Yeonmi Park , Drumul catre libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2015
Yeonmi Park a crescut crezand ca e normal sa vada cadavre in drum spre scoala si sa fie atat de flamanda, incat sa manance plante salbatice. A fost invatata sa nu-si exprime niciodata parerile si i s-a spus ca „Iubitul Conducator” poate sa-i citeasca gindurile si sa o pedepseasca pentru ele. La vârsta de 13 ani, dupa ce tatal ei a fost condamnat la munca silnica, Yeonmi si familia ei au luat decizia disperata de a fugi din Coreea de Nord traversând fluviul inghetat Yalu in China, unde au cazut insa in mainile traficantilor de persoane. Dupa aproape doi ani de captivitate intr-o lume la fel de brutala si de periculoasa ca aceea pe care o parasisera, Yeonmi si mama ei si-au riscat din nou viata, strabatand desertul Gobi si orientandu-se dupa stele in drumul lor spre libertate. Yeonmi Park isi spune pentru prima oara povestea uluitoare, cu demnitate, curaj si uneori cu umor. Drumul catre libertate e o marturie despre forta spiritului uman si despre riscurile pe care sintem dispusi sa ni le asumam ca sa fim liberi.
Cand te nasti intr-o tara cu regim totalitar, iei de buna tot ceea ce ti se spune.
Mai tarziu daca ajungi intr-o zona democratica, nu mai stii ce sa faci , libertatea devine o povara.
Faptul ca a ajuns sa poata sa-si povesteasca propria viata fara sa ascunda nimic, arata un efort urias.
De la capitolul 20 incolo tanara descrie drumul spre normalitate, spre vindecare, care mie mi s-a parut mai fascinant decat prima parte, cea a ororilor.
A reinceput educatia de la zero. In Coreea de Nord la scoala foloseau nenorocitii de americani ca unitati ale adunarii si ale scaderii, si ca subiect a jocurilor de-a razboiul intre copii. Ideea ca tara natala fusese victima agresiunilor imperialiste facea parte din identitatea ei, cladita timp de15 ani.
Vorbitul liber era ceva necunoscut, in Coreea de Nord exista doar un singur raspuns corect la orice intrebare, si raspunsurile corecte erau invatate pe dinafara. Doar dupa 5 ani in Coreea de Sud Yeomni a ajuns sa stie care este culoarea ei preferata si care este hobbyul ei.
In Coreea de Nord se simtea libera daca purta blugi si sa se uite la un film fara frica de a fi arestata, in Coreea de Sud, a aflat ca libertatea este ceva crud si dificil, care te obliga sa gandesti tot timpul. Astfel ajunge sa inghesuie 12 ani de scoala si educatie intr-un an si jumatate. Si-a dat seama ca citind ajunge sa gandesca din ce in ce mai profund, sa-si dezvolte vocabularul. Un vocabular bogat prin care poti sa descrii lumea iti dezvolta si o gandire complexa.
Faptul ca a decoperit cartea- Ferma animalelor de Orwell a fost un moment de cotitura. Simtea ca Orwell stia prin ce trecuse , ferma era Coreea de Nord si citez: " Reducerea ororii din Coreea de Nord la o simpla alegorie i-a anulat puterea pe care o avea asupra mea. M-a ajutat sa ma eliberez."
Drumul spre vindecare a adus-o pe Yeonmi Park in postura de a deveni militant pentru drepturile omului.
O carte tulburatoare, de folos pentru cei care cred ca libertatea e ceva caldut, care ni se cuvine.
