetul statului.

Românii din dreapta Tisei şi-au păstrat de-a lungul secolelor graiul, credinţa şi fiinţa stămoşească. De acolo, de pe acel meleag, nu se pleacă: "Se spune că deşi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, România, Cehoslovacia, Ucraina subcarpatică, Ungaria horthystă, Uniunea Sovietică (Rusia) şi azi, noi, românii din Trascarpatia locuim în Ucraina independentă, niciodată nu am plecat de acasă" - Ion Botoş.   

Prima menţiune documentară a Maramureşului apare în anul 1199, iar satele maramureşene din dreapta Tisei au fost atestate documentar în "Diplomele Maramureşene din secolele XIV şi XV", de Ioan Mihaly de Apşa. Cea mai veche mănăstire din Maramureşul Istoric este Mănăstirea Peri, atestată documentar în anul 1391, când mănăstirea avea statut de stavropighie şi la tipografia căreia a fost tipărită pentru prima dată în limba română Cartea Sfântă, Biblia (1696).

În epoca feudală întâlnim pomeniţi ca donatori de cărţi, "jupâni" şi "jupânese", adică nobili români "cinstiţi boieri ieşiţi din popor", cu funcţii şi ranguri în conducerea comitatului (Alexe Pop de Apşa, Ladislav Borca, Nicolae Pop de Apşa).

La sfârşitul primului război mondial, românii din dreapta Tisei care fuseseră mobilizaţi pe câmpul de luptă, sperau că vor începe o viaţă nouă. Din păcate graniţele României s-au stabilit conform Conferinţei de Pace de la Paris, care s-a bazat pe tratatul secret încheiat între România şi Antanta în anul 1916 şi care nu stabilea nimic privitor la frontiera nordică a ţării. Maramureşul din dreapta Tisei a fost alipit în anul 1920 (Tratatul de pace de la Versailles) Cehoslovaciei, cu o populaţie de peste 15.000 de români, locuitori în Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina etc, aceştia rămânând separaţi de fraţii lor.

În Transcarpatia de astăzi există 13 şcoli cu predare în limba română, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, dar şi câteva instituţii pentru alte culte.

Legăturile culturale şi de suflet cu românii din patria mamă, fac ca acest pământ românesc să îşi păstreze rădăcinile şi cuvântul românesc să dăinuie.

Bibliografie:
- Botoş, Ion M. - Românii din Transcarpatia: Maramureşul istoric.- Ediţia a II-a. Târgovişte : Editura Macarie, 2005.


http://bihorstiri.ro/gazeta-romanilor-din-transcarpatia-va-fi-lansata-si-la-oradea/
http://www.bihon.ro/lansarea-gazetei-apsa/1433515

Expozitie- vernisaj

MARȚI, orele 18 , la galeria Tibor Erno situată pe strada Șirul Canonicilor nr 11, vă așteptăm  la vernisajul expoziției   de pictură   PRIN...

Wikipedia

Rezultatele căutării