Istoria unor trasee montane

 Frantz Joseph, împăratul Austro - Ungariei în vizită la pestera Porțile Bihorului.de la 1900

Poza Bitea Talida 

Pe carari de munte Baita - Bihor - Muntii Apuseni

Din Baita, localitate apartinatoare orasului Nucet, pornesc mai multe trasee turistice de vizitare a obiectivelor turistice locale, dar si din imprejurimi.

1. Sat Băiţa - DN 75 - Pietrele Negre - Vf. Ţapu - Groapa Ruginoasă - Vf. La Trei Morminţi - Sat de vacanţă Vârtop, marcaj cruce rosie.

2. Sat Băiţa - valea Crişului Băiţa - Peştera Izvorul Crişului - Dl. Curbăluit - Şaua Vârtop; lungime 11 km; Durata 3 h, marcaj triunghi rosu.

3. Băița – Șaua Vârtop – Arieșeni, marcaj triunghi roșu, durată: 5,5 ore,lungime: 20 km. Accesibil tot timpul anului.

4. Vartop –Baita, distanta 18 km, 3,5-4 ore;

5. Baita - Cascada Sf.Treime – Poiana, marcaj punct albastru, distante 19 km, durata 4-5 ore, grad de dificultate mediu.

6. Cantonul Negrea (D.N. 75) – Peştera Porţile Bihorului, marcaj triunghi rosu, distanta 1,5 km, durata 40 minute, dificultate medie.

https://www.salvamontbihor.ro/page/trasee-turistice

Obiectivele turistice de la izvoarele Crisului Baita, situate in amonte de localitatea Baita, accesibile spre dreapta, din DN 75.

1. Pestera Portile Bihorului este un aven spectaculos care s-a format prin prăbușire în Munții Bihorului pe valea Coșuri, afluent de dreapta al Crișului Negru. Formatiune carstica grandioasa, prezinta un portal inalt de 17 m, ascuns in padurea de foioase. In sala mare se gaseste o cascada de 4m, care seaca in anotimpul secetos si permite accesul intr-o incinta circulara de 7 m diametru, cu pereti inalti de 30 de metri.

Pestera Portile Bihorului a fost cercetata cu doua secole in urma, prima descriere apare in cartea geografului si speologului Adolf Schmidl, ’’Das Bihar- Gebirge’’ aparuta la Viena in anul 1863, iar mai tarziu, in jurul anului 1900, Imparatului Frantz Joseph, a vizitat pestera Portile Bihorului.

2. Pesterile din baziunul superior al Crisului Baita:

Pe vaile si afluentii Crisului Baitei se afla mai multe pesteri, cuprinse in Catalogul sistematic al pesterilor din Romania: Avenul Matrona, Crăpătura din Dealul Sturzăului, Avenul din Pregna, Peștera Cristalelor din Galeria Codreanu, Peștera cu Apă din Galeria Codreanu, Peștera din fața Carierei de Marmură, Peștera Mare din Galeria Bolfu II, Peștera Mică din Galeria Bolfu II, Peștera lui Gheorghica, Peștera lui Schmidl, Peștera Răsucită din Valea Corlatului, Peștera Frunzișului din Valea Corlatului, Peștera Tunel din Valea Corlatului, Peștera Cotită din Valea Corlatului, Peștera din Pereții Corlatului, Peștera cu Trei Intrări din Valea Corlatului, Peștera Condorului, Avenul Fetei. Aceste pesteri sunt mai putin exploatate turistic.

3. Cheile Crisului Baita sunt situate în bazinul superior al Crişului Negru, amonte de localitatea Băiţa. Au dezvoltare de aproape 1 km şi orientare generală nord-est sud-vest. Relieful din jurul lor este masiv si împădurit.

4. Pestera Izvorul Crisului a fost cunoscuta inca din secolele trecute (Posepny 1874) si se pare ca ar fi fost amenajata turistic la inceputul secolului. Pestera reprezinta una din marile enigme ale Apusenilor.

5. Cascada Sfanta Treime - Traseul pleacă din centrul satului Băiţa, urcând pe lângă biserică, continuă urcuşul până pe un plai de sub Măgura Băiţa, unde se află interfluviul dintre Crişul Negru şi Crişul Băiţa. Traseul urmează culmea spre vest până trece de Dealul Căsoaiei şi ajunge la intersecţia cu drumul de exploatare ce urcă de la Băiţa-Plai. De aici face dreapta şi pe drumul forestier încă 1,5 km după care coboara tot la dreapta, pe o potecă, până în Pârâul de Margine (Valea Poiana Crişului) (atenţie! coborâre dificilă!), ajungând aproape de Cascada Sf. Treime. Dupa vizitarea cascadei drumul coboara pe Pârâul de Margine (Valea Poiana Crişului) şi apoi pe Crişul Negru până în satul Poiana.

Traseul 31 Punct Albastru este traseul de acces spre zona cascadelor Sfânta Treime și Izvoarele Crişului Negru, o zonă puţin cunoscută și destul de periculoasă datorită porțiunilor cu pământ alunecos și instabil.Traseul este dificil, distanta de 17 km, durata 7- 8 ore, urcare 1000m.

Biblioteca Bratca

 20 octombrie, zi în care fiecare frunză vibrează a toamna. Zi cu soare cald numai bună pentru o ieșire pe teren la biblioteca din Bratca.

Despre această bibliotecă avem numai cuvinte frumoase de spus.

Zona turistică in care se găsește o face să fie foarte importantă pentru localitate.

Bibliotecara, Ioana Maria Lal   iși vede zădărnicite bunele intenții de dezvoltare a bibliotecii datorită pandemiei care face ravagii în  societatea noastră.

Totuși cărțile și mediul primitor sunt acolo și așteaptă pe cei interesați.

Blogul vechi- 2011-2018 și blogul nou va invită să fiți alături de această frumoasă bibliotecă.

 

Panoul de amintiri plin de poze in format clasic ne amintește de activitățile din perioada 2009-2019

                                                      

LA MULȚI ANI BRAVI OSTAȘI AI ARMATEI ROMÂNE

 

Data de 25 Octombrie este ziua în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei prin credinţă, pentru libertate si dreptate și pentru apărarea ţării, oferind astfel siguranța națională

În faptele de arme ale Armatei Române, în rezultatul acestora, pe câmpul de luptă și in general in ansamblul eroismului ostașilor români se scoate in evidență si se dă măreție sărbătoriri Zilei Naționale a Armatei Române

Armata română a realizat apărarea strategică a graniţelor şi-a îndeplinit menirea firească, contribuind la configurarea istoriei poporului român

Măreția Zilei Naționale a Armatei Române consituie o evocare a evenimentelor săvârșite, în trecut, de cei care au participat , prin dăruirea vieții lor la momentele de pericol care amenințau țara noastră

Jertfa este marcată prn cinstirea eroismului , prin care recunoaștem si aducem omagiul de sacrificiu pentru curajul și patriotismul cu care s-au avântat în luptă învigând obstacolele prin care s-a menținut integritatea teritoriului țări și viața liberă, nesubjugată, a neamului românesc.

După toate momentele dramatice prin care a trecut România, Națiunea română s-a ridicat de fiecare dată mai puternică, mai ambițioasă și cu o neștirbită voință de a-și afirma locul în lume.

Sărbătoare naţională a poporului român, este prilej de prezentarea onorului in fața ostașului român, dar si în amintirea și în memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, din zonele care periclitau pacea si atentau la libertatea si bunăstarea tării noastre

Ziua Armatei Române trebuie să fie celebrată printr-o festivitate deosebit de semnificativă din punct de vedere religios, militar și cultural pe intregul teritoriu al României

Cu acest prilej, semnficația zilei trebuie evocată pentru a sublinia înțelepciunea înaintașilor noștri și mai ales sacrificiul celor care și-au jertfit viața prin eroismul și vitejia lor pentru dragostea de țară și de neam,

Tot cu sărbătorirea acestui eveniment este apreciată și dovedită bărbăția și curajul soldatului român în toate intervențiile de consolidarea libertății tării, schimbarea regimului de asuprire si subjugarea din partea țărilor străine

La 24 noiembrie 2018, în Catedrala Mântuirii Neamului, s-a oficiat o slujbă de pomenire a eroilor români. Cu acest prilej, a fost aşezată "cu evlavie şi recunoştinţă" sub Sfânta Masă a Altarului catedralei, Lista cu Numele Tuturor Eroilor Români, cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918.
Cu cuvinte de înalță prețuire , in mod special cu ocazia  Zilei Armatei Române trebuie să trecem in revistă toate evenimentele istorice pentru a aprecia prezența țăranului român, fără instruire si fără pregătire militară, dar care prin participarea sa ,a servit cu arma în mâna, ca un adevărat ostaș , datoria de a-și apăra glia strămoșească în toate luptele, războaiele în care si-a dovedit eroismul si vitejia

Lor le datorăm veșnica noastră recunoștință, închinare si sentimentul viu de admirație prin simbolurile credinței care a indemnat fiecare ostaș român să-și slujească patria cu dăruire si jertfa persoanlă

Sentimentul de mândrie națională și dăruirea incontestabilă pentru apărarea avutului național, în fața hoardelor de dusmani, au desăvârșit in sufletul neamului românesc, patriotismul pentru nemuritoarele evenimente de luptă si jertfa eroilor tării noastre

Sărbătorirea Zilei Nationale a Armatei Române este un mare eveniment festiv, care definește cu toate onorurile soldatul – ostașul român, in întreaga țară

INTOCMIT

Ing. MIORIȚA SĂTEANU

Cetățean de onoare al municipiului Oradea

• Scriitorii clasici şi armata română

• Tipul înregistrării:	Text tipărit: monografic
  Autor:	Vârgolici, Teodor
  Responsabilitate:	Teodor Vârgolici
  Editura:	Editura Militară
  Locul publicării:	Bucureşti
  Anul Ediției:	1986
  Descriere:	420 p.
  Limba:	Română
  Subiect:	Literatură română - Critică literară
  Clasificare:	821.135.1.09
  Cota topografică:	II 86378
  Cota topografică:	821.135.1.09/V27

  
  
  
  
  
• Oastea română de-a lungul veacurilor
• de: Romanescu, Gheorghe
•  Text tipărit : monografic
• Limba: Română
• Editură: Editura Militară
• Locul publicării: Bucureşti
• Anul Ediției: 1976
• Cota: III 32576; 355/R70

Puterea armată şi arta militară la români de: Bălcescu, Nicolae  Text tipărit : monografic Limba: Română Editură: Editura Militară Locul publicării: Bucureşti Anul Ediției: 1990 ISBN: 973-32-0113-8 Cota: 94(498)/B20; II 92379

 

Biserica şi armata în slujba unităţii şi a continuităţii româneşti de: Ioniţă, Alexandru M.  Text tipărit : monografic Limba: Română Editură: Vasiliana '98; Garuda-Art Locul publicării: Iaşi Anul Ediției: 2007 ISBN: 978-9975-9896-5-9; 978-973-116-040-5 Cota: III 47697; 2/I-69

•   
  

Sezatoare in octombrie

 Se prevestește un sezon bogat  pentru șezătoarea noastră de la bibliotecă (septembrie 2021-iunie 2022)

Fiecare întâlnire este mai mult decât lucrul pe niște bucăți de pânză.

În fiecare întâlnire regăsim alte semnificații . 

Modelele căutate rezonează cu așteptările și visele fiecăreia, abilitățile de lucru manual de înțelegere și de comunicare se îmbogățesc la fiecare întâlnire.

22 octombrie 

8 octombrie 

Clubul Meseriilor Rurale

Vineri 15 octombrie 2021 a avut loc pe zoom o cu  140 participanti.

Tot vineri  a fost marcată Ziua Internațională a Femeilor din mediul rural.

Unul dintre speakeri din Cabesti Bihor, Corina Ene , primar din 2020  .

Dansa a povestit cum a ajuns școala din comuna Căbești  să se implice în proiectul plante si povesti vindecatoare.

Pentru cei interesati de proiectul Fundației Noi Orizonturi aveti pe site date suplimentare , inclusiv https://meserii-rurale.noi-orizonturi.ro/ ghidul aplicantului

Mai sunt pagini care îndeamnă la implicare alte instituții în afară de școli, bibliotecile prin bibliotecari, biserica prin preot sau ONG-uri prin membrii lor. 

Cum pot aceste categorii să se implice? am decupat de pe site:

Daca esti biblioteca

• Dă ”viață” bibliotecii,   completând constant posibilitățile de dezvoltare, atât pentru cei mici cât și pentru cei mari.
• Pune “răsaduri” și crește rădăcini puternice și sănătoase. Când copiii petrec timp descoperind și punând în valoare comorile pe care le au în satul natal, devin mândri de ceea ce au acasă
• Crește meseriași - tineri care înțeleg valoarea unor meserii care, chiar dacă nu sunt larg răspândite, au cerere și apreciere pe piața muncii.
• Crește vizibilitatea și atractivitatea bibliotecii sau parohiei sau centrului pe plan local sau chiar regional. Suveniruri create de copii, șezători organizate ca pe vremuri dar cu transmitere pe canale de socializare, prezentări noi ale unor obiective turistice, sunt produse posibile ale unui Club de Meserii Rurale.

• Asigură un spațiu accesibil și primitor pentru activități
• Conectează copiii cu specialiști, personalități de la care au ce învăța
• Fii lider îndrumător pentru un club extrașcolar: folosește resursele disponibile pe Clubul Meseriilor Rurale și implică-ți copiii în activități de descoperire și valorizare a patrimoniului local.

• Atunci când alți actori din comunitate se implică în educația copiilor, sediile lor devin clase pentru educație non-formală, complementară școlii, pe tot parcursul anului, pe tot parcursul vieții.
  

daca esti adult si locuiești într-o comunitate rurală:

• Diversifică sursele de finanțare pentru activitățile cu elevii. Noi Orizonturi vă pune la dispoziție o serie de premii pentru implementarea proiectele propuse iar de cele mai multe ori, anvergura antreprenorială a activităților aduce donații și sponsorizări de la membrii comunității sau
• Vorbește cu reprezentanții instituțiilor în care merg sau pot merge copiii despre posibilitatea de implicare voluntară.
• Fii lider îndrumător pentru un club extrașcolar: folosește resursele disponibile pe Clubul Meseriilor Rurale și implică-ți copiii în activități de descoperire și valorizare a patrimoniului local.
• Nu doar pe părinți ar trebui să-i preocupe educația copiilor și tinerilor. Pentru că, până la urmă, copiii și tineriii vor construi viitorul comunității și de priceperea lor depinde bunăstarea fiecărui locuitor

Fiecare pagină conține și exemple de bună practică car epot fi replicate.

Lecturi de weekend 148

Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici, 

apărută la Editura: Litera, în anul 2019

Svetlana Aleksievici este laureată a Premiului Nobel pentru Literatură 2015 „pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”

Cartea recomandată este o culegere de mărturii ale femeilor sovietice care au luptat , voluntar în al doilea război mondial.

În primul capitol mărturisește că timp de șapte ani a strâns materialele pentru acest roman . A căutat toate supraviețuitoarele sovietice ale celui de-al Doilea Război Mondial, a stat de vorbă cu ele, le-a ascultat, le-a dat ocazia să vorbească despre ce a însemnat războiul pentru ele.

Diferența dintre viziunea unui bărbat despre război și a unei femei este evidentă. dacă poveștile bărbaților sunt mai pline de detalii tehnice, pline de eroi și de viteji, de generali și de strategii, poveștile femeilor sunt încărcate de emoție, pe pelicula memoriei e înregistrat un eveniment minor care nu va fi uitat o viață.

O bucată de dialog din text

–Când au apărut pentru prima dată în istorie femeile în armată?

–Încă din secolul al IV-lea î.Hr., în Atena şi în Sparta erau femei în oştile greceşti. Ulterior, la campaniile lui Alexandru Macedon au participat şi femei.
Istoricul rus Nikolai Karamzin scria despre strămoşii noştri: „Femeile slave mergeau uneori la luptă împreună cu tații şi soții lor, fără să se teamă de moarte: astfel, la
asediul Constantinopolului din anul 626, printre slavii ucişi au fost găsite multe cadavre de femei. Mamele îşi creşteau copiii să devină oşteni“.
–Și în vremurile mai noi?
–Pentru prima oară în anii 1560–1650, în Anglia s-au înființat spitale în care lucrau femei-soldați.
–Ce s-a întâmplat în secolul XX?
–La începutul secolului... În Primul Război Mondial, în Anglia, femeile erau deja primite în Forțele Aeriene Regale. Au fost formate Corpul Auxiliar şi Legiunea Femeilor Șoferi, care numărau o sută de mii de membre.
La fel, în Rusia, Germania şi Franța, numeroase femei au început să lucreze în spitale militare şi în trenuri sanitare.
Iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lumea a fost martora unui fenomen fără precedent. În multe țări ale lumii, femeile s-au înrolat în toate tipurile de forțe armate

Citind cartea nu poți să nu-ți pui întrebări.

Oare eu m-aș duce să stau la rând pentru a fi trimisă pe front în lina întâi? Mai mult ca sigur că nu. Undeva în sinea mea nu există o miză atât de mare încât să mă trimită într-un război , oricare ar fi acela.

Descrierile par desprinse din filmele rusești din anii 50-60.

Fete tinere pline de entuziasm se duc să se înroleze, se ceartă cu comandanți care le țin doar la birouri, strigă că vor să meargă în linia întâi.

Mai apoi întâlnirea cu moartea cu rănile care lasă urme pe chip și pe suflet, cu pierderea celor din jur, cu întoarcerea într-o lume în care nu te mai poți integra....transformă ființa umană tânără, entuziastă , frumoasă  într-o epavă.

Țara pentru care au luptat le întoarce uneori spatele.

Stalin trimite în Siberia pe cei care au supraviețuit ca prizonieri de război la nemți etichetându-i ca dușmani ai poporului rus.

Noțiunea de patriotism se diluează în universul concentraționar comunist. Abia acum după atâția ani se pot scoate imaginile acelea din memorie. Și chiar și acum mai regăsim în carte refuzul acestor amintiri pomenite dialogurile cu cenzorul :

”E o minciună! e o calomnie la adresa soldaților noștri ,care au eliberat jumătate de Europă. La adresa partizanilor. la adresa eroicului nostru popor .N-avem nevoie de istoria dumneavoastră măruntă, nouă ne trebuie marea istorie....”

În poveste

Ca să poată visa,copiii au nevoie să audă povesti...

Momentul de lectură la Grădinița cu Program Prelungit Nr.1 Budureasa.

Le citeste bibliotecara Laza Anca.

Imaginea de mai sus a fost prelucrată și arată ca o iliustratie dintr-o poveste.

Chiar așa , fiecare zi într-o bibliotecă este o poveste !

 

Call for Papers – Breviaria Bibliothecaria

Breviaria Bibliothecaria este revista online publicată lunar sub egida Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca.

Vă invităm să consultați numerele revistei Breviaria Bibliothecaria,disponibile full-text pe site-ul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca:

https://www.bcucluj.ro/ro/bb/arhiva-breviaria-bibliothecaria


Cu această ocazie, pentru numerele viitoare ale revistei, lansăm invitația de a ne trimite contribuțiile dumneavoastră (articole, studii, analize) care abordează domeniile: biblioteconomie și științele
informării, bibliologie, practici de bibliotecă, practici de lectură, istoria cărții sau istoria lecturii.
De asemenea, începând cu numărul 10, revista noastră are o nouă rubrică:
Lecturi din cărțile colegilor bibliotecari. În acest sens, vă invităm să ne trimiteți atât recenziile dumneavoastră originale, cât și propunerile și recomandările dumneavoastră pentru semnalarea/recenzarea cărților noi ale colegilor bibliotecari.
Mai multe detalii se află în documentul atașat.
 

Pandemice

 În anul 2021, dintr-o carte veche din 1920 a căzut o adeverință din  1925, un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.

Certificat medical scris de medicul de circă din comuna Abramul Inferior care atestă ”oficios” starea de sănătate a elevului ” în etate de 15 ani ”și că nici în familia susnumitului, nici în comună nu este caz de pandemie! 

EVA-FETIȚA INIMILOR NOASTRE

 

 

-         Mă numesc Eva, pe tine cum te cheamă?

                                                                         

-         ......niciun răspuns (Eva ridică din umeri și are un mic oftat. Își pune mâinile la tâmple și continuă să contemple lumea în care trăiește)

-         Ah, am uitat! Atunci când veți afla despre mine, eu voi fi doar o amintire. Însă, (pauză) să știți că sufletul meu va fi aproape de toți copiii care iubesc pacea, liniștea, viața, familia, frumosul și, de ce nu, tot ceea ce îi înconjoară.

Am fost un copil cu o familie fericită, un copil cu vise și nu cu foarte multe așteptări pentru că, nu-i așa, ce așteptări poate să aibă un copil atunci când are de toate. Am o familie minunată. Îmi este mereu aproape! Părinții îmi sunt și prieteni și mă înțeleg, că doar..., (pauză și zâmbind spune): Și ei au fost cândva copii!. Sufletul lor parcă copilărește și astăzi deși, grijile cotidiene, simt, că îi cam copleșesc câteodată.

 

Eva se uită în oglindă, își aranjează părul, zâmbește cum o face de fiecare dată și își spune:

 

-          Am auzit părinții vorbind de război și că, NOI, evreii, vom avea de suferit, că în scurt timp vom fi obligați să ne părăsim casele. M-au pus pe gânduri aceste cuvinte pe care nu știu dacă le înțeleg așa de bine. Am prieteni, am rude, oare ce se va întâmpla cu noi dacă totul este adevărat? Nu știu ce să cred! Eu sunt doar un copil!

 

Se uită de jur-împrejurul camerei sale și continuă:

 

-          Ah, ca de obicei, mintea îmi fuge la joacă și am uitat să vă spun că am împlinit 13 ani și m-am născut în treisprezece, într-o zi de vineri. I-am auzit pe adulți împărtășind păreri diferite despre data de 13. Unii spun că este o zi cu noroc, o vârstă norocoasă, alții, mai sceptici, spun că aduce ghinion. Voi ce spuneți?

 

Așteaptă puțin, pleacă capul și uitându-se pe sub gene exclamă:

 

-          Iar am uitat că eu sunt doar în imaginația fiecărui copil din aceste timpuri. Eu nu mai sunt. Deși, mi-aș fi dorit să trăiesc, iar viața mea în aceste momente, să fie alta. Mi-aș fi dorit să fie altfel!

 

Acum se afla în ghetoul din Oradea. Rememorând tot ceea ce se întâmplase cu ea și cu familia sa frumoasă la care ținea enorm, Eva își aduce aminte de lucrul la care ținuse foarte mult (pauză): Bicicleta roșie. Era jucăria, dacă o putem numi așa, NOI, cei de astăzi, pe care o iubea din tot sufletul. Îi trec prin minte momentele în care i-a fost luată, se întristează dar în același timp, o rază de lumină îi acoperă fruntea și ochii și, își aduce aminte că, în același timp a fost bucuroasă pentru că acei oameni îi lăsaseră: VIAȚA. Din nou oftează și-și spune:

 

-          Nu-mi pot închipui cum va fi în continuare. Mereu îmi zic, acum este cel mai rău, apoi singură îmi dau seama că tot timpul este posibil orice; mereu mai rău și chiar mult mai rău. Până acum am avut ce mânca, de aici înainte nu vom avea.

citat 

 

 

Eva era tare mâhnită de tot ceea ce i se întâmpla. Și, în același timp, speriată. Nu-i venea să creadă că tot ce trăia era real și chiar se întâmpla. Întotdeauna îi plăcuse să se poarte curat, să poarte părul bine îngrijit, împletit în codițe. Acum, ce îi mai rămăsese departe de cei dragi: Jurnalul.

 

Cuvintele, sensul lor, ceea ce trăia acest copil minunat au rămas posterității. Eva va fi un caz din multele cazuri derulate în anul 1944 iar viața ei s-a dovedit a fi una din multele vieți care au fost luate mult prea devreme. De ce? Un răspuns hilar străbate și astăzi de la un pol la celălalt Pământului și primele cuvinte care îți vin în minte sunt: au trăit într-un timp istoric greu de înțeles și plin de atrocități, au fost evrei și pentru acest lucru au plătit, Cui, pentru ce? Greu de răspuns și în prezent.

 

Cu ultimele puteri, Eva mai reușește să comunice cu Jurnalul ei pentru a ne lăsa nouă mărturii…dincolo de alte cuvinte:

 

-          Deși eu, Micul meu Jurnal, nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc, chiar dacă din întreg sectorul numai eu aș putea rămâne aici. Aș aștepta sfârșitul războiului într-o pivniță, sau în pod, sau în orice gaură; eu, Micul meu Jurnal, m-aș lăsa sărutată și de jandarmul acela care se uită cruciș și care ne-a luat făina, numai să nu mă ucidă, numai să mă lase să trăiesc.

citat 

 

Cred că dincolo de acest pasaj, cuvintele sunt mult prea puține și sărace. Totuși…

În loc de încheiere...mai putem spune doar:

Din nefericire, firul vieții sale a fost rupt într-un moment în care mai avea multe de spus și de făcut. Însă, înțelepciunea, maturitatea de care a dat dovadă prin acest Jurnal, dorința de a trăi, rămân urme peste timp, fapte care nu mai trebuie să fie repetate în această lume pe care o dorim altfel. Este destul de mare Pământul și există pentru fiecare loc. Nu trebuie să luăm viața unui om, să chinuim, să umilim un om numai pentru că el nu corespunde tiparelor noastre. Suntem ființe raționale și ca atare, o viață ce ne-a fost dăruită merită să o trăim așa cum considerăm dar  fără a altera iubirea, viața, omul.

Așadar, omule fii înțelept, demonstrează că indiferent de etnie, religie, statul social, ne-am născut să fim liberi și egali în drepturi.

Ghiurcuța Livia