100 de ani de bibliotecă publică la Oradea-1

 Câteva aspecte legate de statistica de bibliotecă întocmită în urmă cu aproape un secol

La 23 septembrie 1911, într-o clădire închiriată de către Primărie are loc deschiderea festivă a primei Biblioteci publice a oraşului Oradea. De acolo, noua instituţie se va muta, pe strada Republicii nr.2, într-un imobil format din 4 încăperi. Colecţiile bibliotecii au fost organizate de către bibliotecarul Bodnár János. Conform mărturiilor acestuia, noul lăcaş de cultură s-a bucurat de aprecierea publicului larg, ceea ce se poate vedea din statistica prezentată la sfârşitul anului 1912.

Astfel, după spusele lui Bodnár János, în cele 3 luni şi jumătate, biblioteca a fost deschisă 109 zile, fiind vizitată de 11456 cititori, care au lecturat 11824 de volume, rezultând o medie de 105 cititori pe zi cu 109 cărţi împrumutate. Bibliotecarul prezintă şi structura socio-profesională a cititorilor:


7879 (68%) elevi                                                      

  - 1026 funcţionari                                                      
- 936 meseriaşi
- 791 comercianţi
- 210 studenţi la drept
- 133 studenţi la alte facultăţi
- 110 învăţători
- 143 croitorese
- 30 profesori
- 39 farmacişti şi lucrători în drogherii
- 22 economişti
- 20 educatoare
- 20 muncitori
- 13 talmudişti
- 13 artişti
- 8 avocaţi
- 7 constructori
- 6 jurnalişti
- 6 tehnicieni dentari
- 3 conducători auto
- 3 preoţi
- 3 agenţi
- 2 bucătărese
- 3 teologi
- 4 casnice
- 2 ceferişti
- 1 director bancă
- 1 tehnician
- 5 militari
- 1 chelner

Aceştia au consultat 6990 (59%) cărţi beletristice, 2140 (19%) cărţi din domeniul ştiinţă şi tehnică şi 2694 (22%) ziare şi reviste. Pentru a sublinia importanţa funcţionării noii instituţii, inimosul bibliotecar prezintă comparativ frecvenţa înregistrată de alte biblioteci. Astfel: Biblioteca „Somogy” din Szeged a înregistrat în acelaşi an 13218 cititori; cea din Timişoara doar 6012 cititori, iar cea din capitală, unde personalul număra 22 de angajaţi, a contabilizat 8000 de cărţi împrumutate. Bodnár János, adept al statisticilor, prezintă şi un studiu comparativ referitor la costul per împrumut. În timp ce în capitală un împrumut costă 3 coroane 7 fileri (aproape cât costă cartea însăşi), la Boston costă 97 fileri, la Londra 49 fileri, la Hamburg doar 8 fileri, iar la Oradea acest cost se ridică la 26 fileri.

În încheiere să urmărim cum arăta bugetul bibliotecii publice din Oradea, în anul 1913:
 - salariul bibliotecarului şi chiria locuinţei acestuia: 3700 cor./an
- salariul îngrijitorului: 940 cor./an
- plata paznicului: 600 cor./an
- chiria imobilului: 2800 cor./an
- regia clădirii (lumină şi încălzire): 500 cor./an
- achiziţia de publicaţii: 1500 cor./an
- legătorie cărţi: 300cor./an
- rechizite şi imprimate tipizate: 300 cor./an
- cheltuieli de deplasare: 300 cor./an
- diverse(cheltuieli neprevăzute):260 cor./ an
Total : 11700 coroane.

Finanţarea s-a realizat prin mai multe resurse:
- ajutor de stat : 1000 cor.
- donaţia judeţului: 200 cor.
- bugetul oraşului: 10500 cor.

Bodnár János, A Nagyváradi nyilvános könyvtár keletkezése és működésének első esztendeje. Nagyvárad, 1913, 28p.

Bibliotecar
Rozalia Varga