Zona Baile Felix este brazdata de cursuri de apa de mica importanta, cu izvoare in apropiere, dar la acestea se adauga colectarea apelor provenite din izvoarele termale ,ajungand sa aiba un debit continuu si aproape constant.
Din punct de vedere hidro-geologic ,in zona noastra se cunoaste prezenta unui strat acvifer freatic, dezvoltat in formatiuni cuaternare, si un orizont acvifer de adancime,cantonat in calcarele cretacice.
Apele freatice alimenteaza stratul freatic in urma precipitatiilor atmosferice. Sunt cantonate in depozitele de terasa, sub forma a patru nivele si in depozite deluviale.
Apele de adancime se gasesc in calcarele cretacice si sunt in exclusivitate termale.Datorita importantei lor terapeutice si a problemelor pe care le ridica din punct de vedere genetic,aceste ape au constituit obiectul a numeroase cercetari hidrochimice,radioizotopice si hidrologice.
In perimetrul statiunii, in afara izvorului cu acelasi nume,toate sursele de apa sunt constituite din foraje amplasate fie in incinta statiunii,fie in afara ei.
Izvorul Felix- este situat in lunca paraului Hidisel, chiar in incinta statiunii.Este captat intr-un put cu adancimea de 9m, din anul 1962 s-a renuntat la exploatarea lui.
Forajul Balint- a fost executat in anul 1885, de catre Szigmandy Bella.Sapat la o adancime de 47,17m,forajul a strabatut urmatoarele formatiuni:-Panonian-5,86m-42,79m
-Cretacic-42,79m-47m
Forajul Vila nr.4- a fost executat in anul 1959 si se presupune ca avea aproximativ 70m.
Forajul 4003- a fost executat in luna mai a anului 1969 iar capacitatea de debitare maxima variaza intre 80-90l/s.varsta apelor din acest foraj fiind de 24400+_ 600 ani.
Forajul 4011 a fost realizat in anul 1962 si are o adancime de 152,80m si o temperatura de 49,5 grade
Forajul 4012 este actualmente inchis dar la 135m debitul artezian a atins valoarea maxima de 17000mc/zi ,cu o temperatura de 49,5 grade.
Compozitia chimica a apelor termale a fost supusa analizelor inca din 1885.
Izvoarele au o mineralizare care variaza in jur de 1g saruri la litru,o temperatura intre 41-49 grade,un debit de cca 300 litri pe secunda si o radioactivitate de 1,15 UM/litru.
Analize chimice comparative ale apelor termale din sonda Izbuc
Autor Szontagh Szontagh N.Spacu I.B.F. Com Geol ISPIF ISPIFGA
Anul 1885 1887 1925 1951 1960 1966 1969
--------------------------------------------------------------------------------------------
Ca 161,9 166,9 152,1 163,3 153,1 184,0 182,5
Mg 35,1 26,6 28,3 30,6 42,8 27,7 33,3
Na 54,6 22,1 22,3 22,1 22,8 29,0 18,2
K - 7,3 7,2 9,4 15,6 8,8 12,1
NH - - - urme abs urme abs
Fe - 1,5 0,15 0,5 1,7 abs urme
Mn - 0,8 0,09 0,02 abs abs abs
NO3 - - - abs abs 0,0007 0,0004
NO2 - - - abs abs abs abs
SO4 45,3 848,6 287,6 205,7 232,8 296,7 300,3
HCO3 96,1 194,4 189,7 353,8 350,0 385,0 389,9
Cl 24,3 12,2 13,3 15,5 21,3 18,0 16,6
CO2 29,3 11,4 145,4 88,0 88,0 55,0
Dur. Tot. 39,9
Dur. Perm. 16,2
Dur.term. 17,7
Subst. org. 2,5
Miner.tot. 889,8 1012,1 742,4 1135,5 1030,7 1069,6 1002,6
Caracterul chimic general al apelor termale este bicarbonate-sulfat-calcic,slab magnezian,sodice,silicoase,oligometalice si cu un oarecare grad de radioactivitate benefic tratamentelor in cazuri de afectiuni reumatismale ,posttraumatice,ale sistemului nervos central si periferic cat si a altor afectiuni asociate.Alt fapt deosebit de important este ca apele termale au un chimism asemanator cu al apelor provenite din colectarea precipitatiilor.Aceasta observatie sugereaza ,pe de o parte originea vadoasa a apelor termale-indicand in acelasi timp si faptul ca infiltrarea s-a facut i calcare, probabil prin suprafetele carstice ,iar transmiterea lor spre aval nu a schimbat esential compozitia chimica ,ci a generat numai o marire a concentratiei in ioni.
Bibliotecari Tarb Csilla , Vaida Iuliana
Alte poze de arhiva din Baile Felix.
cinematograful din centrul statiunii.
cinematograful langa padure.
biblioteca
Fosta cantina - demolata acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care este parerea ta?