Deschiderea lucrărilor simpozionului
a revenit dnei directoare Ligia Mirişan, evocând cu multă delicateţe relaţia
dintre Dumnezeu, Biserică şi carte: „Există multe lucruri care ne leagă:
Bibliotecă şi Biserică. Două instituţii care ar trebui să ocupe locurile cele
mai importante în viaţa omului, pentru că Biserica ne apropie de Dumnezeu, iar
Cuvântul lui Dumnezeu, materializat în carte, devine un produs cu totul
special. Cartea este cea care ne dezvăluie adevăratele frumuseţi, adevăratele
minuni de care, până la urmă omul este răspunzător”. A urmat apoi salutul Pr. Conf. univ. dr.
Cristian Barta, decanul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, salutul dlui
prof. univ. dr. Ioan Chindriş – Directorul Bibliotecii Academiei Române-filiala
Cluj şi al Pr. dr. Rector Véghseő Tamás de la Institutul Teologic Greco-Catolic de la
Nyiregyháza.
În deschiderea evenimentului s-a
inaugurat Expoziţia documentară intitulată „Biserica Greco-Catolică sub regimul
comunist. Între represiune şi rezistenţă (1948-1989)” a cărui scop precis a
fost acela de a face legătura între prezent şi trecut, pentru a readuce în
actualitate cele trăite de clerul şi credincioşii acestei Biserici, aşa cum au fost
menţionate în imaginile şi documentele din Arhiva fostei Securităţi (ACNSAS). Expoziţia
păstrează firul cronologic al desfăşurării evenimentelor: instaurarea regimului
comunist şi măsurile legislative îndreptate împotriva Bisericii, „unificarea”
religioasă din 1948 şi poziţia Episcopului ortodox de Oradea, Nicolae Popovici,
urmărirea şi arestarea grupului condus de Episcopul Iuliu Hirţea şi a celui condus
de Canonicul Coriolan Tămăian, urmărirea Episcopului Iuliu Hirţea după
eliberarea sa din puşcărie în anii 1965-1978 şi un fragment din scrisoarea
adresată de acesta preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru obţinerea libertăţii
Bisericii. Pe lângă panourile cu fotografii şi documente, expoziţia cuprinde şi
două vitrine cu cărţi şi reviste scrise înainte de 1948 de episcopii Ioan Suciu,
Ioan Bălan, Alexandru Nicolescu şi canonicul Aloisiu Ludovic Tăutu, dar şi
literatura de dată recentă (memorialistică şi ştiinţifică) despre persecuţia
Bisericii Greco-Catolice din România.
Din lucrările simpozionului am
remarcat expunerea profesorului Ioan-Marius Bucur, cu numeroasele detalii
privind procesul Episcopului Alexandru Rusu, fineţea şi claritatea discursului ţinut
de profesorul Ovidiu Ghitta, detalii în privinţa asemănărilor celor două
catedrale româneşti din Oradea (Biserica cu Lună şi Catedrala Sf. Nicolae) la
cercetătorul Terdik Szilveszter din Ungaria, exemplificarea prin imagini şi
texte a liturghierelor editate de greco-catolicii maghiari în lucrarea lui
Nyirán Janos şi numeroasele detalii statistice în privinţa informatorilor, a
locurilor de detenţie şi a pedepselor avute de preoţii din arealul Eparhiei
Greco-Catolice de Lugoj în lucrarea cercetătorului Sergiu Soica.
Simpozionul şi-a atins ţinta reuşind
să creeze şi de această dată o punte între noutatea informaţiei şi participanţi,
într-un cadru despre care Părintele dr. Cristian Barta menţiona: „Este un eveniment
în care credinţa şi cultura, raţiunea şi cultura se întâlnesc într-un dialog
creator. Ce loc poate fi mai potrivit decât ca raţiunea şi credinţa evocate, să
se întâlnească aici, în bibliotecă? Cultura are nevoie de credinţă, iar
credinţa are nevoie de cultură. Fără un dialog luminat cu cultura timpului
nostru, Biserica nu se poate reaşeza în lumea în care trăim, în societatea
românească şi în cea europeană. Dialogul cu cultura se constituie într-o
coordonată fundamentală a existenţei Bisericii, a existenţei creştinului”.
Dr. Silviu Sana - bibliotecar Colecţii Speciale
