„Şcoala Ardeleană” la Oradea – coordonatele unei întâlniri

Desfăşurat pe coordonatele istoriei culturii şi a instituţiilor ecleziastice româneşti, simpozionul „Şcoala Ardeleană”, ediţia a V-a, a fost găzduit, şi în acest an, de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea. Evenimentul a debutat cu prezentarea expoziţiei „Şcoala Ardeleană”, prezentată de dr. Ciprian Ghişa, cercetător în cadrul Bibliotecii Academiei Române, filiala Cluj. Tematica expoziţiei, încadrată în două secţiuni, s-a axat, într-o primă secţiune, pe biografiile corifeilor, urmate de operele teologice, filologice şi istorice ale acestora, toate acestea fiind prezentate pe afişe, care aparţin Muzeului Literaturii Române din Bucureşti. A doua secţiune a încadrat tipărituri de secol XVIII, XIX şi XX din colecţiile bibliotecii noastre, prezentate prin câteva versuri din poemul lui Şincai adresat profesorului Tertina. În deschiderea lucrărilor simpozionului, Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, reamintea auditoriului că acest simpozion este „...o aducere la zi a unor idei care au dezvoltat cultura românească modernă, nu doar a celor mai cunoscuţi, ci a celor mai puţin cunoscuţi ca Ioan Rus, care a scris prima geografie a României”. Cuvântul d-nei director Ligia Mirişan a subliniat importanţa acestui simpozion, organizat în cadrul bibliotecii judeţene din Oradea, „...tocmai pentru că Oradea este o vatră de cultură, şi un oraş care se leagă de tot ceea ce s-a întâmplat în cadrul Şcolii Ardelene”. După expunerile profesorilor universitari Aurel Chiriac, directorul Muzelui Ţării Crişurilor, a domnului Ioan Horga de la Universitatea Oradea şi a lui Daniel Dumitran de la Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia, a urmat lansarea cărţii domnului Traian Ştef, „Povestirea ţiganiadei”, pe care doamna Liana Cozea, în expunerea sa a definit-o ca pe un „…spectacol al unei alte dar mereu aceleaşi ţiganiade..., unde autorul armonizează lumea reală fatal haotică, cu alta fictivă, împrumutată de la poet”. A doua zi, dedicată lucrărilor de istorie a culturii şi instituţiilor ecleziastice a avut o tematică diversă (studii de carte veche, personalităţi ecleziastice, manuale de drept canonic, structuri bisericeşti ) susţinute de universitari precum Cornel Tatai-Balta, Ioan Tâmbuş, şi de către tineri doctori sau doctoranzi Ioana Bonda, Ana Dumitran, Ciprian Ghişa, Irina Iliescu, Sever Cristian Oancea, Sergiu Soica, Lucian Turcu, Octavian Frinc, Lavinia Buda, Anca Tatay, Felicia Barbos ş.a.

Încadrat în al doilea an consecutiv în cadrele bibliotecii , simpozionul „Şcoala Ardeleană” a reuşit să ofere urbei noastre cel puţin o adiere din spiritul vremii corifeilor şi un grup de cercetători, care, pe urmele aceloraşi corifei, au căutat să-şi aducă contribuţia la îmbogăţirea culturală a noastră, a tuturor.

                                                                                                                      Silviu Sana

                                               ____________________________

„[...]Nepreţuita comoară de cărţi, ale lui, el, atuncea, Gata şi-n grabă arătatu-mi-a multe şi multe volume, Rare şi nemaivăzute de mine, bogat fiind şi dânsul, Şi-n monede şi-n cărţi şi-n feluri de scrieri şi chipuri, Ce bibliotecii lui sunt o strălucitoare podoabă[...]De pieritoare-nsemnări despre-a patriei vremuri trecute, Toate sunt ele de preţ şi de-ar fi tuturor cunoscute, Ele de mare folos ar fi pentru mulţi; şi pre toate, Prea luminatul stăpân le-a închinat bucuros folosinţei, Mele, el însuşi fiind pentru mine o bibliotecă Vie,[...]”

*Titlul original Elegia Nobili Transilvani Georgii Sinka de Eadem A.A. LL. Philos. Et. Theol. Doctoris Romani, in Magno Transilvaniae Principatu Scholarum Vernacularum Valachico-Catholicarum Emerithi Directoris Data ad Auctore ORODIAS Magno-Varadini just Festo Dies S. Michaelis Archangeli, A, 1803 ex Episcopali Darabanthiano Tusculano (Elegia Nobilului Transilvan George Şincai de Şinca Doctor de la Roma în Artele liberale ale Filosofiei şi Sfintei Teologii, Emeritul Director al Şcolilor Naţionale Româno-unite [catolice n.n.] din Marele Principat al Transilvaniei trimisă Autorului ORODIADEI din Oradea-Mare în Ziua Prăznuirii Sf. Arhanghel Mihail, 1803, de la Moşia Episcopului Darabant) în Ladislau Nagy de Peretsen... Orodias, Magno-Varadini, 1804, pp.189-221; Traducere de Teodor Naum, în Gând Românesc, an VIII, 1940, nr.1-4, p. 54-59 Şcoala Ardeleană. Poezii, proză, tălmăciri. Ediţie îngrijită, prefaţă, note şi glosar de Mihai Gherman, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977.

                                                ________________________

Album foto