Interviu cu Prof. Ligia-Antonia Mirişan, Director-General Manager,Biblioteca Judeţeană ”Gheorghe Şincai” Oradea-Bihor
Pasionată de călătorii şi studiul limbilor străine, Prof. Ligia-Antonia Mirişan se poate lăuda cu o experienţă profesională vastă şi consecvent aprofundată, constituită în cadrul studiilor universitare (Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie, 1982) şi postuniversitare (Şcoala Academică Postuniversitară, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Specializarea: Informatică Aplicată şi Programare, 2003) şi continuată în cadrul unor cursuri de perfecţionare desfăşurate în străinătate. Dintre acestea pot fi amintite:
- Bursă, Ministerul Culturii Flamande, Bruxelles, Belgia, 1993;
- Bursă, Universitatea Populară Copenhaga-Danemarca; 1997
- Curs Postuniversitar, „Economia şi finanţarea culturii”, Universitatea Paris-Dauphine, Paris-FRANȚA 1998;
- Bursă, Universitatea Populară Siegen-Germania, 1998;
- Bursă,Universitatea Populară, Duisburg-Germania, 1999;
- Bursă, Universitatea Populară Regen-Germania, 2004;
- Curs postuniversitar „Formare-Formator” realizat în colaborare cu CNR-European Consultant-Franţa; 2002-2003.
- Certificat TELC-Germania-The European Language Certificate, 2005;
- Certificat în domeniul „Managementului afacerilor europene”, 2005.
- Stagiu internaţional-Franţa, Program de perfecţionare, ”Managementul Funcției Publice în sistemul cultural românesc”- defăşurat la Suceviţa, 2006- 13-30 nov.
Din anul 1982 şi până în prezent s-a dedicat unei frumoase îndeletniciri educaţionale ca profesoară de Română-Franceză la Colegiul Național „Simion Barnuţiu” din Şimleu Silvaniei iar în 2009 devine Director-General Manager, la Biblioteca Judeţeană„Gheorghe Șincai” Bihor-Oradea, instituţie a cărei activitate o coordonează şi în momentul de faţă.
Harta competenţelor profesionale a doamnei Ligia Mirişan se întinde pe cinci coordonate principale, şi anume:
- Educaţia permanentă
- Activitatea în domeniul patrimoniului
- Participarea la festivaluri şi manifestări internaţionale
- Managementul de bibliotecă şi publicarea unor lucrări de specialitate
- Activitatea asociativă
Desigur, proiectele pe care le-a iniţiat şi evenimentele pe care le-a organizat (în domeniile amintite mai sus) nu au trecut neobservate şi au condus la obţinerea unor valoroase premii şi decoraţii precum:
- Ordinul „Meritul Cultural în Grad de Cavaler”, 2004, conferit de Preşedinţia României;
- Diploma de Merit conferită de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru iniţierea şi finanţarea programului de restaurare a bisericilor de lemn din Botean, Josani şi Cotiglet, judetul Bihor, 2008;
- Diploma de excelenţă conferită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru merite deosebite în dezvoltarea şi păstrarea patrimoniului naţional, 2010;
- Diploma de merit conferită de Universitatea din Oradea cu ocazia aniversării a 230 de ani de învăţământ superior la Oradea, 2010.
- Diploma de excelenţă conferită de Consulatul General al României la Gyula-Ungaria, 2010;
- Diploma de excelenţă conferită de ANBPR, 2011.
Liliana Moldovan (L.M.): -Problema găsirii unui echilibru între vechi şi modern, între biblioteca tradiţională şi noua bibliotecă capabilă să ofere servicii clientului invizibil (care nu se deplasează la bibliotecă dar beneficiază de serviciile ei) a generat în ultima perioadă numeroase discuţii. Cum se reflectă la nivelul Bibliotecii Judeţene din Oradea încercările de modernizare a accesului la informare al cetăţenilor?
Ligia Mirişan (L.Mi.): - Poate că imaginea perfecţiunii în ceea ce priveşte biblioteca este a celei din Alexandria. Nu întâmplător este considerată una dintre cele 7 minuni ale lumii antice şi, foarte interesant, ne raportăm la aceasta pentru că revenim, iar şi iar, la valorile perene, la idealuri atemporale, la valori pe care vrem să le regăsim mereu.
În ceea ce priveşte Biblioteca Judeţeană ”Gheorghe Şincai”, se poate spune că e un caz fericit de instituţie care are un sediu nou, modern, ce corespunde unor standarde europene şi care poate să ofere publicului servicii de calitate. Biblioteca judeţului Bihor este asemenea unei cetăţi de cultură unde informaţia se completează armonios cu manifestările culturale multiple pe care le găzduim. Există o simbioză fericită între tradiţional şi modern, între necesitatea de a fi informat în timp util şi nevoia de reflecţie.
L.M.: - O altă chestiune la modă se referă la necesitatea identificării unor metode inovatoare care să menţină treaz contactul bibliotecii cu beneficiarii serviciilor info-documentare. Enumeraţi, vă rog, câteva din proiectele prin intermediul cărora aţi reuşit să găsiţi pârghii de pătrundere în viaţa comunităţii?
L.Mi.: - Societatea actuală este una proteică, una care se caută pe sine într-o lume tot mai mobilă şi, totusi, mai dornică de stabilitate. Oamenii au nevoie tot mai mult de nou, dar și de confirmarea trecutului, pentru a putea să-şi găsească repere în prezent. Încercăm să fim ecoul acestor tendinţe de nou, de conectare la noutăţile prezentului.
Suntem angrenaţi în proiecte ce vizează un număr considerabil de cetăţeni, ce reprezintă un target extrem de divers şi de exigent.
Ne-am raliat Proiectului de istorie locală, alături de alte 5 biblioteci județene, un proiect extins în județ, dar şi pe grupe de interes, cum ar fi profesori, elevi, primării. Proiectul « Wolters Kluver », ce se referă la date legislative, este unul pe care îl vom implementa tot în folosul cetăţenilor care vor să fie la curent cu tot ce e nou în domeniul legislativ. Să nu uităm, însă, şi parteneriatele, acestea având o pondere deosebită, pentru că ele sunt un mijloc eficient şi util de a fi în contact cu cele mai diverse categorii sociale, evident aici fiind vorba despre ONG-uri sau grupuri de interes, cum ar fi « Uniunea Femeilor », « EUROED-Educație Permanentă », « Waldorf-educaţie alternativă », « PATRIR, pentru atelierul de gestionare a conflictelor », « ACADEMIA CIVICĂ », « Asociaţia pentru Patrimoniu - în vederea includerii Oradiei în circuitul oraşelor Art Nouveau », « Asociaţia persoanelor cu sindrom DOWN », etc.
De asemenea,o importantă latură a activităţii noastre se referă la Educația permanentă, acest domeniu extrem de important, mai ales în această perioadă care presupune transformări, uneori neaşteptate. Avem în vedere atât tinerii, dar şi pe seniorii, pe care îi iniţiem gratuit, în domeniul informaticii, până acum beneficiind de aceste cursuri peste 500 de persoane.
Desigur că tinerii şi copiii sunt şi ei beneficiarii serviciilor noastre, colaborarea cu « Asociația Stomatologilor » este deja tradițională, iar BIBLIONETUL ne permite să fim în permanență alături de cetăţeni, care devin, astfel, beneficiarii serviciilor gratuite de informare, iar prezenţa calculatoarelor în filiale ne permite să acoperim întreaga arie de solicitări ale populaţiei.
Evident contactele cu cele mai diverse categorii de utilizatori se realizează şi prin media clasică, prin blog-ul bibliotecii, Facebook, şi site-ul instituţiei. E bine să fii în miezul lucrurilor, să te faci util câtor mai mulţi dintre cei mulţi.
L.M.: - Succesul programelor sociale şi comunitare este direct proporţional cu imaginea pe care o are organizaţia în conştiinţa comunităţii dar şi de competenţa ori notorietatea colaboratorilor aleşi pentru a realiza activităţi culturale, educaţionale sau sociale. Care sunt principalii colaboratori ai bibliotecii? Ce pondere acodaţi parteneriatului cu fundaţiile sau alte tipuri de organizaţii?
L.Mi.: - E vorba aici de o permanentă nevoie de celalălt, de a lucra în echipă, pentru că omul este asociativ prin excelenţă. Nu poţi să trăieşti cu adevărat decât în măsura în care simţi că ceea ce faci este, şi pentru celălalt, bine şi util. Pe lângă asociaţiile amintite anterior, putem adăuga şi altele, cum ar fi cele ecologice, sau cele umanitare, cum este Clubul Lions 22, sau pe cele cu caracter civic, « CIVITAS sau Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici » sau cele din Ungaria, cum este « Asociaţia Culturală a Românilor din Ungaria », « Asociaţia Femeilor Ortodoxe din Ungaria », « Bibliotheques et Mediatheques Francophones » din Libourne-Franţa. Am încercat să angrenăm în activităţile noastre personalităţi din judeţ, dar şi din ţară şi nu numai, pentru că ele conferă manifestărilor o mai mare vizibilitate şi -de ce nu?-credibilitate.
L.M.: - Se regăsesc printre partenerii sau beneficiarii acestor proiecte români care trăiesc în afara graniţelor ţării?
L.Mi.: - Diaspora nu trebuie neglijată, ea trebuie cultivată şi adusă în prim plan, trebuie sprijinită, identitatea națională nu poate fi lăsată deoparte. Românii din Ungaria, din Apsa-Ucraina, din Serbia, au găsit la noi parteneri fideli şi plini de solicitudine faţă de nevoia lor de România. Avem un proiect important legat de înfiinţarea unei filiale a bibliotecii noastre la Apşa de Jos, în Maramureșul istoric. Am găzduit lansări de carte ale unor români din diaspora, din Elveția, din Canada, tocmai din această dorinţă de a respira întru acelaşi spirit românesc.
L.M.: - Imaginea unei instituţii se poate perfecţiona în cadrul activităţilor de zi cu zi, prin îmbunătăţirea serviciilor pe care le oferă, dar şi prin elaborarea unor strategii de marketing şi publicitate. Credeţi că folosirea unor tehnici de promovare eficiente poate contribui la ridicarea nivelului de receptare socială a bibliotecii?
L.Mi.: - Nevoia de cunoaștere, de mediatizare, reprezintă condiţia « sine qua non » de a fi. Nu poți exista fără a te face cunoscut, fără un feedback pozitiv. În acest context, am înfiinţat un « Birou de PR, de presă şi de Educaţie permanentă », absolut necesar pentru a ne face cunoscuţi. Şi am reuşit, în bună masură , să atingem acest obiectiv, mediatizarea fiind una chiar agresivă, uneori, utilizând toate canalele de informare, clasice sau moderne.
L.M.: - Cum reuşeşte colectivul bibliotecii pe care o conduceţi să se plieze pe ideea de schimbare. Cum reacţionează la nou şi cum îşi atrag noi clienţi?
L.Mi.: - Asemenea societăţii, biblioteca este un organism viu, proteic, care se adaptează din mers noului ce pătrunde în existenţa noastră, pas cu pas. Nu este uşor să te modelezi după noi cerinţe, e dificil să vezi lucrurile altfel. Dar, după cum spunea Lao Tzi ”Acolo unde e voinţă, există întotdeauna o cale”, am înțeles că nu se poate fără lupta cu inerţia, cu propriile noastre limite. Colectivul nostru e format din oameni preponderent tineri, a căror adaptabilitate este remarcabilă. Există și mentalităţi vetuste, dar faptul de a vedea că ai făcut ceva deosebit pentru semenii tăi, depăşeşte aceste limite inerente. Iar dorinţa permanentă de a fi altfel, de a gândi altfel, de a munci altfel cred că sunt importante.
Personal, sunt adepta managementului în echipă, deoarece ideile şi atribuţiile se constituie într-o emulaţie perpetuă, fiecare dorind să fie mai bun decât ieri şi mai util. Am înfiinţat un club de cinefili, « MARIENBAD » ,un « Club de lectură în limbi de circulaţie internațională », există preocupări excepţionale pentru carte veche. Parafrazând, aş spune că ”Nimic din ceea ce e omenesc nu ne este străin”, asta presupunând că tot ceea ce interesează pe cei din jurul nostru se regăseşte în preocupările şi în proiectele noastre.
L.M.: - În anii 1998, 1999 şi 2004 aţi participat ca bursier la cursuri organizate, în Germania, la Universitatea Populară Siegen (1998), Universitatea Populară Duisburg (1999) şi Universitatea Populară Regen (2004). Ce efect au avut aceste cursuri asupra experienţei dumneavoastră profesionale?
L.Mi.: - Începând cu anul 1993, din momentul în care dr.Ellinor Haase a implementat la Bucureşti proiectul Universităţilor Populare Germane, care a gestionat o perioadă de timp Educaţia Continuă în România, viața mea a cunoscut o perioadă de cunoaştere şi de asimilare de noi orizonturi excepţionale. Am participat la seminarii, la stagii de formare, la schimburi de experienţă, în ţară şi în străinătate, cu experţi din Germania, Franţa, Anglia, Danemarca. Toate au reprezentat etape de cunoaştere, de asimilare directă a realităţilor europene. Pot să afirm, fără teama de a greşi, că am devenit alt om, că m-am format în spiritul valorilor europene şi asta m-a ajutat mult în devenirea mea. Datorez acestor oameni mult în ceea ce priveşte devenirea mea profesională, am conştientizat, o dată în plus, că sunt capabilă să mă adaptez noilor timpuri şi să mă acomodez noilor valori ale democraţiei. Personalitatea mea a cunoscut, astfel, momente cu o mare încărcătură emoțională, unice.
L.M.: - Ce alte lucruri vă leagă de Germania, de istoria şi cultura ei?
L.Mi.: - Experiența germană a fost una deosebită, am beneficiat de perioade importante de timp în care mi-am consolidat cunoştinţele despre această cultură, nemijlocit, iar gândurile mele se îndreaptă, inexorabil, către oameni ca Ellinor Haase, Mariana Matache, cărora le datorez mult.
Dar, poate, cea mai fascinantă şi mai interesantă a fost experienţa franceză, marcată de cele două stagii de formare, pe patrimoniu şi finanţare a culturii, de la Universitatea Paris-Dauphines, gestionat de Maison des Cultures du Mondes din Franţa, precum şi stagiile de formare cu specialiști francezi, pe probleme de management, comunicare, stres sau management relaţional; teme incitante, de actualitate şi de consens cu tot ceea ce înseamnă « A FI » într-o lume în care viaţa are sensurile nebănuite ale frumuseţii.
Liliana Moldovan
