Entropie și relativitate

Entropia (dezordinea) este o funcție de stare termodinamică, ale cărei valori nu pot să scadă în cursul evoluției unui sistem izolat, iar în biroul meu atinge cote maxime la  sfârșitul de an se apropie, cu repeziciune, octombrie e trecut aproape, și ce a mai rămas? Mai nimic , din anul ăsta.

 În instituțiile publice asta înseamnă grămezi de rapoarte, planuri pe anul viitor, programe propuse , programe evaluate. Se poate să auzi doar ca prin vis murmurul colindelor care se strecoară de la etajul secţiei de copii. Serbări şi sărbători, dar nu şi în birouri.

Te uiţi în jur şi vezi teancuri şi tenculeţe de hârtii , puse judicios , pe rafturile dulapului, pe masa suplimentară din birou, pe cutiile de cărți care funcționează și ca etajere , aşteptând fiecare să fie aşezată la locul ei.

Îţi tragi răsuflarea şi te gîndeşti la un plan de lucru. Cauţi din priviri obiectele strict necesare , şi desigur nu le găseşti. Capsatorul până ieri era pe masă te impiedicai de el, acum nici după răscolirea sertarelor nu vrea sa apară. Mai faci un tur de orizont poate observi copertele colorate ale dosarelor de plastic cu sina. ieșid de undeva, de unde credeai că este locul lor.

Iți spui că urăști birocrația generatoare de teancuri de hârtii de importanță relativă , strângi din dinți și te apuci de lucru.
Pui în mijlocul biroului paginile scurse din imprimantă sau din alte surse în timpul  activităţilor curente diverse.
Încet încet, foile de hârtie se adună împreună, crănțănite zgomotos de capsator,  cronologic. Dosarele cresc în înălţime, biblioraftul primește greutate .
Prin fața ochilor pe  colile  de hârtie se derulează    ultimele luni de viață profesională, întâlniri, seminare, jocuri, chestii reușite sau  mai puțin reușite. De unele ai uitat deja, pe altele le vrei continuate, altele capătă în imaginație forme mai incitante.
Si așa încet pășești în viitor luând din trecutul apropiat experiențele reușite, obiectele folositoare, partenerii loiali .

Ordinea se reinstalează în birou, valorile entropiei au scăzut.   Au mai rămas  într-un dosar stingher doar hârtiile conectate cu probleme în derulare sau nerezolvate încă.
Pe masa mai sunt  doar  postiturile colorate , prietenii mei cei mai buni, lângă agendă.
Exista în birou  un panou special unde sunt  afișate în culorile curcubeului termenele limită ale activităților curente. Într-o lume colorată şi ordonată , în sfârșit ,  totul pare mai uşor.
O luăm de la capăt în curând .








Acest articol a fost scris pentru Superblog 2013.