Naveta spațială - 30 de ani de activitate operațională (III)

1) Columbia

     Pe 12 aprilie 1981, a fost lansată prima navetă spaţială reutilizabilă din istorie, Columbia. Prima navetă spaţială a fost botezată "Columbia", ca şi prima corabie americană ce a circumnavigat Terra în secolul al XIX-lea, ca şi modulul de comandă al misiunii Apollo 11 ce a aterizat pentru prima oară pe Lună. Fiind prea mare şi neavând echipamentul necesar, Columbia nu a putut fi folosită de N.A.S.A. la asamblarea Staţiei Spaţiale Internaţionale. Deşi a fost proiectată fără ajutorul tehnicii de calcul (ca cea din zilele noastre), naveta Columbia a fost iniţiatoarea unor premiere în cercetarea ştiinţifică şi a misiunilor spaţiale. Pe naveta Columbia, s-au desfăşurat majoritatea cercetărilor efectuate în Laboratorul Spaţial, ce era instalat în hangarul navetei. De asemenea, cu Columbia a zburat pentru prima oară un astronaut european, germanul Dr. Ulf Merbold (STS - 9), de asemenea şi primul astronaut asiatic, japonezul Chiaki Mukai (STS - 65). De asemenea, tot naveta Columbia a plasat pe orbită şi telescopul spaţial cu raze X, Chandra pe 23 iulie 1999. 

                                                                                           

 Columbia a fost pierdută, în mod tragic, cu tot cu echipaj, în 1 februarie 2003. Când a fost lansată în misiunea STS - 107, pe 16 ianuarie 2003, o bucată de spumă poliuretanică ce proteja rezervorul exterior s-a desprins şi a lovit aripa stângă a navetei. Bucata de spumă a provocat o gaură în această aripă, în apropierea locului pe unde ieşeau roţile la aterizare. La reintrarea în atmosfera Terrei, gaura s-a mărit şi a provocat ruperea aripii şi dezmembrarea şi arderea navetei în aer, pierind în accident şi cei 7 astronauţi ai echipajului (din care unul era cetăţean israelian). După acest accident tragic, zborurile navetelor spaţiale americane au fost oprite, iar materialele necesare construirii în continuare a Staţiei Spaţiale Internaţionale au fost transportate de "anticele" capsule spaţiale ruseşti Soyuz (dar, doar până în 2005, când s-au reluat zborurile navetelor americane). Dedesubt, în cele două filmuleţe ataşate articolului puteţi viziona prima şi ultima lansare a navetei spaţiale Columbia.  

2) Challenger

A doua navetă spaţială din programul spaţial american, a fost Challenger, ce a fost numită astfel după o navă de cercetare britanică (ce navigase prin oceanele Atlantic şi Pacific în anii 1870), şi, de asemenea după modulul de comandă al misiunii americane Apollo 17 (ultima ce a aterizat pe Lună). Challenger a fost lansată prima oară în spaţiu, în 4 aprilie 1983, şi în aceeaşi misiune pentru prima oară un astronaut a ieşit în spaţiu în afara navetei ce orbita deasupra Terrei. Tot cu Challenger, a zburat şi prima femeie astronaut din istoria Americii (Sally Ride), şi tot cu această navetă, în altă misiune au zburat în spaţiu 2 femei astronaut. De asemenea Challenger a efectuat prima lansare şi aterizare de noapte din istoria programului spaţial american, şi tot ea a fost prima navetă ce a aterizat la Centrul Spaţial Kennedy din Florida (STS - 41B). În misiunile de până atunci (9 la număr), atât Columbia, cât şi Challenger aterizaseră la baza aeriană Edwards din California.

    Dar, după doar 9 misiuni complete, în lansarea în cea de-a zecea, naveta Challenger a fost pierdută în primul accident tragic al navetelor spaţiale. Pe 28 ianuarie 1986, la doar 73 de secunde de la lansare, din cauza unei avarii la unul din boosterele navetei, Challenger a explodat, s-a rupt în bucăţi, iar echipajul (tot 7 ca şi-n cazul Columbia) a murit la impactul cabinei presurizate cu oceanul Atlantic (se pare că la impact astronauţii au resimţit forţe de până la 200 G.). 

În continuare am ataşat prima şi ultima lansare a navetei, al doilea film fiind mai scurt pentru că ilustrează accidentul din 28 ianuarie 1986.  

3) Discovery

Discovery a fost cea de-a treia navetă spaţială, din flota N.A.S.A. şi a fost livrată agenţiei americane în noiembrie 1983. Ea a fost lansată pentru prima oară într-o misiune spaţială, în 30 august 1984, şi în această primă misiune a lansat pe orbita Terrei trei sateliţi de comunicaţii.

Numele de "Discovery" a mai fost purtat în timp, de multe nave (corăbii) ale diferitelor flote, mai ales engleze şi americane. O primă navă, celebră de altfel, ce a purtat acest nume, a fost o corabie, ce la începutul secolului al XVII-lea a descoperit un golf din nordul Americii (Hudson) numit astfel după căpitanul ei (Henry Hudson). De asemenea, aceeaşi corabie, a căutat, fără succes însă, aşa-zisa trecere de nord-vest, prin care se căuta o cale de navigaţie din Atlantic în Pacific, prin nordul Americii de Nord. O altă "Discovery" celebră,  a fost şi corabia cu care exploratorul englez James Cook, a efectuat mai multe expediţii în sudul Pacificului, în anii 1770, şi care l-a dus şi la descoperirea insulelor Hawaii. De asemenea, alte două nave ale Societăţii Regale Britanice de Geografie, s-au numit tot "Discovery", şi au efectuat expediţii ştiinţifice la Polul Nord şi în Antarctica, în secolul al XIX-lea. 

De-a lungul carierei sale (1984 - 2011), naveta spaţială Discovery e efectuat 39 de zboruri spaţiale; a lansat 17 sateliţi de comunicaţii, Telescopul spaţial Hubble (24 aprilie 1990) pe care în alte două misiuni l-a reparat (acest telescop funcţionează şi astăzi), plus câţiva sateliţi militari folosiţi de C.I.A., N.S.A. şi alte agenţii de spionaj americane (civile şi militare). De asemenea începând cu anul 1999, a furnizat numeroase materiale şi provizii necesare construirii şi dotării Staţiei Spaţiale Internaţionale. În continuare puteţi viziona prima şi ultima lansare a navetei Discovery.

4) Atlantis

   Atlantis fost cea de-a patra navetă spaţială din flota N.A.S.A., fiind construită pe baza experienţei acumulate după construirea celorlalte navete anterioare, inginerii americani reuşind s-o facă mai uşoară decât Columbia cu 3,5 tone. Această a patra navetă spaţială, a fost lansată în prima ei misiune în 3 octombrie 1985, când a efectuat cercetări aşa-zis "clasificate", pentru Departamentul Apărării al S.U.A.. Tot pentru Departamentul Apărării (armata americană), Atlantis a mai efectuat încă patru misiuni spaţiale.

În total, Atlantis a efectuat 32 de zboruri spaţiale, în care pe lângă misiunile destinate armatei americane a mai lansat: 4 sau 5 sateliţi de comunicaţii, sondele spaţiale Magellan (4 mai 1989) şi Galileo (18 octombrie 1989), Observatorul Compton cu raze Gamma (un fel de telescop spaţial). De asemenea, din 1995 până în 1997, Atlantis a efectuat mai multe zboruri spaţiale de realimentare cu provizii şi schimbarea echipajului Staţiei Spaţiale Mir (rusească, fostă sovietică, distrusă controlat în 23 martie 2001, prin prăbuşire în Oceanul Pacific). Din 2000 până în 2011, Atlantis a furnizat, în mai multe misiuni spaţiale, componentele necesare construirii Staţiei Spaţiale Internaţionale şi proviziile necesare echipajului din staţie. Tot Atlantis a efectuat şi ultima misiune din cadrul programului navetelor spaţiale americane, misiune derulată în perioada 8 - 21 iulie 2011 (această lansare am urmărit-o şi eu live pe calculator). Dedesubt, aşa cum v-am obişnuit deja, prima şi ultima lansare a navetei Atlantis.

5) Endeavour

Construirea acestei a cincea navete spaţiale, a fost autorizată de Congresul S.U.A., în august 1987, pentru a înlocui naveta pierdută tragic, în ianuarie 1986, adică Challenger. 

Endeavour, a fost numită astfel, după una din corăbiile cu care exploratorul James Cook, navigase în Oceanul Pacific în 1768, fiind trimis în zonă de Amiralitatea Britanică şi Societatea Regală de Geografie, pentru a observa trecerea planetei Venus peste insula Tahiti, fapt ce i-a ajutat pe astronomii englezi de pe corabie, să calculeze precis distanţa de la Soare la Pământ. În aceeaşi expediţie din 1768, James Cook a reuşit să cartografieze pentru prima oară Australia şi Noua Zeelandă, a traversat cu succes Marea Barieră de Corali şi a descoperit mii de noi specii de plante şi animale din sudul Pacificului. 

Endeavour a fost lansată în prima ei misiune spaţială, în 7 mai 1992, misiune în care a capturat, reparat şi relansat satelitul de comunicaţii Intelsat VI. Reparaţia acestui satelit a fost destul de anevoioasă, fiind necesare 3 ieşiri în spaţiu ale astronauţilor, până au reuşit să "prindă" satelitul şi să-l aducă în interiorul navetei. De asemenea, în 1993, Endeavour a efectuat o misiune de întreţinere a telescopului spaţial Hubble. Naveta Endeavour a efectuat 25 de zboruri spaţiale, făcând numeroase experienţe ştiinţifice, schimbând o dată echipajul de pe staţia Mir (22 ianuarie 1998) şi din decembrie 1998 până în ultima sa misiune (16 mai - 1 iunie 2011) contribuind şi ea la construirea şi întreţinerea, plus schimbarea echipajului de pe Staţia Spaţială Internaţională. Şi în cele din urmă, mai jos puteţi vedea prima şi ultima lansare a navetei Endeavour.

În afara acestor 5 navete spaţiale, americanii au mai construit şi naveta Enterprise (numele se datorează fanilor serialului Star Trek), dar aceasta n-a efectuat nici un zbor spaţial, nu avea nici un motor şi a fost folosită în perioada 1977 - 1979 pentru diferite teste de zbor planat în atmosferă, şi pentru a se vedea cum poate ateriza o navetă, teste efectuate la baza aeriană Edwards din California. 

În anii '80, ai secolului trecut, au construit şi ruşii o navetă spaţială, numită Buran (Viscolul), dar aceasta a efectuat un singur zbor spaţial, de 3 ore, în 15 noiembrie 1988. Acest zbor a fost efectuat fără echipaj uman la bord, naveta rusească înconjurând de două ori Pământul, după care s-a întors pe cosmodromul din Baikonur (Kazahstan) într-un mod automat, cu o abatere de doar 3 metri de la centrul pistei de aterizare. După acest zbor, naveta rusească n-a mai fost folosită (în principal datorită costurilor exorbitante de utilizare), şi după dispariţia Uniunii Sovietice a fost trimisă la muzeu, iar în 12 mai 2002 a fost distrusă de propriul hangar ce o adăpostea (cosmodromul din Baikonur), în urma prăbuşirii acoperişului, ce a mai omorât şi 8 muncitori. 

Prof., bibliotecar Florin Miheş.