Un laitmotiv al ultimelor luni pe grupurile medicale de pe facebook a fost intrarea in colaps din ce in ce mai des a genialului sistem informatic (SIUI) de consultatii cu carduri, impus de CAS de vre-un an.
Cum breasla medicală este una din cele mai vechi pe acest pământ, am întâlnit în foarte multe cărți problematica supraviețuirii ca medic și problematica recunoașterii acestuia ( în diferite societăți, secole....)
Giuseppe D'Agata în romanul lui Medicul apărut la noi în 1970 vorbește chiar în primele pagini referinduse la o Italie a anilor 1950 despre o Casă de Asigurări Sociale care ”Ne suge sângele , nouă medicilor, asiguraților și patronilor și îl transformă în coridoare, birouri, ascensoare, portari, dactilografe, funcționari, șefi, subșefi și contabili șefi, directori, sanitari, medici ,funcționari, infirmieri și așa mai departe. ..” Un medic generalist nu există în afara asiguratului, iar medicii se ocupă printre altele cu vânătoarea de asigurați, și furtul lor de pe listele colegilor.
Cartea descrie o junglă a lumii medicale , cam așa cum e percepută și acum prin intermediul massmediei.
La polul opus, mai devreme cu 100 de ani , o imagine tulburătoare a medicului și a rolului pe care poate să și-l asume o citim in Cartea de la San Michele, scrisă de doctorul Axel Munthe .
Axel Munthe face un portret aproape imposibil al unui om, medic care încearcă prin toate mijloacele să salveze viaţa în toate formele ei.
Cartea ar trebui să figureze in bibliografia obligatorie a candidaților la medicină.
Birocrație versus pasiune; legi absurde versus nevoile societăți care agonizează strigând după ajutor; cupiditate și egoism versus altruism total; avem două cărți și două posibilități de a funcționa . Alegerea este individuală.
Cum breasla medicală este una din cele mai vechi pe acest pământ, am întâlnit în foarte multe cărți problematica supraviețuirii ca medic și problematica recunoașterii acestuia ( în diferite societăți, secole....)
Giuseppe D'Agata în romanul lui Medicul apărut la noi în 1970 vorbește chiar în primele pagini referinduse la o Italie a anilor 1950 despre o Casă de Asigurări Sociale care ”Ne suge sângele , nouă medicilor, asiguraților și patronilor și îl transformă în coridoare, birouri, ascensoare, portari, dactilografe, funcționari, șefi, subșefi și contabili șefi, directori, sanitari, medici ,funcționari, infirmieri și așa mai departe. ..” Un medic generalist nu există în afara asiguratului, iar medicii se ocupă printre altele cu vânătoarea de asigurați, și furtul lor de pe listele colegilor.Cartea descrie o junglă a lumii medicale , cam așa cum e percepută și acum prin intermediul massmediei.
La polul opus, mai devreme cu 100 de ani , o imagine tulburătoare a medicului și a rolului pe care poate să și-l asume o citim in Cartea de la San Michele, scrisă de doctorul Axel Munthe .
Format în apropierea lui Pasteur şi a cercetărilor sale, colaborator al renumitului neurolog Charcot, i se prezice o carieră strălucită .
Munthe descrie viața ca medic la modă, pentru oameni bogaţi, într-un cabinet din centrul Parisului.E și medical conaţionalilor săi scandinavi, medic al artiştilor din Montmartre şi Montparnasse; concomitent, îngrijeşte gratuit bolnavii din coloniile sărace de italieni, oameni aflaţi în pline epidemii de tifos, copii bolnavi de difterie, fiind chirurg şi moaşă acolo, după cum e nevoie; Lucrează cu nebuni în ospicii şi ajută călugăriţe în mănăstiri; îngrijeşte oameni contaminaţi de turbare şi câini supuşi experimentelor în laboratoarele lui Pasteur; e în Neapole când oraşul e devastat de holeră; îngrijeşte maimuţe, lei, urşi, în menajerii şi grădini zoologice, îngrijeşte şi câini în propriul său cabinet mai târziu.
Axel Munthe face un portret aproape imposibil al unui om, medic care încearcă prin toate mijloacele să salveze viaţa în toate formele ei.
Cartea ar trebui să figureze in bibliografia obligatorie a candidaților la medicină.
Birocrație versus pasiune; legi absurde versus nevoile societăți care agonizează strigând după ajutor; cupiditate și egoism versus altruism total; avem două cărți și două posibilități de a funcționa . Alegerea este individuală.
