În căutarea adevărului, omul trebuie neapărat să pornească la drum. Aşa s-a întâmplat la sfârşitul săptămânii trecute (14-15 octombrie 2011) când, reuniţi, din nou, sub umbrela simpozionului naţional „Şcoala Ardeleană”, istorici, teologi şi filologi din mai multe centre universitare şi de cultură din ţară (Alba Iulia, Cluj, Blaj, Suceava, Timişoara, Comloşu Mare, Satu Mare) au căutat împreună să găsească cel puţin un numitor comun în privinţa istoriei culturii şi a instituţiilor ecleziastice.
Simpozionul a debutat cu o expoziţie intitulată generic „Şematisme şi calendare în colecţiile Bibliotecii Judeţene «Gheorghe Şincai»”. Expunerea acestor şematisme din depozitele bibliotecii, a fost o ocazie de a familiariza cititorul cu una din sursele de bază din cercetarea istorică, astfel că prezenţa acestor cărţi vechi în vitrinele bibliotecii, a venit în întâmpinarea nu doar a cititorilor specializaţi ci a celor mai puţin familiarizaţi. Şematismul a fost pentru perioada secolelor XIX-XX, o carte de vizită a unei instituţii bine organizate, un purtător de informaţie, deosebit de util şi practic, în paginile căruia, oricine caută găseşte date despre instituţii, localităţi, biserici şi persoane. Utilitatea lor nu se limitează doar a la a fi surse de informaţie ci, pentru iubitorii de carte, ele reprezintă „perle” ale unor vremuri care strălucesc şi astăzi prin eleganţa, estetică şi tehnica tipăririi lor.
A urmat apoi secţiunea dedicată lansării de carte: Ioan F. Pop, „Tăceri de la margine”, Cluj-Napoca, 2011 şi „Poemele absenţei”, Cluj-Napoca, 2011, Ioan Rus, „Icoana pământului sau carte de geografie” (ediţie îngrijită de dr. Florica-Elisabeta Nuţiu, dr. Elena Horhoi şi pr. dr. Adrian Podar) prezentate de P.S. dr. Virgil Bercea şi Cornel Tatai-Baltă, Ioan Fărcaş, „Iconostasul catedralei greco-catolice «Sf. Treime» din Blaj (sec. XVIII)”, Alba-Iulia,
2011 prezentată de drd. Daniel Iancu. Carte de filozofie, proză, literatură, geografie şi istoria artei, toate acestea deschid prin apariţia lor, perspective noi în care, persoane, instituţii şi idei se îngemănează şi se condiţionează reciproc pentru a fi continuatorii contemporani ai „Şcolii Ardelene”; o tradiţie de iluminare prin cultură care continuă de mai bine de 200 de ani.
Secţiunile dedicate istoriei culturii şi istoriei instituţiilor ecleziastice au avut o tematică diversă. De la istoria cărţii vechi - reprezentată de studiile profesorilor şi cercetătorilor Niculina Iacob, Ioan Chindriş, Mircea Popa, Cornel Tatai-Baltă, Anca Elisabeta Tatay, Irina Iliescu, Silviu Sana - , trecând prin cele de istoria culturii - ale cercetătorilor şi profesorilor Ion Buzaşi, Daniel Iancu, Dorin Petresc, Sidonia Puiu - , şi ajungând la cele dedicate istoriei Bisericii - cu studiile cercetătorilor şi profesorilor Ovidiu Ghitta, Marius Bucur, Remus Mircea Birtz, Lucian Turcu, Beke Csaba, Gabriela Rus, Sergiu Soica, Sever Cristian Oancea – toate acestea au scos la lumină detalii semnificative din istoria, literatura şi teologia românilor, domenii care vreme de 300 de ani au sedimentat fundamentul identităţii unui popor, ce prin cultură şi prin Biserică a progresat din punct de vedere spiritual, cultural şi material.
În concluzie, ediţia a VI-a a simpozionului „Şcoala Ardeleană” o definim ca un spaţiu de căutare a adevărului, pe urmele corifeilor „Şcolii Ardelene”, în care şematismele laice şi ecleziastice din secolul XIX-XX şi studiile prezentate de participanţi, au căutat să umple şi să recompună părţi importante din istoria şi cultura noastră.
bibliotecar,
Silviu Sana
