Invitație in februarie

24 ian 1859 "Mica Unire"primul pas spre Romania

           Ziua de 24 ian a ramas in istoria romanilor ca data la care s-a infaptuit Unirea Principatelor Romane in anul 1859 sub domnia lui A.I.Cuza. Marele merit al lui Cuza a fost ca a reusit recunoasterea internationala a Unirii Principatelor Romane si prin reformele sale a pus bazele statului roman modern.

            Copiii de la Scoala Gimnaziala O.Goga,indrumati de prof. Popa Maria si ed. Nistor Ioana au avut la Filiala Iosia o activitate practica cu tema "Hai sa dam mana cu mana". In cinstea micii uniri au dansat Hora Unirii pe fondul muzical al cantecului cu acelasi nume si au realizat o expozitie cu lucrari din tema data.

          Din partea bibliotecarului au primit informatii despre mica unire din anul 1859 ,iar la sfarsit  s-au bucurat vizualizand niste carti format 3D.

Al treilea spatiu al cetateniei active- invitatie

Comunicat de presă

Biblioteca Județeană face loc cetățeniei active în Oradea

Participă la inaugurarea agorei comunitare din orașul tău

Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor  invită cetățenii, reprezentanții ONG-urilor și ai mediului de afaceri, precum și angajații instituțiilor publice din Oradea să participe Joi, 4 Februarie 2016, cu începere de la ora 14:00, la inaugurarea Cuibului Democrației – o agora comunitară, amenajată în incinta Bibliotecii Județene de către designerul Mara Vida și voluntarii din proiectul „Al treilea spațiu al cetățeniei active”.

Asemeni altor centre de resurse deja inaugurate sau în curs de amenajare în biblioteci publice din alte 13 orașe ale țării, Cuibul Democrației din Oradea este inspirat de o instalație de artă amenajată de Mark Reigelman în vecinătatea Bibliotecii Publice din Cleveland și urmărește promovarea unui tip de spațiu care lipsește din societatea românească, anume spațiul de interacțiune/dialog/colaborare non-formală. Pentru a deveni cetățeni cu adevărat activi, românii au nevoie de locuri în care să se întâlnească, de oportunități pentru a dezbate probleme de interes general, de contexte în care să învețe să comunice şi să colaboreze.

Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a pus la dispoziție un astfel de spațiu în mod gratuit, iar Fundația Progress l-a amenajat cu sprijinul financiar asigurat prin Granturile SEE 2009-2014, din cadrul programului FOND ONG în România, astfel că, din data de 4 Februarie, ora 14:00, Cuibul Democrației din Oradea va fi deschis tuturor cetățenilor/grupurilor informale/ONG-urilor/instituțiilor publice și chiar întreprinderilor sociale care aveau nevoie de un loc neconvențional pentru întâlniri de lucru, dezbateri, ședințe, networking, schimb de idei.

Inaugurarea Cuibul Democrației din Oradea va fi marcată prin susținerea unei scurte conferințe, urmată de o masă rotundă pe tema „Rolul organizațiilor neguvernamentale în dezvoltarea orașului nostru”.

Mai multe detalii privind participarea la eveniment pot fi aflate accesând www.al-treilea-spatiu.ro și www.facebook.com/al.3lea.spatiu.

Persoană de contact: Paul Zoț

Bibliotecar formator & Coordontor implementare locală a proiectului

Email: paulzot@yahoo.com | Tel.: 0744.705.707

***

Detalii despre proiect: “Al Treilea Spațiu al Cetățeniei Active” este un proiect finanțat prin granturile SEE 2009-2014, din cadrul Fondului ONG România, cu o sumă nerambursabilă în valoare de 220.884 EUR. Proiectul este implementat de Fundația Progress (www.progressfoundation.ro) în parteneriat cu Biblioteca Națională a României și cu alte 13 Biblioteci Județene din România. Proiectul a debutat în iulie 2014 și va fi implementat la nivel național până în aprilie 2016. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.al-treilea-spatiu.ro. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

Despre Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor: Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai” este o bibliotecă de drept public, cu personalitate juridică, fiind finanţată de Consiliul Judeţean Bihor. Misiunea bibliotecii este de a pune la dispoziţia cititorilor întreaga colecţie de documente, dar şi de a oferi acces prompt la informaţie. Detalii suplimentare despre organizaţie sunt disponibile pe www.bibliobihor.ro

Despre Fundația Progress: Înființată în 2002 în Bistrița, Fundația Progress este o organizație neguvernamentală ce pilotează inițiative locale în domeniul educației/formării, (e-)incluziunii, dezvoltării comunitare și voluntariatului pe care le scalează apoi, la nivel naționalm ca bune practici, inovatoare și de impact. În centrul abordării privind dezvoltarea stau bibliotecile județene și locale ca hub-uri de învățare pe tot parcursul vieții și centre de inovare soci ală; instituții fundamentale pentru a ajunge la aproape orice grup social și/sau comunitate, în special la cele marginale. Viziunea Fundației Progress este că "small is beautiful", ceea ce înseamnă că activitățile sau intervențiile punctuale pot avea un mare impact asupra oamenilor și a comunităților. De aceea motto- ul programelor fundației este: „Small steps, giant leaps!” (Prin pași mici, salturi uriașe). Informații suplimentare despre activitățile Fundației Progress sunt disponibile pe pagina de web www.progressfoundation.ro.

Despre FOND ONG: Programul “Fondul ONG” este parte a Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014. Obiectivul general al Programului este sprijinirea dezvoltării societății civile și consolidarea contribuției la justiția socială, democrație și dezvoltare durabilă. Operatorul Fondului ONG în România este Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, împreună cu partenerii săi Fundația pentru Parteneriat și Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi. Informații suplimentare privind Fondul ONG în România se pot regăsi  pe pagina de web www.fondong.fdsc.ro. 

Desenele iernii la Filiala "Decebal"

Continuând colaborarea cu copiii grădiniţei nr. 12 „Micul Prinţ” din Oradea, din 18 ianuarie 2016 am expus în "vitrina" noastră o nouă expoziţie de desene pe tema iernii realizate de talentaţii artişti, desene realizate de prichindei sub supravegherea educatoarei Lenuţa Crăciun. În pozele de dedesubt puteţi vedea câteva din aceste desene. 

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „TEODOR NEȘ“ SALONTA

         Vineri, 22 ianuarie la Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta a avut loc un program dedicat sărbătoririi Unirii Principatelor Române, în colaborare cu cadrele didactice și elevii Colegiului Național „Teodor Neș“ Salonta.

         Domnul profesor Ciorba Ciprian ne-a prezentat evenimentele care au avut loc în urmă cu 157 de ani și importanța actului istoric de la 24 ianuarie 1859.

         Elevii Petrache Remus, Puștea Răzvan, Urdea Vlad (clasa a IX-a B) și Bondar Eduard, Miclea Mircea, Tirla Andrei (clasa a X-a B) au prezentat publicului numeros dramatizarea povestirii Moș Ion Roată de Ion Creangă.

         Activitatea a fost încheiată cu un moment poetic. Elevele Marcu Dalia (clasa a IX-a B), Cozma Andreea și Pop Daciana (clasa a IX-a C) au recitat versuri închinate unirii.

         Ne-au onorat cu prezența domnul primar Török László și domnul director al Colegiului Național, prof. Trăncău Vasile.

         Colectivul bibliotecii mulțumește tuturor pentru prezență și cadrelor didactice pentru colaborare: domnului director prof. Trăncău Vasile, doamnei prof. Mitran Alina, director adjunct; doamnelor profesoare de la Catedra de Limba și Literatura Română: Foltuț Adriana și Sotea Adina și domnului profesor Ciorba Ciprian de la Colegiul Național „Teodor Neș“ Salonta.

                                                       

Rugină Irina,

                                               bibliotecar responsabil,

                                      Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta

         

A MAGYAR KULTÚRA NAPJA – ZIUA CULTURII MAGHIARE

A nagyszalontai Teodor Neș Könyvtár és az Arany János Elméleti Líceum iskolakönyvtárának közös szervezésében tartottunk ünnepséget a városi könyvtárban január 22.-én, a Magyar Kultúra Napja tiszteletére. A kézirat szerint, Kölcsey Ferenc ezen a napon fejezte be 1823-ban a Himnusz című versét, amelyet Erkel Ferenc zeneszerző zenésített meg 1844-ben.

Ebből az alkalomból a líceum IX. A és IX. B osztályának tanulói látogattak el hozzánk, osztályfőnökeik, Fábián Boglárka és Berei Csongor tanárok kíséretében.

Ilyés Judit könyvtárosnő vetítéssel egybekötve mutatta be Kölcsey Ferenc életútját és munkásságát, majd szó esett városunk jeles szülötteiről is, akik nélkül szegényebb lenne nemcsak a magyar, de az egyetemes kultúra is.

A rendezvény második részében a magyar találmányok és feltalálóik egy részét mutattam be, köztük persze a Nobel-díjasokat, akik munkásságukkal dicsőséget hoztak nemzetüknek is. Bényei úr, fizika szakos tanár információi tették teljesebbé a bemutatást.

Végezetül szóltam a Márai-programról, amelynek keretében sok értékes, a magyar kultúrához kapcsolodó köteteket kaptunk és a könyvtár gazdag állományáról, amelyből a nap témájához kapcsolódó kötetekből rendeztünk egy kis kiállítást az érdeklődők számára.

                         

                                                                               Rugină Irina

                                                                  könyvtárvezető

                                                        Teodor Neș Municípiumi Könyvtár

                                                                  Nagyszalonta

***

Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta în colaborare cu biblioteca Liceului Teoretic „Arany János“ a organizat o activitatea în cinstea Zilei Culturii Maghiare în 22 ianuarie. Conform manuscrisului, în 1823 la această dată a finalizat poetul Kölcsey Ferenc poezia sa intitulată Imn, care a fost pusă pe note de compozitorul Erkel Ferenc în anul 1844.

Cu această ocazie ne-au vizitat elevii claselor a IX-a A și a IX-a B de la liceu însoțiți de dirigenții lor, profesorii Fábián Boglárka și Berei Csongor.

Doamna prof. Ilyés Judit, bibliotecara liceului, a prezentat viața și activitatea lui Kölcsey Ferenc, după care a vorbit elevilor despre personalitățile orașului nostru, fără de care ar fi mult mai săracă nu numai cultura maghiară, ci și cea universală.

A urmat prezentarea mea despre inventatori maghiari și despre invențiile lor. Pentru activitatea lor, câțiva dintre ei au fost răsplătiți cu Premiul Nobel, aducând astfel glorie națiunii lor. Domnul Berei Csongor, profesor de fizică, a mai completat prezentarea cu câteva informații.

În încheiere am vorbit despre Programul Márai, prin care am primit foarte multe cărți valoroase, legate de cultura maghiară și despre fondul bogat al bibliotecii, din care am expus celor interesați câteva cărți legate de tematica zilei.

                                                        Rugină Irina,

                                               bibliotecar responsabil,

                                      Biblioteca Municipală „Teodor Neș“ Salonta

Donații de carte 2015

Multumim  tuturor, institutii publice sau persoane fizice , care in 2015 au donat carti Bibliotecii Judetene "Gheorghe Sincai" Oradea . 
Donatiile au fost binevenite intrand, in colectiile Bibliotecii Județene ,  in colecțiile  unor biblioteci publice din Bihor sau in colecțiile unor mici biblioteci școlare din mediul rural.

 - Biblioteca publică din Chislaz 

 -    Biblioteca Scolara Ciuhoi  

 - Românii din maramuresul istoric prin Fundatia Morarita
  -Biblioteca scolară CSEI Tileagd

          -  Republica Moldova prin intermediu Asociatiei Vatra Romaneasca.

          - Scoala Gimnaziala Saldabagiu de Barcau 

          -Biblioteca Comunală Vadu Crisului 

          -Biblioteca Comunală Cefa 

          -Biblioteca Comunală Curtuișeni

          -Biblioteca Comunală Pomezeu 

          - Biblioteca Comunală Diosig  

Lista donatorilor este incompletă , unii refuzînd să-și de numele.

Paul Magheru

carti donatie asteptand sa fie prelucrate

Constantin Mustaţă

Teresia B. Tătaru

Universitatea de Arte Târgu-Mureş

Constantin Butişcă

Alina Cosma

Ioana Tulvan

Marcel Mureşan

Micu Secuiu

Editura Eikon / I. Dumitrescu

Episcopia Greco Catolică

Vasile Todinca

Editura Fundaţia Collegium XXI

Ştefan Maroti

Magda Danciu

Iordan Datcu

Sergiu Băltăţescu

Editura Univers Publishing House

Biblioteca Judeţeană „I. S. Bădescu” Sălaj

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Biblioteca Judeţeană „Al. Odobescu” Călăraşi

Asociaţia „Mănăstire Putna”

Mihai Stere Derdena

Mihai Drecin

Beatrix Kiss

Radu Gavra

Fundaţia Europeană Titulescu

Nicolae Ravici-T.

-aprilie

CEO SOCAR România

Tamás Mihók

Maruca Pivniceru

Mihai Neşu 

Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi

Vancea A. E.

Tipo Moldova

Elis Râpeanu

Mihaela-Maria Dindelegan

Filiala ANBPR Brăila

Paraschiva Cărbunar

Biblioteca Judeţeană „I. A. Bassarabescu” Giurgiu

-mai

Andras Emodi

Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea

Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” Dolj

Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Braşov

Biblioteca Judeţeană Cluj

Antonio Viorel Faur

Horia Hulban

Hristache Popescu

Claudia Tişe

-iunie

S.C. Excelsior Art

Mariana Barna

Ed. Tracus Arte

S.L.A. Tibiscus, Serbia

Vasile Barbu

Dorin Uritescu

Editura Saeculum Visual

Editura Vestala

Librăriile Cărtureşti

Editura Princeps Multimedia

Editura Alfa

Editura Vestala

Editura Grinta

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca

Elisabeta Gălcescu

Tipografia Treira

-august

Editura Primus

Forumul Democrat al Germanilor din România Caraş-Severin

S.C. Cartea Ardeleană

Editura Cossaris Suceava

EPUBLISHERS Info Bucureşti

Editura Capriccio Piatra-Neamţ

Anatol Covali

Mihai Merticaru

Alexandru C. Miloş

Grupul Editorial Art

Editura Creştină, Timişoara

Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius

Astra Iaşi

Mircea Vac

George Protopopescu

-Septembrie

Magyar Nemzeti Levéltár

Kőnyvtárellató nonprofit

S. C. Zona Balcanilor

Rozalia Varga

Alex Oproescu

Editura Cununi de stele

Editura Grinta, Cluj-Napoca

Florin Marinescu

Al. Cristian Miloş

Tavaszi Hajnal 

Editura Simetria, Bucureşti

-Octombrie

Editura Euro-Press, Bucureşti

Adela Bradea

Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” Mănăstirea Putna

Editura Duran’s

Editura Bibliotecii Revistei Familia

Andrei Marga

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuşianu” Hunedoara-Deva

Victor Cupșa

Fundația Culturală Memoria

Aurel Sergiu

Valeria Tăicuțu

Editura Universității Oradea

- Noiembrie - 

Ioan Cosmin Boca

Victor Știr

Eugen Popescu

Silviu Sana 

Iulian Stănescu

Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”, Cluj

Adrian Podar

Egri Ferenc

Irina Gherghilescu

Ambasada Republicii Islamice Iran

-Decembrie

Izabela Bratoliveanu

Despărțământul ASTRA
Georgeta Resteman

Asociația Culturală Hieronymas

Biblioteca Județeană Arad

Paul Strepol

Ionel Jecu

Biblioteca Județeană Cluj

Arhiepiscopia Râmnicului

Editura Eixon

Biblitoeca Județeană Giurgiu

Librăriile Humanitas

Grupul de presă și editură ”Tribuna Economică ”

Fundația Colegiului Național ”Samuil Vulcan”

Agroind/ Cauaceu

Editura ARI București

Taifunul

Taifunul e un ciclon tropical puternic, ce se dezvoltă în partea de vest din nordul Oceanului Pacific, mai exact între meridianele de 180 şi 100 de grade longitudine estică. Această regiune e numită de specialişti Bazinul Pacificului de Nord-vest, fiind cea mai activă zonă a planetei din punct de vedere a cicloanelor tropicale, aici formându-se aproape o treime din toate cicloanele ce apar în fiecare an. Centrul regional meteorologic specializat în prognoza cicloanelor tropicale e situat în Japonia, în plus mai există câteva centre de avertizare aflate în Honolulu, Hong Kong şi Filipine.

Termenul de taifun e folosit pentru furtunile sau cicloanele tropicale puternice ce apar în nord-vestul Oceanului Pacific, iar termenul de uragan desemnează cicloanele tropicale ce apar în nord-estul Pacificului şi nordul Atlanticului (pe coastele de est şi vest ale Americii de Nord). Mai există o categorie de furtuni tropicale numite simplu, doar cicloane tropicale, ce apar în sudul Pacificului şi sudul Oceanului Indian (pe coastele de est şi vest ale Australiei şi pe coasta estică a Africii).

Dicţionarul englez Oxford menţionează câteva cuvinte orientale provenite din persană şi chineză, ce au dat naştere la două forme timpurii ale termenului taifun din engleză: touffon provenit din persană şi tuffoon sau tay-fun provenit din chineză. În persană cuvântul acesta însemna vânt sau furtună puternică, iar termenul chinez însemna vânt puternic sau furtună de vânt.

Termenul de depresiune tropicală e prima categorie folosită de Agenţia Meteorologică Japoneză ce desemnează un sistem tropical ale cărui vânturi au o viteză ce nu depăşeşte 61 de km/h, următoarea categorie, superioară, e cea de furtună tropicală cu vânturi de peste 63 de km/h. Când viteza vântului creşte la 89 de km/h, ne confruntăm cu o furtună tropicală puternică, iar când vântul a atins deja 119 km/h ciclonul tropical e numit taifun, cel mai puternic ca forţă a precipitaţiilor şi a vitezei vântului, şi de multe ori şi cel mai puternic în privinţa distrugerilor provocate pe coasta unde atinge uscatul.

Din 2009 Observatorul Meteorologic din Hong Kong împarte taifunurile în trei categorii diferite: taifun, taifun puternic şi super taifun. Taifunul simplu, adică prima categorie e considerat acela la care vântul atinge viteze situate între 119 şi 149 de km/h, taifunul puternic are viteza vântului mai mare, între 150 şi 189 de km/h, iar super taifunul e acel taifun cu viteze ale vântului de cel puţin 190 de km/h. Centrul de Avertizare privind Activitatea Taifunurilor din Statele Unite (situat în Honolulu, insulele Hawaii), clasifică neoficial ca taifun acea furtună tropicală ce are vântul cu o viteză de cel puţin 241 de km/h.

Traiectoria taifunurilor apărute în perioada 1980 - 2005

Specialiştii consideră că pentru a se putea forma un taifun e nevoie să se îndeplinească cel puţin 6 condiţii: o suprafaţă destul de mare a oceanului cu ape cu temperatură de cel puţin 26 de grade Celsius, instabilitate atmosferică, umiditate ridicată în părţile joase şi mijlocii ale troposferei, o manifestare puternică a forţei lui Coriolis care să poată să dezvolte un centru de presiune atmosferică scăzută, pre-existenţa unui centru de presiune joasă şi existenţa în zona respectivă a unui vânt de forfecare de altitudine foarte joasă. Deşi aceste condiţii sunt necesare pentru formarea unui ciclon tropical, existenţa lor nu garantează apariţia automată a unei furtuni tropicale sau taifun. De obicei, furtunile tropicale şi taifunurile se formează în zona apelor calde de la minimum 500 de kilometri distanţă de Ecuator.

Trei taifunuri diferite apărute în acelaşi timp pe 7 august 2006 în vestul Pacificului

În medie, de două ori pe an se formează cicloane tropicale gemene în vestul Oceanul Pacific, în apropierea paralelei de 5 grade la nord şi  5 la sud de Ecuator, pe acelaşi meridian sau linie de longitudine. În acelaşi timp, există o relaţie de activitate inversă între bazinele din vestul Pacificului şi cel din nordul Atlanticului, astfel când în unul din ele e furtună sau chiar taifun sau uragan, în celălalt e calm atmosferic.

Taifunurile din Pacific se formează în tot timpul anului, dar s-a observat în timp, de când se fac măsurători meteorologice, că ele au o perioadă de maximă frecvenţă în perioada august-octombrie. Această perioadă corespunde întructva perioadei de maximă frecvenţă a uraganelor din Atlantic. Totuşi, în bazinul nord-vestic al Pacificului s-au manifestat cele mai puternice şi multe furtuni tropicale consemnate în istorie. Două taifunuri puternice (numite de japonezi „vânturi divine”), au distrus în 1274 şi 1281 flotele trimise de mongolii lui Kubilai-Han să cucerească Japonia. În perioada mai recentă anul 2013, de exemplu a fost unul din anii cu cele mai multe taifunuri formate în Oceanul Pacific. Zona de nord-est a arhipelagului insulelor Filipine e cea mai activă zonă de manifestare a cicloanelor tropicale de pe Terra. În apropierea acestor insule activitatea taifunurilor scade la minimum în februarie, pentru ca apoi să crească încet-încet spre luna iunie, ulterior maximum de furtuni tropicale se manifestă aici începând din iulie şi până în octombrie, iar din noiembrie activitatea lor scade foarte mult, deşi cel mai devastator taifun ce a afectat vreodată Filipinele (taifunul Haiyan) s-a produs tot în luna noiembrie a anului 2013 (cel puţin 6.300 de oameni au murit doar în Filipine, pe lângă cei din Micronezia, Palau şi Vietnam). Peste 1.000 de oameni au fost daţi dispăruţi după trecerea acestui taifun prin Filipine, şi încă în ianuarie 2014 pescarii din zonă mai găseau cadavre ale oamenilor morţi în timpul acestui taifun.

Traseul taifunului Haiyan

Majoritatea taifunurilor se formează în zona apropiată de Ecuator, apoi se deplasează spre vest sau nord, afectând uneori şi ţările mai depărtate de acesta şi anume Japonia, Coreea şi estul Chinei.

În general, taifunurile se deplasează, după formare pe trei direcţii principale: prima spre vest, a doua numită şi parabolică, a treia spre nord.

Prima direcţie, numită şi dreaptă ajunge pe uscat, unde cauzează tot felul de distrugeri, în Filipine, sudul Chinei, Taiwan, Vietnam şi uneori chiar Laos şi Cambodgia, foarte rar în Thailanda.

A doua direcţie, numită parabolică sau curbată, datorită traseului său, afectează estul Chinei, estul insulei Taiwan, Coreea, Japonia şi chiar estul îndepărtat al Federaţiei Ruse (insula Sahalin şi insulele Kurile).

A treia direcţie, nordică, nu provoacă prea multe daune, pentru că ajunge pe uscat pe insulele din nordul Pacificului, care sunt slab populate (Aleutine).

Numele taifunurilor sunt date de fiecare din cele 14 ţări din estul şi sud-estul Asiei, plus Statele Unite, ce au teritorii afectate de aceste fenomene meteorologice extreme. Numele care se dau taifunurilor sunt aranjate pe cinci liste, şi fiecare listă se repetă o dată la cinci ani. În general, faţă de uragane, taifunurile nu primesc nume de oameni, ci de obicei de flori, animale, semne astrologice şi doar foarte rar nume „umane”. De multe ori, un taifun a primit două sau mai multe nume în funcţie de câte ţări a traversat în timpul activităţii sale. În Japonia, nu primesc nici nume de flori, animale sau oameni, ci sunt numerotate în funcţie de al câtelea ciclon tropical s-a manifestat în acel an calendaristic. Iar cele din Filipine nu primesc niciodată nume de oameni, din cauza influenţei religioase puternice a catolicismului.

Cea mai activă perioadă de manifestare a taifunurilor, de când se fac măsurători meteorologice detaliate, se consideră a fi anul 1964, când s-au format nu mai puţin de 39 de astfel de furtuni tropicale, iar anul cel mai slab e considerat 2010 când s-au format doar 14 taifunuri. În Filipine, sezonul cel mai puternic a fost în 1993, când s-au abătut asupra arhipelagului 19 taifunuri. În sudul Chinei, pentru că aici s-au păstrat descrieri ale fenomenelor meteo încă de acum 2000 de ani, se consideră că cel activ sezon al taifunurilor a fost între 1660 şi 1670.

Viteza cea mai mare înregistrată vreodată, a vânturilor taifunului, a fost cea a taifunului Haiyan (ce a afectat insulele Filipine în noiembrie 2013) de 314 km/h, viteză atinsă de acest taifun pe 8 noiembrie 2013, chiar înainte de atinge insula centrală a arhipelagului. Cea mai puternică furtună tropicală, bazată pe un minim istoric de presiune atmosferică a fost taifunul Tip din 1979, în timpul căruia s-a atins valoarea minimă de presiune atmosferică de 870 de hectopascali (870 de milibari, pe o scală mai cunoscută în Europa). Acest taifun, a fost şi cel mai mare ciclon tropical înregistrat vreodată, el având un diametru de 2.200 de km, cam jumătate din suprafaţa Statelor Unite ale Americii. 

Taifunul Tip aşa cum arăta la apogeul său pe 12 octombrie 1979

Dar, cel mai distructiv taifun, din punct de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti, a fost taifunul Nina din 1975, ciclon tropical ce a provocat moartea a peste 200.000 de oameni în China, din cauza faptului că acest taifun a distrus 62 de baraje din această ţară asiatică, provocând inundaţii pe o suprafaţă mare din estul ţării. În total, se estimează că acest taifun a produs în China pagube de 1,2 miliarde de dolari, bineînţeles la cursul dolarului din 1975. Un alt taifun puternic, ce a afectat o altă ţară asiatică, a fost taifunul Morakot ce a atins uscatul în 8 august 2009 în Taiwan, provocând inundaţii ce au cuprins toată jumătatea sudică a insulei.

La realizarea acestui articol am folosit următoarele surse de pe internet:

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Taifun

2. https://en.wikipedia.org/wiki/Typhoon

3. https://en.wikipedia.org/wiki/Kublai_Khan

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Taifunul_Tip

5. https://en.wikipedia.org/wiki/Typhoon_Nina_(1975)

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Taifunul_Haiyan

Bibliotecar, prof. Florin Miheş.