10 mai 2010
ZIUA EUROPEI - 9 MAI -
Dragi colegi,
Ziua Europei e prilejul realizarii materialului pe care vi-l propun despre UE, institutiile importante, dar mai ales informatii utile privind oportunitatea de a studia in strainatate *portalul PLOTEUS*, de a crea materiale media, de a citi pe pagina Bibliotecii digitale "Europeana", sunt doar cateva puncte care au fost prezentate de mine in data de 07.05.2010 tinerilor liceeni din Oradea, in cadrul manifestarii de la Sectia Tineret.
Sper ca am reusit sa va atrag atentia, vizionare placuta!
Luminita
Lecturi de weekend 3
Căutând coperta pe net am găsit o prezentare mai mult decât reuşită a romanului.
Ce mi-a plăcut mie personal este faptul că lumea creată nu se depărtează atât de mult de realitatea curentă. Există permanent în jurul nostru astfel de personaje, idioţi, copii cu Down sau alte defecte genetice, pe care noi cei "normali" în cel mai bun caz îi ignorăm. Autorul, atribuind personajelor caracteristici de interacţiune dincolo de puterile de percepere ale unui om obişnuit, ajunge să descrie un alt tip de existenţă.
Căutarea identităţii , rolul fiecăruia, stabilirea de relaţii cu mediul înconjurător, adaptarea, supravieţuirea şi evoluţia sunt momente pe care personajele cărţii le parcurg , cu succes.
Nimic din toate acestea nu ne sunt străine nici nouă.
Impresii de călătorie
"Am avut deosebita placere sa vizitez o biblioteca sateasca din regiunea Alsaciana Lautenbach - Schweighouse, Franta - o biblioteca mica , cocheta deosebit de frumoasa . Am ajuns sambata dupa -amaiza si m-a socat sa vad la intrare o multime de pantofi ale copiilor ... am inteles in cele din urma ca in bibloteca avea loc SCOALA DE CIRC ! am ramas cam ...mirat cum alti copii asteptau politicos si civilizat sa intre in biblioteca pentru a participa la atelierele Scolii de Circ ( biblioteca fiind cam mica pentru a gazdui copiii care erau in numar destul de mare )
7 mai 2010
"O limba pentru toti, a doua pentru fiecare'
În 7 mai 2010, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai", a avut loc vernisajul expoziţiei aniversare a Asociaţiei Esperanto Oradea . S-a marcat centenarul asociaţiei orădene, expoziţia prezentând, prin intermediul a diferite documente, evoluţia acestei asociaţii de la înfiinţare şi până în prezent.
"În Oradea avem una dintre cele mai active asociaţii esperantiste din ţară, chiar dacă numărul actual al membrilor, în jur de 20, este relativ redus", a arătat Budahazy Istvan, fostul preşedinte al Asociaţiei Esperanto din Oradea. El a menţionat că limba esperanto a fost creată de medicul polonez dr. Ludwig Lazăr Zamenhof, în ideea apropierii diferitelor naţiuni din oraşul Bialistok, Polonia, care trăiau în relaţii dificile tocmai din cauza diferenţelor de limbă. Capodopera lui Zamenhof a apărut în anul 1887, sub titlul "Limba internaţională". "Cea mai mare parte a cuvintelor din limba esperanto provin din limbile neolatine, ceea ce uşurează foarte mult învăţarea ei",
Pictură pe sticlă la Sântandrei
In perioada 23 -30 aprilie biblioteca comunala din Santandrei a gazduit o expozitie de icoane pe sticla facute de copiii din localitate. Micii artisti, au varste cuprinse intre 8 si 14 ani.

Cum se intampla totdeauna , povestind cu copiii , Ramona Durdeu , bibliotecara a aflat ca in comuna , cu acordul primariei , in sala de sport a avut loc, pentru o perioada, un curs de pictura pe sticla , sustinut de o invatatoare din localitate. Din vorba in vorba intentia de a expune cateva lucrari s-a transformat intr-un eveniment local.
Toti cei 11 participanti la expozitie, au primit cate o diploma, iar din partea primariei cate un set de markere. Diplomele au fost inmanate pe 23 data de aprilie.
Concurs de poezie
6 mai 2010
Filială in extrasezon
Lunile de vară în staţiunea Băile Felix sunt cele care aduc cei mai mulţi cititori sezonieri.
Farmecul staţiunii în lunile de primăvară este în schimb remarcabil.
Liniştea aleilor, frumuseţea parcului cu nuferi şi relaţii mai calde cu
cei care preferă să vină acum în staţiune.
Domnul Caraveţeanu din Baia Mare de o zi în staţiune a venit să-şi aleagă cărţi , cum spunea"doar n-o să le aduc de acasă"
Doamna , Rom
La calculator sa verifice mesajele sau doar să studieze presa locală să vadă oferta culturală a Oradiei ( veniţi din Bucureştiul agitat staţiunea poate părea plictisitoare) fiecare găseşte ceva pe gustul lui în biblioteca noastră.
4 mai 2010
Initiere in tainele Internetului

Initial au fost inscrisi pe liste peste 110 participanti , dar pana la ultimul curs au ajuns 120 , adica s-a mai facut o grupa.
Cursul de 4 module a cate 2 ore, a incercat sa initieze seniorii in cautarea pe Internet, utilizarea mesageriei si a mailului , crearea de conturi personale.
Intrebati daca au fost multumiti, raspunsurile au fost pozitive si cursantii au remarcat rabdarea trainerilor.

Adjectivele folosite au fost : placut si folositor. Constatarile: pacat ca ne-am apucat prea tarziu, sau pacat ca nu le-au inventat mai devreme.
Au fost persoane care au renuntat dar au fost si persoane care au venit de cate ori au gasit loc la un computer.Programul a fost un succes. Nu e bine sa subestimam interesul varstei a treia pentru nou, si ar fi bine sa existe mai multe programe de acest gen nu numai in biblioteca.
Fiecare cursant a primit o diploma de participare pentru a avea o amintire si a arata celor tineri ca a invata ceva nou nu e niciodata prea tarziu.
3 mai 2010
„Natura pentru Arta, Arta pentru Natura” – ediţia a II-a.
Asociaţia D’ART a participat cu o prezentare de ţinute din materiale reciclabile si ţinute vestimentare mesaj pentru mediu, realizate de elevi, studenţi şi absolvenţi ai Facultăţii de Arte Vizuale Oradea şi studenţi ai Facultăţii de Artă şi Design Timişoara.
Proiectul , care s-a desfăşurat în Oradea în perioada februarie-mai a dorit:
- - promovarea unei atitudini pozitive în rândul populaţiei în legatură cu preocupările ecologiste şi conştientizarea responsabilităţii faptelor personale; sensibilizarea şi conştientizarea cetăţenilor asupra problemelor de mediu şi a implicarii lor activ-participative.
- - popularizarea activităţilor ecologiste în universităţi şi şcoli; atragerea şi angrenarea tinerilor în desfăsurarea de activităţi cu caracter informativ şi formativ-educativ
- - promovarea artiştilor debutanti şi a producţiei artistice contemporane, în acord cu obiectivele Asociaţiei.
- - promovarea voluntariatului ca modalitate de dezvoltare personală
Carte, cinste cui te-a scris si celui care te daruieste.
Scrierea proiectului si definitivarea la Biblioteca judeteana in decembrie in prezenta directoarei de specialitate Tavaszi Hajnal.
Ritmuri de invăţare. Colaborari nonformale în spijinul procesului educaţional
Prezenţa într-un simpozion educaţional a fost pentru mine deosebit de instructivă. Am ajuns la zi cu temele fierbinţi ale educaţiei şcolare. Lucrările prezentate au avut teme teoretice dar şi practice.
Vor fi interesant de parcurs toate lucrările care vor fi publicate.
Eu şi colega mea Mariana Barna şef de birou la secţia de copii ( a prezentat evenimentul aici ) am reprezentat un alt punct de vedere relativ la formarea viitorilor adulti. Exemplele de succes pe care frecventarea bibliotecii le aduce; implicarea benevolă în activităţile curente ale bibliotecilor mari şi mici a unui mare număr de copii, creză premise ale unei colaborări mai puţin formale între bibliotecă şi şcoală.
De ce nu atunci când vorbim despre noi educaţii să nu vedem şi biblioteca ca un partener cu drepturi egale,
care poate în stilul nonformal caracteristic să rezolve multe din problemele cu care se confruntă anumite grupuri de şcolari.
imagini de la eveniment
Ritmuri de invăţare.
Colaborari
nonformale în spijinul procesului
educaţional
Delia Pantea
Biblioteca Judeţeană ,,Gheorghe
Şincai” Oradea
Minima cerinţă a oricărui
sistem de învăţământ democratic este aceea de a oferi şanse egale de instrucţie
şi de educaţie copiilor .
Dotarea naturală a elevilor,
evident inegală ( fără a intra în patologic)
de la un individ la altul ridică problema dreptului la diversitate a
fiecăruia. Ritmurile de învăţare şi de percepţie sunt diferite. Trebuie respectat dreptul fiecărei persoane
de a-şi trăi „unicitatea şi specificitatea sa”.
Incapacitatea de adaptare la context în domeniul
valorilor intelectuale este păgubitoare din punct de vedere social şi personal.
Tendinţele nivelatoare, de egalizare a comportamentelor şi reactivităţii psihosociale
sunt realizate printr-un învăţamât care
se adresează unui copil mediu din punct de vedere statisitic şi nu
variabilităţii reale a populaţiei şcolare. Un sistem de educaţie eficient ar
trebui să scoată în evidenţă propriile
potenţialităţi intelectuale şi competenţe ale elevilor.
A caută soluţii pentru un
sistem educaţional optim este o obligaţie faţă de copiii noştri.
Tendinţa vremurilor noastre este aceea de schimbare
rapidă, uneori doar de dragul schimbării, din această cauză privit din exterior sistemul
educaţional nu este foarte stabil.
Sistemul bibliotecilor este
unul foarte stabil, principiile de bază în organizarea colecţiilor şi
serviciilor sunt aceleaşi de sute de ani. Dezvoltarea şi lărgirea orizontului meseriei
de bibliotecar a venit odată cu dezvoltarea tehnologică. Bibliotecarul
secolului XXI poate fi un ajutor pentru
învăţământ, deschis colaborărilor de orice tip, pregătit pentru a fi educator
pentru a forma deprinderi de lectură, de studiu, de căutare şi structurare a
informaţiilor.
Colaborarea între şcoală şi
bibliotecă la momentul actual este una întâmplătoare dictată de nevoi de
relaţionare între instituţii. Parteneriatele
educaţionale între şcoli şi biblioteci işi dovedesc de foarte multe ori
eficienţa.
Biblioteca este un sistem
deschis, necoercitiv cu vaste posibilităţi de explorare. Ultimii ani au dus la
dezvoltarea tuturor bibliotecilor inclusiv a micilor biblioteci publice din
comune. Proiectele naţionale,Economia
bazată pe cunoastere, care promovează dezvoltarea aptitudinilor electronice
e skills sau Biblionet-Lumea în biblioteca mea care a adus prin echipamentele
oferite- calculatoare, scanner, impimantă, camere web şi căsti, nu numai
modernizarea tehnologică, ci şi mijloace prin care bibliotecarul poate interveni mai pronunţat în educaţia
utilizatorilor. Evoluţia de la
colecţiile prăfuite şi neatractive la
adoptarea aceluiaşi limbaj IT modern agreat de tineret se vede foarte
bine în creşterea datelor statistice de utilizare a bibliotecilor.
În tabelul de mai jos pentru
locaţiile selectate se vede că indicii
de frecvenţă din primul trimestru al anului acesta se apropie sau depăşesc indicii de frecvenţă ai întregului
an 2009.
|
|
Total inscrisi
în 2009 |
Total frecventa în 2009 |
Total inscrisi in primul trimestru 2010 |
Total frecventa în primul trimestru 2010 |
|
Căpâlna |
75 |
139 |
36 |
558 |
|
Sântandrei |
101 |
997 |
67 |
2062 |
|
Curtuiuşeni |
411 |
2318 |
107 |
1434 |
|
Nojorid |
70 |
280 |
58 |
218 |
|
Vadu Crişului |
257 |
3531 |
105 |
649 |
Dacă la nivelul bibliotecilor
mari, afluenţa foarte mare a publicului nu permite o interacţiune foarte
strânsă între bibliotecar şi cititor, decât în anumite secţii specializate (
secţie pentru copii, centru de informaţii comunitare, filiale ale bibliotecilor
mari...)la nivelul micilor biblioteci comunale sau orăşeneşti nivelul de
interacţiune –cititor bibliotecar este diferit şi pot fi descrise multe exemple
de bune practici.Programul de lucru flexibil, uneori biblitoecile publice fiind
deschise până seara favorizează interacţiunea.
1.Biblioteca comunală Sântandrei, biblioteca orăşenească
Beiuş: lucrează cu grupuri mici de copii de grădiniţă sau cu clasele mici de
copii romi, pe teme de alfabetizare, lectură , socializare, vizionări ,
educaţie pe teme de igienă personală.
Demersul educativ parcurge următorul traseu- Solicitarea
accesului la Internet e condiţionată de respectarea de reguli minime de igienă,
de respectarea regulilor de conduită impuse de regulamentul de funcţionare a
centrului. Folosirea calculatoarelor impune
cunoaşterea cititului şi scrisului. Chiar dacă la un moment dat o parte
din utilizatori au renunţat pentru că li
s-a părut că sunt prea multe reguli de
respectat, s-au reîntors la bibliotecă atraşi de internet. Împreună cu
bibliotecarii fac efortul de a învăţa să scrie şi să citească.
2.La biblioteca
comunală Borş, se lucrează cu grupuri de copii adunate spontan, se
dezvoltă abilităţile de comunicare prin impunerea de teme de discuţie şi de
socializare între copii din medii sociale diferite.
3.Bibliotecile comunale din Mădăras, Căpâlna, Chişlaz ..
.şi filialele bibliotecii judeţene, au pe timp de vară organizate cercuri de citit, sau cluburi de lectură. Copii de clasele 1-5 îşi dezvoltă
abilităţile de lectură, cursivitate în lectura cu voce tare, interacţiune şi
socializare în grupuri mici prin tot felul de jocuri interactive.
4.Bibliotecile comunale din Holod, Maghita, Beiuş,
Salonta şi filialele bibliotecii judeţene au programe after school- copii
navetişti sau localnici îşi rezolvă o parte din temele date de profesori în
bibliotecă. Învaţă să caute materiale pe Internet şi să lucreze cu fondul de
referinţă al bibliotecii, să editeze în
programul word.
5.Un alt grup abordat este cel al tinerilor cu
dizabilităţi în programul pentru tinerii
cu sindrom Down al Centrului de Informaţii Comunitare al
Bibliotecii Judeţene Bihor . Se
încearcă dezvoltarea abilităţilor de
socializare, se încurajează comunicarea şi se pun în evidenţă toate reuşitele
individuale.
Exemplele pot continua dar ca să sistematizăm un pic:
Eficienţa demersului educativ
ar creşte dacă eforturile profesorilor şi ale bibliotecarilor ar fi corelate. Cunoaşterea
ofertei de servicii a bibliotecilor şi a abilităţilor bibliotecarilor ar duce la încurajarea copiilor de a lucra în bibliotecă
în grupuri mici pe teme date sub supravegherea bibliotecarilor.
Ar putea fi scrise separat
programe pentru copii cu mici probleme de atenţie sau adaptare. Ar putea fi
abordate temele persoanelor excluse social, sărace sau analfabete.
Pentru grupurile de
adolescenţi care resping temele standard ale şcolii în forma consacrată,
biblioteca e o bună opţiune de aşi
redirecţiona energia şi atenţia. În mediul de bibliotecă se pot crea relaţii
deschise, se pot aborda teme care să-i pună faţă în faţă cu propria capacitate
de efort.
Daca activităţile educative
prezentate până aici sunt spontane şi empirice
dictate de nevoia de a schimba ceva, o colaborare mai strânsă cu
profesorii şi educatorii ar duce la o activitate educaţionlă mai eficientă, coordonată şi cu efecte vizibile mai rapid.
Încercând să preluăm câteva
principii ale pedagogiei incuzive, credem că pentru grupuri mici biblioteca ar
fi un spaţiu unde s-ar putea atinge următoarele obiective
• utilizarea unor metodologii de învăţare centrate pe copil sau grup mic de copii.
• implicarea comunităţii în viaţa şcolară.
• oferirea de servicii educaţionale adaptate
nevoilor personale.
• programe de tip „A doua şansă“ dedicate persoanelor care au abandonat şcoala .
• îmbunătăţirea
atitudinilor adulţilor şi copiilor faţă de diversitatea culturală, umană şi
etnică dintr-o comunitate.
Într-un parteneriat cu biblioteca , pot fi atinse trei dimensiuni :
Dimensiunea culturală:
În mediul neformal al bibliotecii, într-un cadru cultural enciclopedic fiecare
poate găsi cele mai potrivite mijloace de expresie. Se poate aborda orice temă
de orice nivel în ritmul propriu al
fiecăruia.
Dimensiunea strategică
Abordarea fiecărui grup în funcţie de
necesităţile şi de abilităţile care trebuie formate. Aici colaborarea cu
profesori şi educatori ar putea veni în spijinul bibliotecarilor. Planurile de
lucru şi modul de rezolvare a temelor
putând fi prestabilite în aşa fel încât
efectul să fie maxim.
Dimensiunea practică
Proiectele propuse de bibliotecă în
colaborare cu şcoala trebuie să încurajeze participarea fiecărui copil la activităţile desfăşurate în cadrul programelor speciale, urmărind implicarea şi
dezvoltarea personală a fiecăruia.
Colaborarea
între instituţiile care participă la formarea viitorilor membri ai societăţii –
familia-şcola- biblioteca- se poate
creiona în afara oricărui cadru legislativ, în afara oricărui ritm impus de
dinafară având ca unic scop un viitor mai bun pentru noi şi copiii noştri.














