Crucişătorul (II)

Crucişătoarele „gigantice”

Clasa americană de crucişătoare Alaska a reprezentat cea mai grea clasă de crucişătoare construite înaintea celui de-al doilea război mondial. Din cauza apariţiei „cuirasatelor de buzunar” germane şi a „supercrucişătoarelor” japoneze (ce se zvonea că vor fi construite de marina militară japoneză), nave ce beneficiau de tunuri mai mari de 203 mm, americanii au construit clasa de crucişătoare Alaska, ce se vroia a fi clasa crucişătoarelor „ucigaşe de crucişătoare”, ce dispuneau de tunuri de 305 mm, similare celor amplasate pe cuirasatele vremii. Aceste tunuri erau plasate, clasic, exact ca la cuirasate, în trei turele triple, două în faţa şi una în spatele navei.

Crucişător de clasă Alaska

Crucişătoarele antiaeriene

Dezvoltarea crucişătoarelor antiaeriene a început în 1935, când Marina Regală Britanică a reînnarmat crucişătoarele uşoare HMS Coventry şi HMS Curlew. Tuburile lanstorpilă şi tunurile antiaeriene de 152 de mm au fost demontate de pe aceste nave şi înlocuite cu zece tunuri antiaeriene de 102 mm cu unghi mare de tragere, ce puteau astfel doborî orice bombardier inamic, indiferent la ce altitudine zbura acesta. Ulterior, britanicii au mai modificat încă 6 crucişătoare de clasă C în aceeaşi manieră, dar după câteva exerciţii militare pe mare au observat că noile crucişătoare rezultate din această transformare deveneau vulnerabile la atacurile din partea altor nave de suprafaţă şi submarine. Pentru a compensa acest neajuns, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale atât britanicii, cât şi americanii au construit crucişătoare dotate cu tunuri cu dublu rol, ce puteau doborî şi bombardierele inamice şi puteau lovi şi navele de suprafaţă sau submarinele Axei (cumva aceste tunuri s-au inspirat din „experienţa germană”, armata germană modificând doar unghiul de tragere al tunurilor antiaeriene de 88 de mm, ce puteau astfel distruge nu doar avioane ci şi tancurile inamice). Primele crucişătoare antiaeriene, construite special pentru acest scop au fost cele britanice de clasă Dido (construite între 1940 – 1942) şi americane de clasă Atlanta (realizate cam în aceeaşi perioadă, dar mai multe), iniţial ambele clase aveau şi tuburi lanstorpilă, dar, ulterior în timpul războiului aceste tuburi au fost demontate pentru a primi mai multe tunuri cu dublu rol.

Crucişător de clasă Dido

Crucişător de clasă Atlanta

Ulterior, după al doilea război mondial, marinele militare au trecut direct la construirea crucişătoarelor dotate cu tunuri cu dublu rol, cum au fost de exemplu crucişătoarele americane USS Worcester şi USS Roanoke (lansate la apă în 1948 şi 1949), două crucişătoare olandeze de clasă De Zeven Provinciën (lansate la apă în 1953), crucişătoarele franceze De Grasse şi Colbert (lansate în 1955 şi 1959) şi crucişătoarele britanice HMS Tiger, HMS Lion şi HMS Blake (realizate de marina „perfidului Albion” între 1959 – 1961).

Al doilea război mondial şi perioada postbelică

Crucişătoarele din toate flotele militare ale beligeranţilor din al doilea război mondial au participat activ la câteva bătălii navale în prima parte a războiului, alteori escortau cuirasatele şi portavioanele ce participau separat la alte confruntări navale. Spre sfârşitul războiului Aliaţii au folosit crucişătoarele doar pentru protecţia antiaeriană a grupurilor operative centrate în jurul portavioanelor şi pentru bombardarea ţărmului unde efectuau invazii. Dintre puterile Axei, japonezii, în a doua parte a războiului, de asemenea au folosit crucişătoarele pentru protecţia portavioanelor şi cuirasatelor proprii, mai ales în bătăliile dezastruoase pentru marina japoneză din Marea Filipinelor şi Golful Leyte (două bătălii navale ce au asigurat superioritatea americană navală, necesară eliberării insulelor Filipine).

În perioada 1937 – 1941, japonezii ce se retrăseseră din toate tratatele navale de dezarmare, au modificat şi completat crucişătoarele din clasele Mogami şi Tone, transformându-le în crucişătoare grele. Astfel, au înlocuit turelele triple de tunuri de 155 mm cu turele duble de tunuri de 203 mm, de asemenea li s-au montat mai multe tuburi lanstorpilă, fiecare crucişător „beneficiind” de 16 tuburi lanstorpilă de 610 mm. În plus, în 1941 crucişătoarele uşoare Ōi şi Kitakami (ce fuseseră construite în 1920) au fost transformate în crucişătoare-torpiloare ce aveau patru tunuri de 140 de mm şi 14 tuburi lanstorpilă de 610 mm. În 1944 Kitakami a fost „upgradat” şi mai mult, opt tuburi lanstorpilă primind aşa-numitele torpile „Kaiten” (torpile conduse spre ţintă de un pilot marinar sinucigaş, amplasat în mica carlingă a torpilei).

Crucişător de clasă Mogami

Crucişător de clasă Tone

Americanii au construit cele mai multe crucişătoare dintre beligeranţi în timpul războiului, şi anume 14 crucişătoare grele de clasă Baltimore, 27 uşoare de clasă Cleveland şi 8 crucişătoare antiaeriene de clasă Atlanta. Americanii au construit aşa multe crucişătoare din cauza pierderilor suferite în 1942 în Pacific (şapte crucişătoare americane scufundaseră japonezii şi alte cinci ce erau în dotarea britanicilor) şi pentru că aveau nevoie de multe nave ce să escorteze portavioanele de clasă Essex, ce acţionau în bătăliile purtate cu niponii.

Crucişător de clasă Baltimore

Crucişător de clasă Cleveland

Japonezii, în schimb pierzând 4 crucişătoare grele şi 2 uşoare în 1942, au mai construit doar 5 crucişătoare uşoare în tot războiul, şi în plus acestea aveau doar 6 tunuri de 155 de mm.

Pierzând 20 de crucişătoare în perioada 1940 – 1942 (pentru că marina britanică lupta pe două fronturi navale, cu germanii şi japonezii), britanicii au mai construit 13 crucişătoare uşoare (clasele Minotaur şi Crown Colony) şi 16 crucişătoare antiaeriene (clasa Dido) în tot restul războiului.

Crucişător britanic Minotaur

Crucişător britanic Crown Colony

Dezvoltarea crucişătoarelor americane în epoca postbelică

După al doilea război mondial, americanii au înţeles pericolul reprezentat de apariţia rachetelor în tehnologia militară navală, în plus aveau şi o „experienţă” considerabilă furnizată de atacurile kamikaze efectuate de japonezi, atacuri ce le avariaseră destul de multe nave. Pentru a combate aceste pericole, iniţial, americanii au schimbat tunurile antiaeriene instalate pe noile crucişătoare, trecând de la tunurile uşoare de 40 şi 20 de mm, la unele de 76 de mm. În plus, pe termen lung au gândit introducerea pe crucişătoare a unor baterii de rachete antiaeriene şi antinavă de diferite tipuri, baterii capabile să scufunde navele şi submarinele inamice, şi de asemenea să doboare bombardierele ruseşti (ce au devenit inamice în timpul războiului „rece”). Astfel, de la mijlocul anilor 1950, crucişătoarele americane au început să fie dotate cu trei tipuri diferite de rachete navale aer-sol: Talos (rază lungă de acţiune), Terrier şi Tartar (rază medie şi respectiv scurtă de acţiune). Rachetele Talos şi Terrier puteau primi şi focos nuclear, de aceea în caz de război nuclear puteau fi folosite la bombardarea ţărmului inamic şi scufundarea navelor ruseşti. Şeful Statului Major al Marinei Americane, amiralul Arleigh Burke, a avut un rol decisiv în dezvoltarea mai rapidă a acestor sisteme de rachete.

Amiralul Arleigh Burke

Rachetele Terrier au fost iniţial amplasate pe două crucişătoare de clasă Baltimore, a căror conversie în crucişătoare dotate cu rachete s-a definitivat în anii 1955 – 1956. Convertirea la noua specificaţie cu rachete a încă şase crucişătoare de clasă Cleveland, apoi transformarea celor de clasă Farragut în fregate şi dezvoltarea distrugătoarelor de clasă Charles F. Adams a dus la apariţia mai multor nave dotate cu cele trei tipuri de rachete menţionate anterior în perioada 1959 – 1962. Tot în această perioadă a fost construit şi crucişătorul USS Long Beach (primul dotat cu un reactor atomic ca motor) ce avea două lansatoare de rachete Terrier şi unul de tip Talos, plus lansatorul de rachete antisubmarin ASROC. Toate aceste tipuri de crucişătoare amintite mai sus, după convertirea în crucişător cu rachete, mai păstrau totuşi una sau două turele duble de tunuri (adică chestiile clasice, ce trag cu obuze), pe care le puteau folosi în bombardarea inamicului aflat pe ţărm. Ulterior, în perioada 1962 – 1964, alte trei crucişătoare din clasele Baltimore şi Oregon City au fost convertite în noua clasă Albany, ce aveau în dotare două lansatoare duble de rachete Talos şi Tartar, sistemul antisubmarin ASROC şi două tunuri clasice de 127 de mm folosite pentru autoapărare contra navelor mai mici.

Crucişătorul USS Long Beach

Crucişătorul Oregon City

Crucişător de clasă Albany

Până în 1980, la cele zece fregate Farragut s-au mai adăugat alte patru clase de fregate şi două nave neincluse în nici o clasă, formând un total de 36 de fregate dotate cu rachete, din care opt aveau propulsie nucleară (adică reactor atomic ca şi motor, exact ca portavioanele şi submarinele cu propulsie nucleară). Dar, înainte cu câţiva ani, adică în 1975, marina americană a reclasificat crucişătoarele Farragut în distrugătoare, pentru că aveau tonaj mai mic ca restul navelor, restul de 26 de nave fiind redenumite crucişătoare cu rachete cu ghidaj laser. De asemenea, în anii 1970 – 1980 americanii au început să retragă din serviciul operaţional, gradual, o parte din crucişătoarele ce fuseseră construite încă în al doilea război mondial. Cele de clasă Farragut, uneori după ce au fost redenumite distrugătoare, au fost înlocuite de noua clasă Leahy, mult mai ieftină în privinţa costurilor de operare, pentru că deşi avea o masă mai mare cu 1.520 de tone, era deservită de doar 377 de marinari, faţă de cei 1.200 necesari pentru navele de tip Farragut. În plus, în 1980 a fost retras din serviciul activ sistemul de rachete Talos (chiar şi pentru americani era mult prea costisitor), iar navele de tip Albany au fost şi ele casate pentru a reduce costurile marinei. De pe crucişătorul USS Long Beach a fost demontat lansatorul de rachete Talos, în 1981, şi a fost înlocuit cu noua rachetă antinavă, mult mai performantă (folosită şi azi de navele americane) Harpoon. Cam în aceeaşi perioadă navele ce aveau rachete Terrier au fost îmbunătăţite, adică aceste vechi rachete din anii 1950 au fost înlocuite cu mai performanta rachetă cu rază extinsă de acţiune RIM-67 Standard (această rachetă are două posibile utilizări, putând fi folosită atât ca rachetă sol-aer, cât şi pe sistem antinavă), capabilă să lovească nave şi submarine inamice situate la maximum 185 de kilometri.

Crucişător de clasă Leahy

Americanii au folosit aceste fregate şi crucişătoare cu rachete pe toată durata „războiului rece”, şi mai ales în timpul războiului din Vietnam, pentru bombardarea ţărmului inamic şi doborârea avioanelor de vânătoare ce ameninţau portavioanele americane angajate în acest conflict. Câteva crucişătoare au mai fost folosite şi în câteva intervenţii militare americane, în diferite locuri de pe planetă, cum ar fi Liban, Libia, Grenada, Panama, Somalia, şi chiar în primul război din Golf, când de pe ele se lansau rachete de croazieră Tomahawk ce bombardau instalaţiile militare ale regimului lui Saddam Hussein.

Până în 1995, toate navele mai vechi, convertite din nave din al doilea război mondial, sau construite în anii 1960, au fost înlocuite de americani cu crucişătoarele de clasă Ticonderoga, al căror principal rol e să apere portavioanele din flotele marinei americane (în prezent marina „Unchiului Sam” are în serviciu operaţional 11 portavioane cu propulsie nucleară, şi recent preşedintele Trump a propus să mai fie scos încă unul de la „naftalină”).

Dezvoltarea crucişătoarelor ruseşti în epoca postbelică

În marina militară rusească crucişătoarele formau baza grupurilor operative (adică formaţiunile de nave militare ce acţionează împreună într-o misiune). Imediat după al doilea război mondial ruşii au construit o întreagă flotă de crucişătoare uşoare clasice (adică nave ale căror arme principale erau tunurile de calibru asemănător celor de pe fostele cuirasate), dar după 1960 au început să le înlocuiască cu nave mai mari, mai grele numite crucişătoare cu rachete, ce erau dotate cu foarte multe rachete antinavă de croazieră şi antiaeriene (rachetele de croazieră sunt acele rachete ce zboară la o înălţime de maxim 90 de metri deasupra solului sau apei, cu o viteză aproape supersonică şi de multe ori sunt detectate prea târziu pentru a se mai putea face ceva împotriva lor). Au făcut acest lucru din cauza doctrinei ruse a „atacului prin saturare”, ce prevedea atacarea inamicului cu cât mai multe rachete deodată pentru a-i scufunda acestuia navele foarte rapid. De aceea, crucişătoarele ruse construite după 1960 aveau montate foarte multe tuburi de lansare a rachetelor antinavă şi antiaeriene, de multe ori navele lor având de 3 sau 4 ori mai multe rachete decât cele din dotarea NATO. În schimb, americanii şi aliaţii din NATO, aveau rachete mai precise şi cu o rază mai mare de acţiune.

În perioada 1962 – 1965 au intrat în serviciul operaţional al marinei ruse patru noi crucişătoare de clasă Kynda, ce aveau opt tuburi lansatoare de rachete antinavă, rachete ce puteau atinge ţinte aflate la o distanţă de 450 de kilometri, ce puteau fi în plus ghidate precis pe jumătate din distanţa parcursă până la ţintă. Odată lansate, tuburile mai aveau un set de rachete de rezervă pentru reîncărcare. Alte patru crucişătoare de clasă Kresta I au intrat în serviciu în perioada 1967 – 1969, dar acestea nu aveau decât patru tuburi lansatoare de rachete antinavă, fără încărcătură de rezervă.

Crucişător de clasă Kynda

Crucişător de clasă Kresta I

În perioada următoare, adică 1969 – 1979 numărul crucişătoarelor ruse a crescut de mai mult de trei ori, odată cu lansarea a 10 crucişătoare de clasă Kresta II şi 7 de clasă Kara. Aceste două clase aveau opt lansatoare de rachete de diametru mare, al căror scop era iniţial neclar navelor din flotele NATO. Aceste tuburi lansau racheta rusească SS-N-14 Silex, ce era de fapt o torpilă de calibru mare, capabilă să distrugă submarine şi nave inamice situate la maxim 90 de kilometri. Această schimbare de strategie a ruşilor se datora faptului că, atunci, ei considerau că principalul pericol la adresa „bastionului păcii” (cum se autonumeau cu emfază ruşii în perioada războiului rece) ar fi submarinele nucleare americane şi britanice ce trebuiau scufundate rapid în caz de război nuclear, pentru a putea permite submarinelor nucleare ruseşti să se apropie de coastele S.U.A. pentru a-şi lansa ogivele nucleare.

Crucişător de clasă Kresta II

Crucişător de clasă Kara

Ulterior, după 1980, ruşii şi-au schimbat din nou strategia, odată cu lansarea noilor clase de crucişătoare (dotate din nou cu foarte multe rachete antinavă) Kirov şi Slava, ce sunt în dotarea marinei ruse şi în zilele noastre.

Utilizatori actuali de crucişătoare

Marina Militară Chineză a lansat recent distrugătorul Tip 055 ce va intra în serviciul operaţional de anul viitor. Dar, deşi această navă e clasificată oficial ca distrugător, mulţi analişti militari consideră că nava chinezilor e prea mare şi prea bine înarmată pentru un distrugător, fiind de fapt un crucişător. Această navă e clasificată oficial ca şi crucişător şi de specialiştii din Departamentul American de Apărare.

Grecia are un crucişător, numit Georgios Averof, ce funcţionează ca nava-amiral a flotei militare greceşti, dar e ţinută mai mult în port, fiind folosită foarte rar în misiuni de marina greacă.

Peru a avut tot un crucişător şi el, numit Almirante Grau, ce a fost un crucişător de clasă De Zeven Provinciën, produs de olandezi, de la care l-au cumpărat peruanii. Deşi a fost modernizat la sfârşitul anilor 1980, fiind transformat în crucişător dotat cu rachete de croazieră, acest vas e singurul din lume care mai are clasicele tunuri cu obuz de calibru mare (152 de mm), ce erau în dotarea beligeranţilor din al doilea război mondial. Recent, pe 26 septembrie 2017, el a fost „pensionat”.

Rusia are în dotare trei crucişătoare cu rachete de clasă Slava (cu un deplasament de 12.500 de tone) şi două crucişătoare grele cu propulsie nucleară de clasă Kirov (28.000 de tone). De asemenea mai are încă două crucişătoare de clasă Kirov şi unul de clasă Kara (9.700 de tone) ţinute în rezervă, ultimul fiind situat în bazele ce compun flota rusă din Marea Neagră.

Crucişător de clasă Kirov

Crucişător de clasă Slava

Coreea de Sud are în dotare 3 distrugătoare din clasa Marele Sejong (cu un deplasament de 11.000 de tone), dar, deşi sunt clasificate astfel, oficial de coreeni, analiştii străini consideră că ar fi de fapt crucişătoare datorită faptului că sunt mai grele şi mai bine înarmate ca orice distrugătoare din flotele militare ale lumii.

Ucraina are în dotare un crucişător de clasă Slava (11.500 de tone), numit bineînţeles Ukrayina, ce era în construcţie în momentul destrămării Uniunii Sovietice. Ucraina a moştenit acest crucişător în momentul în care a devenit independentă, dar momentan el nu e operaţional pentru că e finisat doar în proporţie de 95%, fiind nevoie de încă aproximativ 30 de milioane de dolari pentru a putea fi terminată instalarea tuturor sistemelor de armament necesare funcţionării sale.

S.U.A. are în dotare cel mai mare număr de crucişătoare din toate marinele militare ale lumii, şi anume 22 de crucişătoare de clasă Ticonderoga. La un moment dat, aveau chiar 27, dar primele 5 din ele au fost casate, unul fiind folosit ca ţintă în poligoanele marinei, iar restul au fost tăiate şi vândute ca fier vechi (bineînţeles după ce marina americană a recuperat toate sistemele de armament de pe acele crucişătoare). Aceste crucişătoare au un deplasament de 9.800 de tone, fiind mai uşoare ca cele ruseşti au şi o viteză maximă de deplasare mai mare, şi anume 60 de km/h. Ca armament aceste crucişătoare au instalate 61 de tuburi duble ce pot lansa 122 de rachete de diferite tipuri (antiaeriene, sol-aer, antinavă, antisubmarin) între ele fiind şi câteva tuburi cu celebra rachetă de croazieră Tomahawk, 8 rachete antinavă Harpoon, două tunuri uşoare de 127 de mm, două tunuri antiaeriene de 25 de mm, două sau patru mitraliere grele de calibrul 12,7 mm, două sisteme Phalanx (acest sistem foloseşte tunul cu ţeavă rotativă de tip Gatling - inventat de elveţieni - pentru a doborî rachetele antinavă inamice, poate trage prin cele şase ţevi de la 3.000 la 4.500 de gloanţe de calibrul 20 de mm pe minut, la o distanţă maximă de 3,5 kilometri) şi două tuburi triple lanstorpilă de 324 de mm. În zonele critice ale navei sunt montate panouri din Kevlar ce protejează nava de gloanţele inamice, iar ca şi dotare pentru misiuni de recunoaştere şi salvare pe mare, crucişătorul acesta poate adăposti în hangarele interioare două elicoptere de tip  Sikorsky SH-60 Seahawk.  

Crucişător de clasă Ticonderoga

Elicopterul Sikorsky SH-60 Seahawk

La scrierea acestui articol, m-am „inspirat” din următoarele surse online:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cruci%C8%99%C4%83tor

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Cruiser

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Imperial_Japanese_Navy

4. https://en.wikipedia.org/wiki/Kriegsmarine

5. https://en.wikipedia.org/wiki/People%27s_Liberation_Army_Navy

6. https://en.wikipedia.org/wiki/Russian_Navy

7. https://en.wikipedia.org/wiki/Republic_of_Korea_Navy

8. https://en.wikipedia.org/wiki/Peruvian_Navy

9. https://en.wikipedia.org/wiki/United_States_Navy           

Prof., bibliotecar Florin Miheş.  

Invitație

Nocturna Bibliotecilor 2017

Eveniment cultural național de activare nocturnă a bibliotecilor, inițiat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Nocturna Bibliotecilor 2017 își va întâmpina oaspeții în perioada 29-30 septembrie.

La această a VIII-a ediție a „nopții albe” a bibliotecilor sunt așteptați să participe biblioteci din București și din țară, care vor propune programe personalizate pentru toate categoriile de vârstă. Pentru cei care doresc să se alăture inițiativei de a-și petrece noaptea la bibliotecă, într-o companie agreabilă, și să experimenteze diferite activități de timp liber, acest prilej este unul inedit și promițător.

Obiectivul principal al acestei campanii este acela de a atrage în spațiile de bibliotecă un număr cât mai mare de utilizatori și de a crea o mai bună legătură între bibliotecari și diferitele segmente de public, într-o manieră relaxată și prietenească.

Prin campanii naționale de tipul „Nocturnei Bibliotecilor”  dorim să atragem alături de noi scriitori, critici literari, poeţi, povestitori, care să împărtășească publicului din experiența și bucuria lor de a trăi în compania cărților.

Invitatie la Intâlnire Zilnică cu LITeratura - IZILIT

Biblkioteca Judeteana Brașov  vă invită la un concurs pentru bibliotecile publice în cadrul proiectului iZiLIT

regulament 

Lecturi de weekend 81

Frank Herbert, Bill Ransom- Efectul Lazar este o carte aparuta la editura Nemira in anul 2006 in  seria Pandora , serie de literatura stiintifico -fantastica.

Efectul Lazăr este cea de-a doua parte Trilogiei Pandora.Pandora şi deşertica Dune, au aceiasi tema  : lupta pentru supravieţuire. Societatea divizata ,cauta o solutie la conflict si merge fie spre  o transformarea benefică, fie spre pieire.

 Lăsaţi singuri pe Pandora de catre Navigatori, oamenii, au distrus perfecţiunea conştiintei totale a Avatei-spiritul planetei, grupul de supravieţuitori face ceea ce ştie mai bine: se divide şi începe lupta unul contra celuilalt. Societatea se împarte în insulari şi tritoni, primii săraci până la mizerie, mutanţi în care naşterea fiecărui copil e supusă tribunalului condus de Ward Keel pentru a i se hotărî dreptul la viaţă; ceilalţi sunt mândri de forma lor fizică atât de aproape de cea a Navigatorilor şi de tehnica pe care o stăpânesc.

  

 Ambele grupuri se straduie sa recupereze darurile pe care Nava le-a lăsat în celulele de hibernare, alături de exemplarele salvate dintre cei buni. Muţii ştiu să se distreze, nu au secrete, ţin unul la celălalt, respectă esenţa fiecăruia, tritonii de sub ape cultivă luxul şi ambiţiile politice, vor ca în spaţiul lor vital să se extinda spre uscat,  iar dorinţa de a stăpâni e trăsătura lor definitorie.

Planeta se recupereaza, algele isi recapata constiinta si puterea de a discerne intre bine si rau. o nouă viaţă poate începe pe planeta unde algele şi-au recăpătat sinele.

Romeo si Julieta de pe Pandora sunt   Brett Norton şi Scudi Wang apartinand fiecare unui grup. Efortul lor incearca  concilierea celor două lumi care se urăsc între ele, în scopul creării unei noi populaţii pe pământul ferm ridicat de sub ape.  Ei cauta aliati intre personajele romanului, se inseala , lupta, evadeaza, au incredere si participa la momentul de recuperare a celulelor de hibernare. Momentul face ca diferenţele considerate fundamentale dintre tritoni şi insulari sa  dispara complet. Apar modelele originale omeneşti, Navigatorii-Cloni, pentru care toţi cei de pe Pandora sunt la fel de diformi. Acest amestec de fiinţe vechi şi noi vor forma împreună o lume noua,  cu sanse noi, pe o planeta renascuta, final frumos si plin de optimism al romanului.

Proiecte de vară în Valea lui Mihai

În vara asta , la biblioteca Mate Imre din Valea lui Mihai, am lucrat în colaborare cu celelalte două instituții culturale din oraș: casa de cultură și muzeu. Aș dori să vă prezint trei activități, din care două le-am planificat și le-am organizat împreună cu colegii noștri.

Prima activitate (01.06.-04.06.2017.) a fost o întâlnire al elevilor din orașele înfrățite cu Valea lui Mihai. Tema acestei întâlnire a fost, prezentarea  locurilor natale de către fiecare localitate. La invitație toate orașele (Balmazújváros, Budapest sectorul XVI, Hajdúnánás, Nyírábrány, Nyírbéltek din Ungaria și Tornalja din Slovacia) au răspuns pozitiv.

Prezentările au fost asemănătoare: prezentare ppt, prezentare de istorie locală, cultură, sport, turism, învățământ.

În zilele următoare am vizitat localitățile  Carei,  Ady Endre și Șimian (la Șimian ne-am deplasat cu căruțe cu cai).

În perioada de 08.07-15.07.2017.a avut loc tabăra de artiști, ediția a XI. Tema taberei a fost secesiunea, deschiderea taberei a fost o excursie la Oradea.

 Organizarea (aprovizionare, gătit, spălat vase, organizarea expoziției de închidere, etc.) au fost făcute de bibliotecare  Iudit Gheri și Borbély-Simon Andrea.

Duelul Cartierelor este un program distractiv, pentru toți localnicii orașului. Din program fac parte  concurs culinar, jocuri distractive în aer liber, pentru toate categoriile de vârste. Acest program am organizat împreună cu colegii de la casa de cultură și de la muzeu.

Bibliotecar Gheri Iudit

Code Kids - logourile cluburilor de coding

Fiecare club CODE Kids a creat in vara lui 2017  logo-ul pentru biblioteca clubului lor. Rolul principal al unui logo este de a ajuta publicul sa identifice rapid o afacere, un brand, iar in cazul vostru, biblioteca proprie.  

Logo-ul este un simbol grafic folosit pentru a definii o entitate: companie, organizatie, tara, oras, institutie, produs etc. Un logo are o poveste, o istorie si inseamne ceva pentru un grup de persoane .Povestea bibliotecii    se regaseaste  in logo printr-un vizual simplu, un element reprezentativ,   totodata puternic ca mesaj.

S-au folosit de  principii simple in crearea logo-ului:
1. Un logo trebuie sa fie simplu
2. Un logo trebuie sa fie memorabil
3. Un logo trebuie sa fie durabil
4. Un logo ar trebuie sa fie capabil sa functioneze intr-o varietate de medii si aplicatii
5. Un logo trebuie sa fie potrivit

Cateva unelte usor de folosit pentru crearea logo-ului: Canva, Logaster, GraphicSprings, Hipster Logo Generator, Inkscape si multe altele pe care lse gasesc   pe google.com. U
Logo-urile bibliotecilor au fost postate pe grupul CODE Kids. 

Workshop pe tema promovării lecturii - Goethe Institut

In perioada 6-7 noiembrie 2017 a.c., Institutul Goethe din Bucureşti va găzdui un workshop de două zile privind promovarea lecturii, organizat în parteneriat ANBPR-ABR-ABRM. 

La acest workshop vor lua parte cca 20 de persoane, bibliotecari din România şi Republica Moldova, dar și colaboratori ai Goethe Institut din țară, care activează în biblioteci publice, au responsabilități în domeniul promovării lecturii și sunt interesați de mijloacele moderne de impulsionare a consumului de carte și de activitățile specifice și campaniile de lectură în sens larg.

Invitatul special al acestei ediții va fi doamna Sigrid Fahrer, care  împărtăși participanților despre munca pe care o desfășoară la "Stiftung Lesen" (Fundația pentru Lectură din Germania) - https://www.stiftunglesen.de/meta/englisch/.

Accentul principal se va pune pe dezvoltarea de strategii pentru implementarea unei campanii de promovare a lecturii la nivel național.

Din partea ANBPR, ca partener al Goethe Institut în organizarea acestui atelier, sunt invitați să participe 6 reprezentanți, care sunt rugați să se înscrie la adresa anbpr_ro@yahoo.com până cel tarziu  miercuri, 20 septembrie, prin trimiterea unui email cu Subiectul: Înscriere Workshop Goethe Institut - 6-7 noiembrie 2017, care să conțină CV-ul Europass al candidatului și o Scrisoare de motivație din care să reiasă experiența anterioară în domeniul promovării lecturii și argumentele pentru care această participare ar aduce plus-valoare în dezvoltarea de noi campanii de profil.

Persoanele interesate trebuie să îndeplinească  următoarele condiții: 

• Să fie membri ANBPR de minimum 5 ani;
• Să fie bibliotecari calificați, angajați ai unei biblioteci publice;
• Să aibă experiență în derularea de activități de promovare a lecturii;
• Să fie preocupate de mijloacele moderne de realizarea a campaniilor de promovare a lecturii la nivel național;
• Să nu fi participat la edițiile anterioare ale workshop-urilor organizate de  către Goethe Institut.

Persoanele selectate să participe trebuie să se asigure că dețin acordul directorului sau al conducerii autorității finanțatoare pentru această deplasare.

Participanții din afara Bucureștiului vor beneficia de decontarea costurilor de transport și cazare din partea Goethe Institut.

Model CV Europass

Model Scrisoare de Motivație

Așteptăm candidaturile dvs.

Echipa ANBPR

Conferința ANBPR BIBLIONEXT- 2-4 octombrie 2017

Conferința Națională a ANBPR

BIBLIONEXT: “INOVAȚIE. CREATIVITATE. LEADERSHIP”

 Ediția de toamnă a Conferinței Naționale a ANBPR va fi găzduită anul acesta la Cluj-Napoca, în perioada 02-04 octombrie 2017, organizarea evenimentului fiind asigurată de  Biblioteca Județeană “Octavian Goga” Cluj.

„Cea de-a XXVIII-a Conferință Națională a ANBPR abordează o temă foarte actuală și ofertantă, care aduce în discuție concepte-cheie pentru dezvoltarea rețelei bibliotecarilor din România, și anume “INOVAȚIE. CREATIVITATE. LEADERSHIP”. Sperăm ca această ediție a Conferinței să ne ofere prilejul pentru dialoguri profesionale de calitate,  schimburi de idei și bune practici între colegi și să determine o regândire a implicării structurilor de management  în  reformarea serviciilor de bibliotecă”,  a declarat Sorina Stanca, Președintele ANBPR.

Conferința ANBPR de la Cluj-Napoca va aduce împreună în jur de 150 de participanţi, experți, colaboratori, parteneri și membri ANBPR din România, dar și experți din străinătate, care doresc să împărtășească bibliotecarilor români idei de proiecte, activități și metodologii de lucru inovative.

Ca de fiecare dată, această Conferință Națională va oferi contextul profesional adecvat pentru întâlnirea diferitelor categorii de angajați ai bibliotecilor - bibliotecari, metodiști, coordonatori de formare profesională, directori, personal de specialitate și personal administrativ etc., aflați cu toții în căutare de modele și resurse de învățare, inspirate din practica internațională, pentru a-și îmbunătăți performanțele și a se redefini ca profesioniști.

A fi bibliotecar presupune să ai o pregătire enciclopedică și să  ai receptivitate pentru inovație și creativitate. Pentru ca bibliotecile să fie, însă, dinamice și să contribuie la încurajarea vieții culturale a comunității, este nevoie de leadership de calitate și de manageri cu viziune, dispuși să învețe și să performeze în colaborare și în rezonanță cu liderii celorlalte  industrii creative, complementare activității de bibliotecă.

Despre ANBPR: Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) este cea mai reprezentativă organizaţie profesională a bibliotecarilor din bibliotecile publice. Raţiunea de a fi a acestei organizaţii este aceea de a coagula, într-o formă de asociere pe plan naţional, aşteptările, nevoile şi interesele celor care, prin profesie, preocupări şi atribuţii susţin profesia de bibliotecar, dezvoltarea biblioteconomiei şi a ştiinţelor informării şi documentării.

 

www.anbpr.org.ro

 

Mai multe informații:

Alexandra Stîngă
Asistent Director
ANBPR

tel./fax: (+40) 374 052 437/(+40) 374 094 724

email: anbpr_ro@yahoo.com

Simpozionul Internaţional “UNIVERSUL ŞTIINŢELOR“- Iasi

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA ŞI 

 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR de la

UNIVERSITATEA “AL. I. CUZA” DIN IAŞI – ROMÂNIA,

FACULTATEA DE ARTE VIZUALE ŞI DESIGN,

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE “GEORGE ENESCU” DIN IAŞI – ROMÂNIA,

DEPARTAMENTUL DE LIMBĂ FRANCEZĂ DE LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA,

FACULTATEA DE DREPT de la

UNIVERSITATEA DE STUDII POLITICE ŞI ECONOMICE EUROPENE “C-TIN STERE” DIN MOLDOVA,

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE şi

FACULTATEA DE LIMBI MODERNE de la

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA,

ASOCIAŢIA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ  “VASILE POGOR” IAŞI

VĂ INVITĂ SĂ PARTICIPAŢI LA :

Simpozionul Internaţional “UNIVERSUL ŞTIINŢELOR“

Ediţia a VIII-a

Duminică 22 octombrie 2017 la Sala  Direcţiei Agricole

(lângă Primăria Iaşi, partea dreaptă)

INTAREA ÎN SALĂ ESTE LIBERĂ!  SE TRANSMIT DIPLOME DE PARTICIPARE

PERSOANELOR DIN AUDITOR.

(Trimiteţi fişa ca să putem scrie diplomele dinainte)

DESCĂRCAŢI  REGULAMENTUL CONCURSULUI DE PE LINK:   

 :  http://www.facebook.com/asociatia.vasilepogor

Targ de activitati extrascolare -2017

  În zilele de 16-17 septembrie, parcarea centrului comercial va găzdui Festivalul Familiei, care va aduce o sumedenie de activităţi şi spectacole pentru copii, dar şi super-concerte cu Ami, Irina Rimes, Vanotek şi Feli & the TM Groove.

Startul evenimentului va fi dat sâmbătă, de la ora 11, când copiii vor fi invitaţi la ateliere de creativitate, de LEGO, teatru şi magie, dar şi la competiţii cu multe premii şi surprize.

Concursul Hocus Pocus XXL, în care părinţii vor face echipă cu copiii, prezentări de modă, Zumba, Picioroange, baloane uriaşe de săpun sau tatuaje temporare şi poze la minut sunt alte câteva din activităţile gândite  

Tot sâmbătă, 16 septembrie, de la ora 17, cei mici sunt invitaţi la premiera piesei "Micuţa Fifi şi prietenii ei", un show de divertisment adresat inclusiv părinţilor. Este vorba despre o piesă interactivă, în care micuţa Fifi se lansează într-o aventură pentru a-şi găsi prietenii, iar spectatorii îi ghidează drumul.

 Parte a  Festivalului Familiei, la ERA Park se va desfăşoară  şi târgul de activităţi extraşcolare unde Biblioiteca este prezentă cu un stand.

Găsiţi mai jos programul detaliat al festivalului:

PROGRAM SCENĂ:

Sâmbătă, 16 Septembrie

Ora 17:00 - Spectacol interactiv "Micuţa Fifi şi prietenii ei" împreună cu lansare album melodii

Ora 18:00 - Prezentare de modă pentru copii Graziela Model Agency

Ora 18:30 - Demonstraţii de dans Feeling Dance 

Ora 19:00 - Concert Ami

Ora 20:00 - Concert Irina Rimes

Duminică, 17 Septembrie:

Ora 18:00 - Kidz Zumba cu Giani

Ora 19:00 - Concert Vanotek

Ora 20:00 - Concert Feli & the TM Groove

PROGRAM ATELIERE:

Sambătă, 16 septembrie:

Ora 11:00 - 17:00 – Atelier LEGO

Ora 13:00 - 14:00 – Atelier teatru

Ora 14:30 -16: 30 – Atelier de creativitate copacul familiei:

- Dansuri de grup

- Activităţi dinamice în familie: cursă cu 3 picioare, tras de funie pe familii, tupu

- Bingo

Duminică, 17 septembrie

Ora 11:00 – 18:00 – Atelier LEGO

Ora 11:30 – 17:30 – Concurs Hocus – Pocus cu premii

Ora 12:00 – 15:00 – Atelier de creativitate morişti colorate:

- Capsula timpului (capsula va fi ţinută închisă timp de 1 an)

- Aruncare la ţintă

- Concurs de baloane de săpun

- Mini golf

- Ridicare de zmee

- Experimente ştiinţifice părinte - copil

Ora 16:00 – 17:00 – Atelier de magie

Sesiune de postere dedicată proiectelor inovatoare din biblioteci

În cadrul Conferinței ANBPR - BIBLIONEXT, cu tema “INOVAȚIE. CREATIVITATE. LEADERSHIP”, ce va avea loc în perioada 2-4 octombrie 2017 la Cluj-Napoca, se va organiza o sesiune de postere dedicată proiectelor inovatoare desfășurate în bibliotecile publice românești. Expoziția va fi amenajată în foaierul Bibliotecii Județene ”Octavian Goga” de către fiecare bibliotecă în parte, marți, 3 octombrie, între orele 14 - 1430 .
 Sesiunea de prezentare a posterelor va avea loc în cursul aceleași zile, între orele 1700 – 1800 . Posterele înscrise în expoziție trebuie să cuprindă cel puțin următoarele informații:
  Denumirea instituţiei, sigla acesteia
 Datele de contact
  Titlul proiectului/proiectelor și perioada de derulare a acestuia/acestora
 Conținutul livrat (descriere sumară – maxim 25 cuvinte)
 Testimoniale (maxim 2-3)
  Rezultate obținute (indicatori cantitativi)

Posterul trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici tehnice:
 Dimensiunea A0 (841 x 1189 mm)
 Alb-negru sau color
  Limba română Fiecare bibliotecă poate participa în expoziţie cu un singur poster!
Bibliotecile care doresc să se înscrie în expoziţie sunt rugate să ne anunţe până cel târziu vineri, 15 septembrie 2017, trimițând un e-mail de confirmare la adresa conferinta@bjc.ro. Persoana de contact este Simona Floruțău


Din programul conferintei:


Carte Transilvania (FICT) ATELIERE ÎN PARALEL 14:30-17:00
 1. Proiecte inedite în bibliotecile publice românești
 2. Cum ne promovăm bibliotecile?: atelier demonstrativ susținut de reprezentanți ai NOVATECA, Republica Moldova
3. Cu bebe la bibliotecă - Bebe Cafe: importanța lecturii timpurii și cum să începi un program săptămânal de lectură în grup pentru bebeluși
4. Întâlnire a Grupului Impact 17:00-18:00 Sesiunea de prezentare a posterelor ZIUA
3 4 octombrie 2017 SESIUNE ÎN PLEN 9
9:00-10:30 PROIECTELE ASOCIAȚIEI Dezvoltarea profesională - o activitate de bază a asociației, Crina Ifrim, Biblioteca Județeană Bacău, membru în Biroul executiv ANBPR Proiectul CICLOBIBLIO, Claudia Șerbănuță, membru în Consiliul de conducere ANBPR Partnering Starter - un serviciu modern, personalizat, menit să sprijine bibliotecile în activitățile de facilitare a parteneriatelor - Ioana Crihană, director executiv ANBPR

10:30-11:00Pauză de cafea
11:00-13:00 Întâlnire cu scriitorul Adrian Popescu Lansarea volumului Grădina cu statui de Adrian Popescu, editura Școala Ardeleană, 2017, un proiect editorial apărut sub egida Bibliotecii Județene ”Octavian Goga” Cluj Concert folk Adrian Ivanițchi (Eveniment organizat în colaborare cu Festivalul Internațional de Carte Transilvania)
 13:00-14:00 Pauză de masă
 14:15-16:00 ATELIERE ÎN PARALEL
1. Tendințe noi în activitatea de bibliotecă: idei reținute la Conferința Internațională IFLA 2017
2. Activitatea din bibliotecile mici și mijlocii: întâlnire a reprezentanților Bibliotecii Naționale a României cu bibliotecarii metodiști
3. Achiziția de documente de bibliotecă în Sistemul Electronic de Achiziții Publice – SEAP
4. E vremea cititului: un program de lectură pentru vară
16:00-16:20 Pauză de cafea SESIUNE ÎN PLEN
16:00-18:00 Adunarea Generală a asociației Decernarea Premiilor ANBPR pe anul 2016
18:30-20:00 Vizitarea Festivalului Internațional de Carte Transilvani

Clubul de poezie pe luna septembrie

               Miercuri, 06.09.2017 a avut loc o nouă întrunire a clubului de poezie de la filiala Dacia. 

               În deschidere participanţii au venit cu propunerea de a cânta ''La mulţi ani'' tuturor Măriilor care urma să-şi serbeze ziua de nume pe 8 septembrie. 

               Apoi D-na Săteanu a ţinut să ne informeze despre cum a petrecut la pelerinajul literar organizat de către cenaclul Barbu Ştefănescu Delavrancea la Ştei cu ocazia zilelor oraşului. 

               Întrunirea a continuat şi s-a încheiat cu recitări din poezia lui George Coşbuc, poetul lunii septembrie, de către Doamnele Vesa, Şuşu, Indre, Săteanu, Mărăscu şi Domnii Popiţa, Vidican.

Lecturi de weekend 80

Aglaja Veteranyi s-a născut in 1962  în România, la București, și a părăsit țara în 1967 împreună cu părinții ei, artiști de circ.

Îndrumată de mama sa, care dorea să facă din ea un star, a apărut pe scena mai multor varieteuri. A frecventat câțiva ani un pension, apoi a studiat arta dramatică la Zürich, iar din 1982 și-a început cariera de actriță și de autoare dramatică. Împreună cu Rene Oberholz a înființat trupa experimentală Die Wortpumpe ("Pompa de cuvinte") în 1993, iar împreună cu Jens Nielsen grupul teatral Die Engelmaschine ("Mașina de fabricat îngeri") în 1996. În 1998 a primit o bursă de la Literarisches Colloquium Berlin.
A publicat numeroase poezii în reviste literare și antologii din mai multe țări. În 1999 îi apare volumul de versuri Daruri - un dans al morții, precum și romanul Warum das Kind in der Polenta kocht (De ce fierbe copilul în mămăligă), tradus în mai multe limbi de circulație, inclusiv în română de poeta și prozatoarea Nora Iuga.
Aglaja Veteranyi se sinucide într-un spital din Zürich, în urma unei depresii, la începutul anului 2002. Și-a regizat moartea la fel de laborios ca și romanul.

|Romanul De ce fierbe copilul în mămăligă este un roman biografic scris din perspectiva unui copil care vede viata  intr-un stil propriu.

Lumea circului, orbitoare în aparență, e  pândită permanent de tragism și de spectrul morții. Povestea copilului fiert in mamaliga e prezenta ca sa atenueze spaima mortii, spaima care insoteste toata copilaria autoarei.

"Copilul se ascunde in sacul cu malai pentru ca ii e frica. Si pe urma adoarme.Vine bunica si rastoarna malaiul in apa clocotita , ca sa faca o mamaliga pentru copil. Si cand copilul se trezeste e gata fiert." Pe parcurs mai intalnim si alte scenarii, cu o tentă suprarealistă și grotescă. Ambitia si limitarea parintilor tin copiii in continuare in zona specacolelor de cabaret si a lumii inselatoare a scenei.

Copilul rememoreaza transmite mesaje si impresii care descriu realitatile sociale și politice din România ultimelor decenii comuniste. 

"Dictatorul l-a interzis pe Dumnezeu."

"In strainatate poti sa devii celebru fara sa fii in partidul dictatorului."

"Avem un pasaport de emigrant .La fiecare granita sintem tratati altfel decat oamenii adevarati."

Este o carte trista.

"Tata a murit de absenta

Mama traieste intr-un lesin

Sora mea e doar fata tatei.

Am crescut putin cate putin"