Cea de-a doua zi au fost prezentate programele pentru promovarea serviciilor de bibliotecă și pentru implicarea tinerilor în activitățile de bibliotecă:
- Mihaela Mereuța, Cojocaru Virgil, Neamț- Biblioteca fara frontiere– Centru Cultural si Artistic al comunitații nemțene
- Stefan Plesoianu, Constanța -BIBLIONET la Conferința ALA
- Mariana Marian, Hunedoara- Biblioteca publica si dezvoltarea comunitara în județul Hunedoara
- Dana Radulescu, Vâlcea -Proiectele cu finanțare externa ale bibliotecilor publice - beneficii pentru comunitate
- Paula Cristina Balhui, Galați -Biblioteca „V.A. Urechia”– partener activ în soluționarea problemelor comunitare
- Camelia Filip, Giurgiu -Centrul de Informare Comunitara al Euroregiunii Giurgiu-Ruse
- Ioan Asavei, Biblioteca Oraseneasca Bicaz- Biblioteca Bicaz, portal al sistemului cultural - educativ local
- Onuc Nemes, Director, Biblioteca Județeana „Astra” Sibiu-Bibliotecile publice din Olanda si misiunea lor: Sa facem o comunitate mai buna.
- A avut loc vizionarea expoziției cu lucrarile participante la Concursul de LOGO și decernarea premiilor - imaginile reprezintă locul I la fiecare din cele trei categorii. Juriul care a făcut evaluarea a fost unul format din artiști plastici și personalități brașovene, iar criteriul de selecție a fost originalitatea prezentării și a ideii.Colega noastra de la Brașov, Claudia Popescu ne informeaza :
”Criteriile care au stat la baza jurizării au fost:
I. INCADRAREA IN TEMA (realizarea unui logo)
Paul Rand, unul dintre cei mai cunoscuti si respectati designeri, celebru atat pentru crearea de logo-uri corporative precum IBM, UPS, abc, Next Computers si Yale, dar si pentru contributia adusa evolutiei designului in general si a designului corporativ in special, definea logo-ul ca un model al siglei unei companii/site/firme care trebuie sa spuna ceva, sa fie “in trend” dar sa iasa si din tipar cu ceva. Un logo poate fi “fun”, intuitiv, expresiv, dinamic sau profesional. Poate avea un aspect futurist sau dimpotriva, un “acel ceva” atemporal. Caracteristici :
1. Distincte de ceea ce exista deja.
2. Vizibile.
3. Usor de folosit.
4. Memorabile.
5. Universale.
6. Durabile.
7. Independente de perioada in care au fost create.
II. AUTENTICITATE (lucrarea sa fie in totalitate realizata de autor, fiecare linie, fiecare contur,etc si nu o imagine prelucrată)
III. ORIGINALITATEA (noutatea ideii)”
• Claudiu Brăileanu - Brăila -
Teatrul-lectura, modalitate de atragere a publicului brailean în biblioteci
• Inițiative ale tinerilor bibliotecari – eforturile ANBPR de a implica mai mulți tineri
Prezentarea
Scolii de Vara si a rezultatelor ei – formarea rețelei tinerilor bibliotecari din ANBPR - Raluca Nuțiu, Biblioteca Județeana Mureș, Ioana Chiru, Biblioteca Județeana Brașov, Diana Gheorghieș, Biblioteca Județeana Iași
•
Eforturile ANBPR de implicare și activare a tinerilor bibliotecari – Monica Avram,
Biblioteca Județeana Mureș
•
Experiența ALA în implicarea tinerilor – Meaghan O’Connor, IREX Washington
•
Experiența IFLA în formarea Grupului Special de Interese al Tinerilor Profesioniști –Loida Garcia-Febo, Coordonator Biblioteca Publica din Queens, New York,co-fondatoare a Grupului de Interese Speciale al Tinerilor Profesioniști, IFLA-videoconferință parțial reușită din cauza conexiunii slabe.
Oaspeți americani din prima zi a conferinței au fost:
PETER PEARSON, Președinte al Fundației „Prietenii Bibliotecii Publice din Saint Paul”, consultant principal Library Strategies - Strângerea de fonduri pentru biblioteca
printr-un ONG asociat bibliotecii – Prietenii bibliotecii publice din Saint Paul Minnessota
TONI GARVE, Director Biblioteca Publica din Phoenix – Cum te descurci cu
Scăderea drastica a bugetului si cum te poate ajuta comunitatea Phoenix
SUE HALL, Coordonator Library Strategies si consultant principal – Raspunsul ALA la criza.
Panel “Library Strategies”- Kit de supraviețuire a bibliotecilor pe timpul crizeieconomice – perspectiva Americana.
Ei au colaborat în perioada 18-20 octombrie cu un grup de lucru ANBPR, IREX și ETF- Economic Task Force, pentru a crea un Plan national de advocacy si răspuns la criza bugetară. Planul a fost propus adunării generale ANBPR si adoptat de aceasta in ultima zi a conferintei.
Eu acum as vrea sa va redau experiențele prin care au trecut doua din bibliotecile americane in acești ani de criza care nu au iertat pe nimeni.
PETER PEARSON ne-a povestit cum lucrează un ONG de tip prietenii bibliotecii.
Ce activități au: recrutează voluntari, organizează programe culturale, vorbesc in favoarea bibliotecilor, conduc activități de advocacy- promovare activă- în favoarea bibliotecii.
Acum 20 de ani aceasta organizație nu exista, nu era nevoie sa existe, erau bani suficienți. Criza economica a făcut sa apară fundații pe lângă biblioteci a căror scop principal era adunarea de fonduri din surse private si sprijinirea bibliotecilor.
In fiecare an directorul bibliotecii se întâlnește cu conducerea grupului si le spune ce au nevoie pentru biblioteca. Grupul de prieteni trebuie sa știe exact ce trebuie sa ceara ca sa știe cum sa-si pregătească campaniile , ce persoane si ce strategii să folosească pentru a avea succes.
Grupul de prieteni ai bibliotecii este format din persoane influente , foști politicieni care înțeleg problemele bibliotecilor, oameni cu influență economică sau socială, personalități locale. Oricine dorește poate să fie membru a acestui grup.Drept de reprezentare au unul sau doi reprezentanți influenți ai acestui grup care sunt permanent prezenți în ședințele publice de aprobare a bugetelor, stabilesc întâlniri oficiale cu primarul, întâlniri individuale cu consilierii locali și cu media.
S-a observat că nu bibliotecarii sunt cei care trebuie să fie cei care cer fondurile pentru investiții ci grupurile foarte bine informate care susțin cauza bibliotecilor. Acest grup de prietenii bibliotecilor a obținut creșterea anuală a bugetului acordat bibliotecii chiar în timp de criza. In orașul învecinat Minneapolis care nu avea grup de susținere a bibliotecii, aceasta a fost închisă.
Un efect al acestei munci susținute a fost că acum 6 ani consiliul local a creat o taxa locala, care să se constituie într-un fond pentru susținerea bibliotecii.
După 18 ani de activitate in loc sa aibă reduceri bugetare pe timp de criza, biblioteca publica Saint Paul a avut creșteri de buget in fiecare an.
Aceste organizații de prieteni ai bibliotecii au nevoie de un statut legal pentru a nu fi contestate.
În Phoenix, ne spunea TONI GARVE - există mai multe grupuri de prieteni ai bibliotecii care lucrează cot la cot cu fundații pentru susținerea bibliotecilor. Există un grup de prieteni ai bibliotecii pentru fiecare filială si au un sediu central si 15 filiale care deservesc un număr de 1,5 milioane locuitori.
Prima reducere bugetară a impus scăderi pe 30%din personal deci 30%din orele de lucru. A avut loc o primă reconfigurare a bibliotecii a resurselor a colecțiilor și a serviciilor. În această reconfigurare prioritate au avut serviciile de care publicul avea nevoie , personalul a fost protejat doar în măsura în care era în relație cu serviciile cele mai utilizate de cititori. Reducerea orelor de lucru a avut ca efect scăderea numărului de utilizatori doar cu 5%.
A doua reducere bugetară amenința să închidă 6 filiale pentru a nu reduce calitatea serviciilor in punctele ramase deschise; dar prietenii bibliotecii din zonele respective au reacționat și filialele au fost redeschise, bugetul a fost redistribuit iar reducerile au fost făcute pe posturile administrative și pe recalcularea orelor de lucru în așa fel încât toate filialele să fie deschise pe orele de maximă audiență.
In momentul de față lucrurile sunt în evoluție.
SUE HALL, povestea cum acum 10 ani ALA a început să transmită spre biblioteci un mesaj:Deveniți vizibili, spuneți poveștile de succes , intrați în atenția societății. Practic au început să facă advocacy- să pledeze activ pentru bibliotecile lor- să-și arate valoarea , să se exprime toți ca o singură voce.
Au învățat încet să adune poveștile de succes și cu ele să aducă în biblioteci alți utilizatori. A apărut conceptul de firstline advocacy- de pledoarie de lina întâi , adică fiecare bibliotecar să susțină cu același mesaj biblioteca publică.
Pentru România se poate recomanda:
• Adunarea unor grupuri de sprijin de gen prietenii bibliotecii, oameni cu un anumit profil în comunitate care să accepte rolul de pledant în favoarea cauzei bibliotecilor. Grupul de sprijin poate fi oricât de mare, grupul pledant poate să fie mic. Eficiență maximă au în fața administrației locale grupurile care se exprimă ”ca o voce”.Liderul grupului nu trebuie să fie bibliotecar, trebuie să colaboreze cu biblioteca, să înțeleagă nevoile și bugetul bibliotecii
• La noi adunarea de fonduri este o problemă secundară , avem nevoie de promovare a imaginii și a serviciilor.
• Mesajele cele mai eficiente sunt cele neagresive care vin din partea populației.
•Rolul directorilor in relație cu ambele tipuri de prieteni ai bibliotecii, asociații sau simple grupuri este acela de a fi în consiliul de conducere a ambelor grupuri, dar nu un membru cu drept de vot. Sunt prezenti acolo pentru a furniza informații, pentru ca prietenii bibliotecii să-și poată formula un mesaj eficient.
• Crearea unui mesaj eficient trebuie să conțină într-un format cât mai simplu și elegant date statistice de impact, realizări ale ultimului an și servicii, o poveste de succes și cel mai important trebuie să conțină ceea ce cere organizația în favoarea bibliotecii.(buget, mobilier...)
Despre experiența altor biblioteci europene a vorbit Michel Gorin, Profesor, Haute École de gestion de Genève & Communauté de travail des bibliothèques suisses de lecture publique (CLP).
”Les bibliothèques de lecture publique et la formation de leurs bibliothécaires en Suisse: état actuel et vision d’avenir.”Bibliotecile publice și formarea bibliotecarilor în Elveția: stare actuală și viziune de viitor.
Elveția este o confederație formată din 26 cantoane, având 7,5mil. de locuitori din care 5,7 milioane sunt utilizatori ai bibliotecilor. Rata de acoperire în utilizarea internetului este de 75%.
Întrebarea care se pune este :Au bibliotecile elvețiene viitor?
Nu există o școală de biblioteconomie clasică. Biblioformarea de bază este de nivel postuniversitar și asigură certificări în domeniul de gestionare a informațiilor constă într-o formare integrată pentru ca angajatul să se poată mișca în interiorul meseriei pe orice post.
Bibliotecarii care servesc lectura publică nu beneficiază de nici o formare specială în domeniu. Doar în cadrul universităților există un modul de 14 credite cu formarea de specialist în informare documentară care acoperă subiecte de producție de documente, strategie, animație, nevoi ale comunității, utilizatori.
Instruirea se face fără o recunoaștere oficială. Se descriu responsabilitățile și profilul pentru gestionarea structurilor mici. Axele de formare urmăresc cunoașterea activităților clasice, promovarea lecturii și a integrării sociale, lobby și mediere .În bibliotecile mici unde nu sunt acoperite posturi se lucrează cu voluntari.
Bibliotecarul din bibliotecile mici trebuie să aibă competențe sociale, pedagogice, manageriale,de gestionare a colecțiilor, de comunicare.
Aveti integral prezentarea:
proiectul Biblionet. Prezenti la întâlnire au fost dl. primar Bacso Laszlo, doamna directoare a scolii cu clasele I-VIII Diosig, Borbath Gizella , dir. adj Almasi Gheorghe, coordonatorul PAPI Diana Corbutiu, si prof.Negoita Codruta. Din partea Bibliotecii Judetene a vorbit doamna director Ligia Mirisan.
Au fost prezenti elevi din clasele a VIB si VIIIB care au recitat in romana si in maghiara versuri despre carte.
Dl.primar spunea ca aceste calculatoare in biblioteca diversifica oferta de locatii in care tinerii si adultii comunei pot accesa bazele de date. Administratia locala a comunei este deschisa spre toate tipurile de oferte ,colaborari , sau proiecte de dezvoltare si ca prin politica pasilor mici au reusit chiar acum in perioada de criza sa rezolve multe probleme locale.
