3 iunie 2011

Tratatul de pace de la Trianon reflectat în istoriografia contemporană (1920-2011)



Ieri, 2 iunie, de la ora 18:00, la sediul Bibliotecii Judeţene a avut loc o masă rotundă la care au participat: prof. univ. dr. Mihai Drecin moderator al evenimentului, col. r. dr. Constantin Moşincat, conf. univ. dr. Gabriel Moisa, dr. Polgar Istvan şi masterand în istorie Corina Ştefan-Nănău. Tema dezbaterii a constituit-o Tratatul de pace de la Trianon (parte a Tratatului de Pace de la Paris!).

Din Biblioteca Judeţeană pentru buna desfăşurare a evenimentului s-au implicat: Delia Pantea, Doina Rusneac, Gina Biriş, Cipriana Chiriac, Lucia Pantea şi Florin Miheş.
Contextul politic al anului 1917 a fost exprimarea principiului naţionalităţilor, prin care toate naţiunile cuprinse în graniţele unui imperiu, au dreptul la autodeterminare. Intrarea României în anul 1916 în primul război mondial, alături de puterile Antantei a fost determinată de ideea refacerii unităţii naţionale şi nu motivată de cotropirea altor teritorii ce nu îi aparţineau. Regatul Român se formase în 1859, dar provinciile Transilvania, Basarabia şi Bucovina, făceau parte din marile imperii ale vremii.

România a avut o delegaţie de 50 de membri (istorici, geografi, politicieni, etc.) în frunte cu Ionel I.C. Brătianu şi mai apoi Al. Vaida-Voievod, şi a dus o bătălie diplomatică la masa tratativelor pentru recunoaşterea dorinţei poporului român de unire statală (înfăptuită prin voinţa maselor populare în 1918!).


Conf. univ. dr. Gabriel Moisa a abordat problema românilor din Ungaria, scrisul lor istoric din 1920, până în prezent. Din punctul lor de vedere, data de 4 iunie 1920 este o dată fatidică, reprezentând ruperea lor din blocul românesc.

Dacă la 1920 erau 40.000 de vorbitori de limbă română şi 25.000 de persoane declarate ca români, în prezent mai sunt declaraţi oficial, doar 7.000 de români în Ungaria.


Dr. Polgar Istvan a prezentat aspecte din istoriografia maghiară, subliniind faptul că acest subiect este unul foarte controversat şi mult mai dezvoltat şi dezbătut în Ungaria de către istorici, comparativ cu România.

Tratatul de la Trianon a reprezentat pentru Ungaria un dezastru, "o catastrofă de proporţii nemaiîntâlnite".

Istoricii maghiari care au scris în Ungaria, dar şi cei care au plecat formând diaspora, au promovat aceeaşi  idee în scrierile lor, ideea revizionistă.


Col. dr. Constantin Moşincat a prezentat o serie de volume din colecţia de sesiuni ştiinţifice "Pietre de hotar", subliinind că frontiera româno-ungară nu trebuie să o constituie bornele, ci aspectele particulare ale celor două state, caracterizate prin înţelegere şi bună vecinătate.


Lucrarea Corinei Ştefan-Nănău a surprins propaganda iredentistă de după primul război mondial, în Anglia, Italia, Franţa, dar şi pe continentul american, în SUA.

Intervenţiile din sală, ne-au aratat că timpul alocat evenimentului a fost prea scurt, iar interesul pentru această temă este mare.



Cuvintele economistului român Victor Jinga, conform cărora "nu trebuie să trăim unul lângă celălalt, ci împreună", constituie ideea europeană de bază a zilelor noastre şi principiul de toleranţă dintre naţiuni.



Bibliotecar Doina Rusneac

Niciun comentariu:

Final de sezon de cusut la șezătoarea ”IA Oradea”!

Echipa IA Oradea vă dorește  vară frumoasă și vă așteaptă din toamnă la un nou sezon de cusut! De la dreapta la Stânga-  Viorica Știube- meș...

Wikipedia

Rezultatele căutării