În cadrul Zilei Porților Deschise, la Biblioteca Județeană Bihor a avut loc, joi, 23 noiembrie a.c., vernisajul expoziției de carte și presă veche intitulată „Personalități în școli bihorene de-a lungul vremii”, eveniment organizat de compartimentul „Colecții Speciale”.

Scopul acestui eveniment a fost acela de a readuce în actualitate acele persoane care au fost formate în școlile din Bihor, din Evul Mediu până în perioada contemporană. Nicolaus Olahus, Ioan Vancea, Szigligeti Ede, Miron Romanul, Arany Janos și Iuliu Hirțea sunt doar câteva nume care s-au legat, prin educația primită și formarea intelectuală de școlile bihorene, reprezentate de-a lungul vremii de Școala capitulară din cetate, Seminarul romano-catolic și cel greco-catolic, Gimnaziul Premonstratens, Academia de Drept, Gimnaziul din Salonta și alte școli. Au fost expuse exemplare din colecția de carte veche străină (sec. XVII-XVIII), periodice în limba maghiară și română (sec. XIX) și anuare ale școlilor din județ (sec. XIX-XX). Pe vremea când încă cavalerii se antrenau în turniruri, și când otomanii erau în plină expansiune înspre Europa Apuseană, a poposit la Oradea, în școala capitulară din cetate, un tânăr hunedorean cu origini dintr-o veche familie românească. Vestita școală capitulară din interiorul zidurilor cetății, a fost locul unde tânărul Nicolaus Olahus (1493-1568) a învățat latina, oratoria, poezia, muzica, astronomia și teologia. Avea să ajungă mai târziu Arhiepiscop și cardinal al Sfintei Biserici Romane, și sub inspirație divină, bagajul său intelectual și spiritual l-a dăruit mai departe lumii, scriind mai multe lucrări. Nu și-a uitat obârșiile, astfel că în lucrarea „Hungaria” (Bruxelles, 1536), s-a ocupat de originea şi istoria românilor, înscriind această temă în circuitul cultural al Renaşterii. Un semn al acelor vremuri, rămas peste timp în Biblioteca Județeană Bihor este și lucrarea „Hungaria et Atila sive De Originibus Gentis…,” ediție tipărită la Viena în anul 1763.
Tot în preajma cetății orădene s-a reașezat, după o îndelungată pribegie, Colegiul iezuit, al cărui patron a fost Episcopul Augustin Bencovics (1681-1702), părintele Diecezei romano-catolice de Oradea, re-întemeietorul învățământului sistematic din Oradea. În timp, această școală avea să evolueze și să devină gimnaziu, ajungând să fie cunoscut sub numele de Arhigimnaziul Premonstratens. Între personalitățile ieșite de pe băncile acestei școli, istoria i-a „încastrat” în paginile cărților pe regizorul Szigligeti Ede (1814-1878), pe Mitropolitul greco-catolic de Alba Iulia și Făgăraș, Ioan Vancea (1820-1892) și mulți alții. Drept mărturie, colecțiile bibliotecii bihorene conțin anuare școlare din veacurile XIX-XX și chiar o istorie a școlii (Cséplő Péter, Istoria Arhigimnaziului romano-catolic din Oradea, Oradea, 1894). În aceeași locație, în anul de grație 1780, Împărăteasa Maria Tereza a înființat prima „facultate filosofică”, care, în anul 1874, avea să devină Academia de Drept. De pe băncile acestei școli s-au lansat o pleiadă de intelectuali de marcă: academicianul Alexandru Roman (1826-1897), Emanuil Gojdu (1802-1870), dr. Aurel Lazăr (1872-1930), Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), Ioan Rațiu (1828-1902), Episcopul Vasile Mangra (1850-1918), Aloisiu Vlad (1822-1888), Ioan Ciordaș (1877-1919) etc.
Pentru luminarea sufletelor, Seminarul/Liceul episcopal romano-catolic din Oradea a fost școala care a instruit în tainele teologiei zeci de generații de preoți maghiari, români, germani și ruteni. Între personalitățile formate sub conul de lumină al acestei școli superioare de teologie, Moise Dragoș (1726-1787) și Vasile Erdelyi/Ardeleanul (1794-1862), episcopi greco-catolici de Oradea, s-au remarcat prin erudiție și pietate.
Grație Episcopilor români uniți ai Oradiei și sub patronajul Regilor apostolici, alte trei școli au format generații întregi de preoți și învățători pentru ridicarea culturală și spirituală a românilor. Școala Normală din Oradea (1784), Seminarul Leopoldin / viitoarea Academie Teologică Unită (1792) și Gimnaziul de la Beiuș (1828) au fost punctele luminoase care au împrăștiat cultura scrisă și spiritualitatea creștină în satele din Bihor, Arad, Sătmar și Sălaj. Între alumnii acestor școli au fost Mitropolitul ortodox de Sibiu, Miron Romanul (1874-1898), Episcopul greco-catolic dr. Iuliu Hirțea (1914-1978), academicianul Ioan Anton (1928-2011) ș.a. Anuarele Gimnaziului de la Beiuș, „Școalele din Beiuș” (autor C. Pavel, Beiuș, 1928) și ziarele vremii (Vasarnapi Ujsag, Familia ș.a.) păstrate în Colecții Speciale ale bibliotecii, au zugrăvit în lumină portretele acestora, care prin faptele vieții lor au răspândit cultura scrisă și spiritualitatea creștină.     
În amintirea acestor școli și oameni de seamă, Biblioteca Județeană din Oradea a deschis o carte veche, invitându-ne să revenim pe tărâmul cărților și ziarelor vechi pentru a ne cunoaște istoria, cultura și spiritualitatea.
Dr. Silviu SANA