6 martie 2016

Lecturi de weekend 55

O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăţi utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezenţa uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.

Trăsături ale societăţilor distopice 

O societate distopică poate prezenta cel puţin una din aceste trăsături:
  • stratificare socială, astfel că apartenenţa la o clasă socială este definită strict şi impusă cu forţa iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi şi castă).
  • un singur -stat naţiune condus de o elită fără idei democratice
  • un sistem de propagandă de stat cu programe şi siteme educaţionale care îi obligă pe cetăţeni să adore statul respectiv şi guvernul său, în încercarea de a-i convinge că viaţa lor în acel stat e dreaptă şi bună.
  • O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetăţenilor şi ideea că individualismul e ceva negativ
  • O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat şi pe care oamenii o adoră după ce au fost victime ale unei campanii de cult al personalităţii, cum ar fi Big Brother din 1984, Binefăcătorul din Noi sau Tatăl din filmul Equilibrium.
  • un sentiment de frică sau dezgust faţă de lumea exterioară.
  • o părere negativă în legătură cu viaţa tradiţională sau orice formă de religie organizată, considerată primitivă şi lipsită de sens.
  • dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Estasia din 1984 sau Technopriests în The Incal
  • memoria instituţională care poate şterge în orice clipă memoria individuală
  • un sistem penal care nu se bazează pe justiţie ci foloseşte tehnici de tortură psihologică sau fizică
  • absenţa unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
  • o constantă supraveghere din partea guvernului, agenţiilor sau Poliţiei secrete
  • forţe de poliţie militarizată sau forţe private de securitate
  • interzicerea prezenţei lumii naturale în viaţa cotidiană
  • construcţie a unei realităţi ficţionale în care grupuri largi de oameni sunt obligate sau ameninţate să creadă
  • corupţie, impotenţă sau alte uzurpări ale valorilor democratice
  • rivalităţi ficţionale între grupuri care de fapt acţionează ca un cartel
  • insistenţe ale forţelor din sistem care
    • susţin că au creat cea mai bună dintre lumile posibile
    • că toate problemele se datorează acţiunii inamicului şi a cozilor de topor sau ale spionilor săi

Trăsături ale ficţiunilor distopice 

  • O poveste spusă selectiv despre o revoluţie, un război, o revoltă, efectele suprapopulării, un dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări dramatice în plan social.
  • e o naraţiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al unui autor, in viaţă sau mort,
  • un standard de viaţă scăzut, sau mai scăzut decât în societatea contemporană. În romanul Brave New World sau în filmul Equilibrium, standardul de viaţă e mai ridicat decât cel din prezent dar preţul plătit pentru asta e pierderea inteligenţei si a emoţiei.
  • un protagonist care înţelege că în societatea respectivă e ceva putred
  • se bazează pe modele din lumea noastră, dar care sunt conduse de o clică, o corporaţie, un partid politic totalitar etc.
  • deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, foloseşte tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e controlată exclusiv de grupul celor care deţin puterea. Grupul celor dominaţi are la dispoziţie tehnologie mai proastă decât cea existentă în ziua de azi.
Familiaritatea este trăsătura esenţială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplăcută, ci are unele ecouri din societatea de azi, se bazează pe experienţa cititorilor. Dacă cititorul se identifică cu aceste trăsături şi le recunoaşte, lectura distopiei se transformă într-o experienţă personalizată.
Autorii se folosesc adesea de convenţia literaturii distopice pentru a pune în evidenţă grija lor faţă de anumite evoluţii periculoase şi derapaje din societate. Spre exemplu George Orwell şi-a extras titlul 1984 din chiar anul în care a scris romanul (1948), pentru a avertiza asupra derapajelor stalinismului.

preluat integral de pe wikipedia  


Denumire scriere Autor
V de la Vendeta Alan Moore și David Lloyd
Minunata lume noua (carte la limita dintre utopie și distopie) Aldous Huxley  X
Maimuță și esență Aldous Huxley
Incal Alejandro Jodorowsky
De partea cealaltă (T.O: Die Andere Seite) Alfred Kubin
Portocala mecanică Anthony Burgess  x
The Wanting Seed Anthony Burgess
Imnul (roman) Ayn Rand
Al doilea mesager Bujor Nedelcovici
Chung Kuo David Windgrove
Mașina se oprește E.M. Forster
Noi (roman) Evghenâi Zamiatin
Procesul Franz Kafka
1984 George Orwell
Ferma animalelor George Orwell
Faceți loc! Faceți loc! Harry Harrison
Adio Europa Ion Desideriu Sârbu
Lupul și Catedrala Ion Desideriu Sârbu
Această zi perfectă Ira Levin
Alongside Night J. Neil Schulman
Călcâiul de fier Jack London  x
Elvissey Jack Womack
Acte întâmplătoare de violență fără sens Jack Womack
Orbită periculoasă John Brunner
Oile privesc în sus John Brunner
Călător pe unda de șoc John Brunner
Stand on Zanzibar John Brunner
Călătoriile lui Gulliver Jonathan Swift  x
Kallocain Karin Boye
Battle Royale Koushun Takami
Harrison Bergeron Kurt Vonnegut
Pianul mecanic Kurt Vonnegut
Bun venit în casa Maimuței! Kurt Vonnegut
Rammer Larry Niven
The Giver Lois Lowry
Hrana (roman) M. T. Anderson
Oryx și Crake Margaret Atwood
Povestirea cameristei Margaret Atwood
Among the Hidden Margaret Haddix
Jennifer Government Max Barry
Nivelul 7 Mordecai Roshwald
Copiii oamenilor P.D. James  x
Doc și Fluff Pat Califia
Visează androizii oi electrice? Philip K. Dick
Omul din Castelul de sus Philip K. Dick
Timpul dezarticulat Philip K. Dick
Dayworld Phillip Jose Farmer
Planeta maimuțelor Pierre Boulle  x
Fahrenheit 451 Ray Bradbury  x
The Running Man Richard Bachman (un pseudonim al lui Stephen King)
Dominația S. M. Stirling
Nu se poate întâmpla aici Sinclair Lewis
Jocurile foamei Suzanne Collins
Un prieten de pe Pământ T. C. Boyle.
Slynxul Tatyana Tolstaya
Divergent Veronica Roth  x
Bend Sinister Vladimir Nabokov
Logan's Run William F. Nolan si George Clayton Johnson
Neuromantul William Gibson.

Lecturi de weekend

Împletind Iarba Sacră. Înțelepciunea indigenă, cunoașterea științifică și învățăturile plantelor.  ”Ascultă!” strigă o broscuță în lumina fa...

Wikipedia

Rezultatele căutării