Spaţiu prin excelenţă al culturii şi al spiritualităţii,
Simpozionul naţional „Şcoala Ardeleană” a aniversat anul acesta a VII-a ediţie,
moment fructificat la „maxim” în bibliotecă noastră printr-o expoziţie de carte
veche şi prin comunicările ştiinţifice prezentate de invitaţi din Alba Iulia,
Baia Mare, Blaj, Cluj-Napoca, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara. Dacă în
cuvântul de deschidere, d-na director prof. Ligia Mirişan a subliniat
importanţa acestei manifestări culturale pentru întreaga comunitate orădeană,
Episcopul greco-catolic de Oradea, dr. Virgil Bercea, a invitat auditoriul la o
reflecţie pe marginea valorilor transmise prin manifestările culturale.
Evocându-l pe academicianul Şerban Papacostea - un om ce a dat valoare vieţii
sale, cercetând şi scriind file de istorie pentru posteritate – ierarhul
orădean a făcut legătura dintre trecut şi prezent, în acţiunea concretă a
acestui simpozion, unde eforturile intelectuale din domeniile istoriei,
teologiei şi literaturii sunt valorificate pentru a îmbogăţirea spirituală a
tuturor. 
Expoziţia realizată de
compartimentul „Colecţii Speciale” al bibliotecii noastre, a fost dedicată
tipăriturilor vechi de drept canonic, cu această ocazie fiind expuse manuale şi
tratate de drept canonic din secolele al XVII-XIX-lea. Şi pentru ca exemplarele
scoase din depozitele bibliotecii să nu fie expuse în vitrină asemenea unor
obiecte oarecare, participanţii au putut face cunoştiinţă cu aceste tipărituri
prin descrierea bibliografică şi prin prezentarea câtorva biografii ale autorilor.
Prin scrierile lăsate posterităţii, aceşti canonişti şi-au însuşit destul de
bine maxima lui Aristotel, care spunea că „legea înseamnă ordine iar o lege
bună înseamnă ordine bună”, mai ales că majoritatea acestor lucrări de drept
canonic au căutat să reglementeze o ordine în interiorul propriei confesiuni şi
în relaţiile cu celelalte confesiuni. A fost ocazia de a face cunoştiinţă cu mediul
romano-catolic al dreptului canonic prin operele erudiţilor Giovanni Paolo
Lancelloti (1522-1590), Agostino Barbosa (1589-1649), Enricus Pirhing
(1606-1681), Johann Georg (Anaklet) Reiffenstuel (1641-1703), Vitus Pichler
(1670-1736), Remigio P. Maschat (1692-1747) şi Domenico Cavallaro (1724-1781).
Apoi, cu mediul protestant reprezentat prin lucrările lui Johannes Arnoldi
Corvinus (1582-1650), Johannes Serpilius (1623-1686), Georg Adam
Struve-Struvius (1619-1692) şi Johannes van Muyden (1650-1729). Nu au fost
uitate nici tipăriturile din secolul al XIX-lea reprezentative pentru spaţiul
transilvănean şi românesc, celebra lucrare de drept canonic a Episcopului
greco-catolic de Oradea, Iosif Papp-Szilagyi (1862-1873) intitulată
„Enchiridion Juris Ecclesiae Orientalis Catholicae” şi apoi „Compendiu de Drept
Canonic al unei Sânte Sobornicesci şi Apostolesci Biserici” a mitropolitului
ortodox de Sibiu, Andrei Şaguna (1864-1873).
Din secţiunile dedicate
comunicărilor ştiinţifice (Istoria culturii şi Istoria Bisericii Româneşti)
amintim lucrările deosebit de interesante susţinute de profesorul Remus
Câmpeanu (Despre începutul integrării românilor în Europa: şcolile catolice din
Transilvania veacului al XVIII-lea), prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă
(Caracterul militant al artei plastice blăjene), prof. Ioan Buzaşi (Augustin
Bunea-orator religios), prof. univ. dr. Blaga Mihoc (Legea cea dreaptă. Un
studiu de caz), prof. Niculina Iacob (Un primat literar: Imitatio Christi a lui
Thomas de Kempis în trei variante româneşti la Blaj), şi prof. univ.dr. Mircea
Popa (Filosoful Ioan Miclea şi relaţiile sale cu Jaqcues Maritain). Dintre
cercetătorii mai tineri, care au abordat teme de istoria Bisericii şi de
istoria culturii, îi amintim pe pr. Marius Ţepelea, pr. Ioan Tâmbuş, pr.
Zaharie Pintea, Mirela Andrei-Popa, Ana Victoria Sima, Oana Habor, Diana
Covaci, Sergiu Soica, Lucian Turcu, Claudiu Călin, Mihai-Adrian Panu, Sever
Oancea şi Mario-Raimondo Rupp. 
În loc de concluzii:
Bogăţia culturală a acestei manifestări a fost transmisă tuturor celor care au
participat, şi credem că această participare nu însemnat un timp pierdut, ci
unul în care s-a investit în mod conştient, căci ne-a însufleţit să ducem
această flacără a istoriei noastre mai departe, şi s-o împărtăşim în fapte şi
vorbe tuturor celor care ne înconjoară.
foto şi text: Silviu Sana
Bibliotecar - Colecţii Speciale
