A apărut numărul 1 (7) din 2010 al Revistei române de istorie a presei (212 pagini; redactor-şef Marian Petcu, secretar general de redacţie Aurelia Lăpuşan, responsabil de număr Ilie Rad).
În prima secţiune - Studii şi eseuri - sunt publicate nouă ample abordări ştiinţifice: Precursorii presei româneşti, cel mai amplu studiu scris la noi despre acest subiect, în care sunt discutate toate încercările de a tipări publicaţii în limba română: Ioan Molnar Piuariu (1789); Courrier de Molodavie (1790); Paul Iorgovici (1793); Petru Barth (1795); Alexie Lazaru (1814); Teodor Racoce şi Crestomaticul românesc (1820); Zaharia Carcalechi şi “Biblioteca românească” (1921); Fama Lipschii pentru Daţia (1827).
Alte studii: Discursul indignării în presa românească. De la “Pruncul român” la “Adevărul” anilor ’90 (Sorin Preda); Gazeta „Soldatul moldovan” (Dinu Poştarencu); O revistă arădeană: „Înnoirea” (Dumitru Vlăduţ); Mărturii arhivistice privind înfiinţarea birourilor de presă ale Prefecturii şi Primăriei Constanţa (Virgil Coman); De la „Almanahul literar” la revista „Steaua” (Mircea Popa); 1906. Corurile din Banat în vizită la Constanţa. Un emoţionant gest de frăţie, relatat în presa vremii (Aurelia Lăpuşan); Limba de lemn în presa noastră (Paul Schveiger); Cuvântul-armă. Presa militară românească de campanie în Primul Război Mondial (Gheorghe Nicolescu).
A doua secţiune a revistei include recenzii ale unor cărţi de specialitate semnate de Ion Hangiu, Sorin Gabriel Ioniţă, Mădălina Moraru, Valentin Nicolau, Marian Petcu, Adrian Dinu Rachieru, Ilie Rad, Gheorghe Săsărman şi Marian Ţuţui, rubrica „Alte cărţi ale colegilor noştri” prezentând cărţi cu profil divers, semnate de Aurelia Lăpuşan, Ilie Rad şi Gabriela Rusu-Păsărin.
Coperta numărului are o mare valoare simbolică - fotografia primului birou de presă din Transilvania, constituit cu ocazia Procesului memorandiştilor, la Cluj, în mai 1894. Alături de fondatorii Biroului – Valeriu Branişte, Vasile Lucaciu, Const. Diaconovici şi alţii –, se află şi reporteri din Regatul României.
Revista va fi lansată la Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, gazda Congresului naţional de istorie a presei, a III-a ediţie (23 -24 aprilie 2010).
În prima secţiune - Studii şi eseuri - sunt publicate nouă ample abordări ştiinţifice: Precursorii presei româneşti, cel mai amplu studiu scris la noi despre acest subiect, în care sunt discutate toate încercările de a tipări publicaţii în limba română: Ioan Molnar Piuariu (1789); Courrier de Molodavie (1790); Paul Iorgovici (1793); Petru Barth (1795); Alexie Lazaru (1814); Teodor Racoce şi Crestomaticul românesc (1820); Zaharia Carcalechi şi “Biblioteca românească” (1921); Fama Lipschii pentru Daţia (1827).
Alte studii: Discursul indignării în presa românească. De la “Pruncul român” la “Adevărul” anilor ’90 (Sorin Preda); Gazeta „Soldatul moldovan” (Dinu Poştarencu); O revistă arădeană: „Înnoirea” (Dumitru Vlăduţ); Mărturii arhivistice privind înfiinţarea birourilor de presă ale Prefecturii şi Primăriei Constanţa (Virgil Coman); De la „Almanahul literar” la revista „Steaua” (Mircea Popa); 1906. Corurile din Banat în vizită la Constanţa. Un emoţionant gest de frăţie, relatat în presa vremii (Aurelia Lăpuşan); Limba de lemn în presa noastră (Paul Schveiger); Cuvântul-armă. Presa militară românească de campanie în Primul Război Mondial (Gheorghe Nicolescu).
A doua secţiune a revistei include recenzii ale unor cărţi de specialitate semnate de Ion Hangiu, Sorin Gabriel Ioniţă, Mădălina Moraru, Valentin Nicolau, Marian Petcu, Adrian Dinu Rachieru, Ilie Rad, Gheorghe Săsărman şi Marian Ţuţui, rubrica „Alte cărţi ale colegilor noştri” prezentând cărţi cu profil divers, semnate de Aurelia Lăpuşan, Ilie Rad şi Gabriela Rusu-Păsărin.
Coperta numărului are o mare valoare simbolică - fotografia primului birou de presă din Transilvania, constituit cu ocazia Procesului memorandiştilor, la Cluj, în mai 1894. Alături de fondatorii Biroului – Valeriu Branişte, Vasile Lucaciu, Const. Diaconovici şi alţii –, se află şi reporteri din Regatul României.
Revista va fi lansată la Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, gazda Congresului naţional de istorie a presei, a III-a ediţie (23 -24 aprilie 2010).
