Fosta
jurnalistă Mihaela Dindelegan, actualmente administrator al Orăşelului
Copiilor din Oradea, şi-a lansat ieri in amfiteatrul Bibliotecii
Judeţene „Gheorghe Şincai" din Oradea, in prezenta unui numeros
auditoriu 5 volume de versuri .
Gazda evenimentului doamna Ligia Mirisan a subliniat importanta evenimentului pentru lumea culturala Oradeana, pentru literatura pentru copii .
Popa Diana remarca:
Poetul
Lucian Munteanu vorbind depre volumele „În ochii Infinitului" şi „În
răsăritul altei vieţi", remarca povestea de dragoste la nivel de
univers care razbate din versuri , o iubire care aprinde cerul şi
înflăcărează marea .
Au adus in mijlocul nostru vibratia poeziilor autoarei actorul Rin Tripa, si poeta Ileana Bodi.
In
sala s-au aflat şi două clase de şcolari, elevii doamnelor prof. Ioana
Chişiu şi Stela Tăut, de la „Episcop Roman Ciorogariu" şi „Nicolae
Bălcescu", iar două surioare artiste, Denisa şi Lorena Ghib, de la
Şcoala Gimnazială Nr.11 şi Grădiniţa Nr. 11, ne-au sensibilizat cu
momentul lor artistic.
Gazda evenimentului doamna Ligia Mirisan a subliniat importanta evenimentului pentru lumea culturala Oradeana, pentru literatura pentru copii .
Miorita
Sateanu, presedinte onorific al uniunii Felmeilor Bihor, Felicia Ianta,
inspector scolar pentru invatamntul primar in cadrul Inspectoratului
Scolar Bihor si prof. metodist la CCD Oradea, Popa Diana au vorbit
despre cele trei volume, „Din a vieţii înţelepciune" .
Sunt lucruri în viață pe care nu
le poți uita niciodată. Un astfel de moment este ziua de
azi pentru autoarea Mihaela-Maria Dindelegan, care lansează volumele de poezii
reunite sub titlul ”Din a vieții înțelepciune”. Titlul ne duce cu gândul la viața ca ființă, ca
organism viu. Fiecare text are povestea lui, dar toate izvorăsc din dorința autoarei
de a aduce un plus de bucurie în viața celor mici. Inspirată de
necesitatea întoarcerii copiilor la joaca în natură, relaționând cu
micile viețuitoare, autoarea dezvăluie tainele pe care ni le
relevă natura.
Poezia se naște timid din
potirul unei flori, crește odată cu ciripitul unei păsări
și are puterea de a trăi prin zâmbetul copiilor.
Răsfoind volumele cu simpatie şi arzândă
curiozitate, constatăm că poeziile sunt rodul dragostei de carte, de cuvântul
scris al autoarei – Dna Mihaela-Maria Dindelegan. Lecturând volumele, ne încântă conţinutul şi grafica lor, dar ne
punem fireasca întrebare cum s-au realizat ele, câtă muncă a fost depusă, cât este minte, suflet
şi lumină?
Cartea – ca manieră specială de a trăi – a
constituit de la apariţia ei un mediu optim de comunicare între oameni, o cale
puternică de transmitere de la un timp la altul, de la o societate la alta, de
la un popor la altul, a valorilor culturale, ştiinţifice, artistice, zămislite
în fiecare colţ din lume. Cartea a fost, este şi va fi un liant ce creează,
dezvoltă şi menţine multitudinea şi varietatea relaţiilor interumane, pe
care se sprijină existenţa socială.
Derularea
ideilor prezentate în aceste poezii ne duce cu gândul, sufletul şi mintea la
frumusețea vieții, la necesitatea întoarcerii la
natură.
Conţinutul lor
exprimă legături organice cu elementele primordiale: pământul, cerul,
apa, focul. Putem vedea în jurul nostru flori şi iarbă, pomi şi albine, fluturi şi
păsări, astfel încât le putem orienta copiilor atenţia spre acestea şi putem
încerca să-i facem să înţeleagă că în fiecare dintre ele există o formă de
viaţă care, în felul ei, ne transmite un mesaj viu, o chemare la unitate în
simţul vieţii. Acesta este scopul urmărit de fapt în toate cele trei volume de
poezii adresate copiilor. Florile, păsările, fructele, peştii şi animalele
vorbesc dintre filele cărţilor şi îi cheamă pe copii la armonie, la o relaţie
de prietenie cu ele, la o înţelegere a sensului adânc al vieţii şi a rolului
fiecăruia în existenţa comună. Oare aud copiii glasul lor?
„Nu rupeţi viaţa care este în mine,
„Nu rupeţi viaţa care este în mine,
Căci bucurie eu
vreau tuturor
Să
le aduc în dimineţi senine”, vorbeşte o floare ale cărei petale se revarsă
într-o unduire de frumuseţe şi fineţe în razele parfumate ale soarelui. Dacă ne
aplecăm urechea să le auzim glasul neperceput în cuvinte, fiecare formă de
viaţă din jur ne poate oferi exemple de trăire din care putem învăţa lucruri
uimitor de utile.
Fiind niște cărți cu scop instructiv şi formativ,
în acestea întâlnim povestea timpului, întâmplări din viața
animalelor, a păsărilor.Relevante sunt poeziile “Timpule, pe unde ești?”și „Poveștile-s
făcute să dureze”. În prima poezie este evidențiată grija adulților
copleșiți de problemele cotidiene care constată că nu
le mai ajunge timpul. Soluția pentru
ieșirea din
acest impas ni-l oferă tot autoarea:
”Căutați
copilăria
Și-n ea timpu-l veți afla
Odată
cu bucuria
Că nu
mai vrea a pleca.”Regresia temporală ne permite stagnarea într-un spațiu în care timpul se scurge foarte încet
permițându-ne
să savurăm toate clipele fericite ale copilăriei. Această întoarcere într-un spațiu pur, candid ne facilitează comunicarea,
apropierea de copiii care au nevoie de atenția și de
implicarea noastră. Este subtil sugerată imaginea copilului neglijat, plictisit
și saturat de compensații materiale( jocuri pe tablete, telefoane
ultraperformante) în detrimentul
compensațiilor
spirituale care ar trebui să fie seva educației lor.
În poezia ”Poveștile-s făcute să dureze” se continuă ideea
stimulării celor mici să citească basme, să se bucure alături de eroi de
victoria acestora, educând astfel viitori învingători ce vor învăța că valorile morale sunt cele mai puternice
arme. Basmul este cheia zâmbetului unui copil care prinde curaj, dobândește încredere în sine pentru că pornește în aventuri inițiatice alături de Făt Frumos care întruchipează
binele, curajul, milostenia.Jocurile tehnologiei moderne nu oferă modele de
urmat pline de virtuți, ele se
concentrează pe dezvoltarea abilităților mecanice ale copiilor, incitând de multe ori la violență. Produsul final al acestor jocuri se
materializează în imaginea unui copil apatic, obosit și lipsit de capacitatea de a comunica cu cei
din jurul său.
”Ce bine ar fi copiii să zâmbească
Și să viseze omul tot râzând
Poveștile ar
prinde să trăiască
Și nu s-ar
mai vedea copil plângând.”
Prin conţinut şi prin grafica aleasă
volumele constituie o lucrare de larg interes pentru orice educator,cadru
didactic și nu în ultimul rând pentru copiii cărora le-au
fost dedicate. Lecturând aceaste mici lecții de viață, pătrunzi
într-o lume mirifică, simţi o trăire şi visare individuală, îţi lărgeşti
cunoaşterea, participi la recrearea unei lumi noi.Prin mesajul transmis este
prefigurat viitorul care a început azi.
O
recomand, cu deosebită căldură, pentru că așa cum susținea Victor
Hugo “fiecare copil pe care-l educăm , este un om pe care-l câștigăm. ”
Au adus in mijlocul nostru vibratia poeziilor autoarei actorul Rin Tripa, si poeta Ileana Bodi.
Mihaela
Dindelegan, a vorbit la randul ei cu recunostinta despre toate
persoanele a caror influenta si ajutor a dus la aparitia volumelor de
poezie - Ovidiu Dan care a vazut in ea puterea de scriitoare, editura
Duran`s care a adus in lumina tiparului volumele, si tanarul elev de 14
ani Flaviu Chisiu, ilustrator al volumelor pentru copii .