In episodul 101, Omul care vedea dincolo de chipuri ne propunea o versiune germana a unui dialog cu Dumnezeu.
In Baraca – unde tragedia întâlnește eternitatea, lui Wm. Paul Young, avem o versiune americana a dialogului cu Dumnezeu.
"Relatiile nu au nimic de-a face cu puterea , si o cale de a evita vointa de putere este sa alegi sa te autolimitezi , sa slujesti. Oamenii fac adesea asta - atunci cand se ingrijesc de cei cu dizabilitati si de cei bolnavi, cand le poarta de grija celor pe care mintea i-a parasit, celor saraci, cand isi manifesta dragostea fata de cei in varsta sau foarte tineri, sau chiar atunci cand se ingrijesc de binele celor aflati intr-o pozitie de autoritate peste ei."
Oamenilor le este greu sa traiasca o relationare autentica din cauza ierarhiei.
"Odata ce aveti o ierarhie, aveti nevoie de reguli pentru a o proteja si administra , si apoi aveti nevoie de legi si de constrangerile pe care le impun acestea , pentru ca in cele din urma tot ce obtineti sa nu fie decat un lant de comanda sau un sistem ordonat care distruge relatiile mai degraba decat sa le promoveze."
" Alegand independenta in locul relationarii, ati devenit un pericol unii pentru altii,. aproapele vostru a devenit un obiect de manipulare pentru voi, scopul fiind binele si fericirea proprie. Autoritatea asa cum o percepeti voi, nu este decat scuza pe care cei puternici o folosesc pentru ai face pe cei slabi sa se conformeze dorintelelor lor."
"Valoarea individului este in mod constant sacrificata de dragul supravietuirii sistemului."
"Prin urmare credeti ca si dumnezeu trebuie sa relationeze in interiorul unei ierarhii exact ca voi."
Daca m-ai vedea ca fiind bun si daca ai crede ca toate - scopurile , mijloacele si tot ce se intampla la nivelul vietii individuale - sunt acoperite de bunatatea mea , atunci chiar daca nu ai intelege intotdeauna ce fac , ai avea incredere in mine."
