În 14 iulie 1223, moare regele Franţei Filip al II-lea şi devine rege fiul său Ludovic al VIII-lea.
În 14 iulie 1456, la Salankemen (pe Dunăre, la câţiva kilometri sud-est de Belgrad) flota dunăreană a lui Iancu de Hunedoara (1407-1456) înfrânge într-o luptă navală flota otomană ce participa la asediul Belgradului şi astfel, reuşind să spargă blocada turcilor trimite soldaţi, arme şi alimente cetăţii asediate, cetate ce cu ajutorul trupelor trimise de Iancu va reuşi să-i invingă pe turci şi să-i alunge din zonă la începutul lunii august 1456.
În 14 iulie 1582, apare "Palia de la Orăştie", ce e prima traducere românească a "Genezei" şi "Exodului" din Biblie, palie tipărită de tipograful Şerban (fiul diaconului Coresi) şi diaconul Marian. Această "Palie" e un valoros document lingvistic, pentru că a încercat pentru prima oară unificarea literară a limbii române prin evitarea regionalismelor. Traducerea parţială a Bibliei a demonstrat posibilităţile de expresie ale limbii române şi capacitatea ei de a fi o limbă de cultură.
În 14 iulie 1700, se semnează la Constantinopol o pace între Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman, pace prin care Marea Azov e atribuită Rusiei.
În 14 iulie 1789, are loc asediul şi cucerirea Bastiliei (fortăreaţă din Paris), această zi fiind considerată momentul de început al Revoluţiei franceze din 1789. 40.000 de revoluţionari parizieni atacă şi cuceresc Bastilia (în care, deşi era "simbolul absolutismului francez", mai erau doar 7 deţinuţi), ce era apărată de o garnizoană de 110 soldaţi conduşi de guvernatorul De Launay. De fapt, parizienii revoluţionari n-aveau de gând să-i elibereze pe deţinuţi din fortăreaţă, ei voind să ia "doar" cele 30.000 de puşti, 12 tunuri şi praful de puşcă aferent ce era păstrat atunci în Bastilia, ce era folosită în realitate în acea perioadă ca depozit de arme şi muniţii pentru garnizoana armatei franceze din Paris. Chiar şi data în sine, de 14 iulie, a fost stabilită ca Zi Naţională a Franţei doar în 1880, printr-o lege, de parlamentul celei de-a treia republici franceze, lege promulgată oficial în 6 iulie 1880.
În 14 iulie 1933, în Germania, toate partidele (cu excepţia partidului aflat la putere - N.S.D.A.P., adică nazist) sunt scoase în afara legii printr-un decret semnat de noul cancelar federal (30 ianuarie 1933 - 29 aprilie 1945) Adolf Hitler.
În 14 iulie 1947, un grup de zece lideri politici ai Partidului Naţional Ţărănesc, în frunte cu Ion Mihalache (vicepreşedintele partidului ţărănist), Nicolae Penescu (secretarul general al partidului) şi Nicolae Carandino (director la ziarul Dreptatea) a fost arestat pe aeroportul din Tămădău (aflat la 46 de kilometri de Bucureşti), fiind acuzaţi de "tentativă de fugă într-o ţară străină" şi ulterior din cauza acestei tentative fiind scos în afara legii (de parlamentul controlat deja de comunişti) în 29 iulie 1947.
În 14 iulie 1951, Ferrari obţine prima victorie din istoria participării sale în Formula 1 (cea mai cunoscută ramură din automobilismul sportiv profesionist), prin pilotul argentinian Jose Froilan Gonzalez, într-o cursă desfăşurată pe circuitul de la Silverstone (Anglia). Pentru această victorie, pilotul argentinian a primit la trei zile după cursă un ceas de aur pe care era desenat un căluţ cabrat (semnul distinctiv de pe maşini al producătorului Ferrari), ceas oferit personal de patronul echipei Enzo Ferrari.
În 14 iulie 2000, Bundesrat-ul (camera superioară a parlamentului german) a aprobat un proiect de lege propus de cancelarul federal Gerhard Schroeder, privind acordarea de vize de lucru informaticienilor din afara Uniunii Europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Care este parerea ta?