CHRISTOPHER BUCKLEY (n. 1952, Washington), scriitor si editor la Forbes, este unul dintre satiristii politici de forta ai Americii. Fost consilier personal al lui George Bush, Buckley nu rateaza prilejurile de a-i lua peste picior pe democrati.
Titlul românesc al cărții, Fumatul strict permis , apărută la Humanitas în 2009, nu mi se pare ca e prea fericit ales. Titlu este de fapt ”Thank you for smoking„ ”Îți multumesc fumătorule” în traducere foarte liberă, e mai aproape de spiritul cărții .
Coperta cărții povestește:
”America a decis: există oameni şi fumători. Aceştia din urmă, o subspecie stigmatizată, îşi găsesc apărătorul în persoana lui Nick Naylor, un as al controverselor publice şi al mersului pe ace. Naylor câştigă bine din lobby-ul protabagic, dar îşi asumă riscuri. Căci nu-i puţin lucru să fii invitat la Larry King sau la Oprah fără să ţi se spună că în platou se află şi un canceros de optsprezece ani în fază terminală. Nici să fii comparat cu criminalii de război nazişti. Şi nici să fii răpit, îmbrăcat în plasturi cu nicotină şi ameninţat cu o moarte lentă. În lumea lui Naylor, nu doar fumatul dăunează grav sănătăţii, ci şi încurajarea lui. Dacă nu eşti atent, te poţi trezi strivit ca un muc de ţigară, cu sufletul scurgându-se din tine ca un fum.”
Dar în carte nu e vorba numai despre fumători , ci și despre promovarea altor tipuri de dependențe, dependența de alcool și dependența de violență prin folosirea armelor de foc.
Trăim într-un secol în care fiecare industrie are nevoie să fie promovată pentru a supraviețui și pentru a aduce beneficii din ce în ce mai mari proprietarilor lor. Nick , Bobby și Polly asta fac, își plătesc ”ratele la casă ” promovând fumatul, armele de foc și băuturile alcoolice. Pentru a apăra drepturile fumătorilor Nick, aplică o tehnică folosită în jiujitsu, se folosește de forța adversarului pentru al învinge; și cum oponenții au diverse doze de ipocrizie și nesinceritate atașate , reușește totdeauna să-i învingă.
Ce este cel mai interesat este sfârșitul . Toți cei trei prieteni care trăiau din promovarea acestor vicii, se transformă în oponenți ai industriilor care până atunci le-au plătit ”ratele la casă”.
Nick chiar acceptă să facă închisoare pentru o vină care nu este a lui, în numele vinovăției de a fi fost părtaș la moartea a sute de mii de fumători încurajați de el .
E o carte inteligentă , antipatică pe alocuri, umoristică in alte locuri, dramatică și în final uluitoare. Evaluarea permanentă a situațiilor prin care trece personajul permite schimbarea de opțiuni, redefinirea, acceptarea unui alt început , în alt fel.
