Istoria învaţă şi ne învaţă – Simpozion “Arestarea Episcopilor 28/29 octombrie 1948” Baia Mare

La sfârşitul săptămânii trecute, oraşul de pe malurile Săsarului a fost gazda unui simpozion comemorativ închinat Bisericii Greco-Catolice. Titlul şi tema acestui simpozion “Arestarea episcopilor 28/29 octombrie 1948” ne aminteşte şi astăzi de virtuozitatea acelora care nu şi-au schimbat sensul vieţii lor, ci au rămas fideli Bisericii şi neamului în care s-au născut. Să fie acest gest al lor un excez de zel şi o încăpăţânare? Ce i-a motivat pe aceşti episcopi şi preoţi să refuze semnarea trecerii la ortodoxie, chiar dacă, pentru unul din ei, i-a fost oferit scaunul mitropolitan de la Iaşi? Cum a fost primită această arestare de miile de credincioşi şi sutele de preoţi? Cum a supravieţuit Biserica greco-catolică în perioada comunistă ? Tot atâtea întrebări care se nasc şi azi în mintea noastră, şi care cer răspunsuri adecvate pentru a învăţa din trecut. Tocmai pentru ca acest lucru să poată fi scos la lumină, simpozionul de la Baia Mare, aflat acum la cea de-a 7-a ediţie, a avut o serie lucrări cu o tematică diversă tocmai pentru a evidenţia că înainte şi după momentul arestării episcopilor greco-catolici, a existat o continuitate şi o liniaritate în istoria acestei Biserici, care explică prin fapte momentul fidelităţii acestor episcopi în toamna anului 1948.

Simpozionul a debutat vineri seara la Parohia greco-catolică “Sf. Anton de Padova” – organizatoarea evenimetului – unde s-a celebrat o Sf. Liturghie comemorativă, urmată apoi de un parastas pentru episcopii, preoţii şi credincioşii morţi în temniţele comuniste. În următoarea zi, a urmat prezentarea lucrărilor conferenţiarilor invitaţi. Astfel, pentru perioada anterioară momentului 1948 au fost prezentate două lucrări: dr. Ioana Bonda „Alexandru Şterca-Şuluţiu – primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma” şi dr. Cecilia Cârja „Întemeierea episcopiei greco-catolice de Hajdudorog”. Pentru perioada de clandestinitate a Bisericii Greco-Catolice (1948-1989), au existat trei lucrări: dr. Maria Riţiu „Rezistenţa greco-catolică din nord-vestul Transilvaniei în perioada comunistă. Botez, cununie, înmormântare în clandestinitate”, dr. Silviu Sana „Contribuţii la istoria Eparhiilor greco-catolice de Oradea-Mare şi Baia Mare. Raportul vicarului ortodox, dr. Augustin Paul, din anul 1957” şi conf. dr. Ruxandra Cesereanu „Memoriile de protest şi scrisorile mustrătoare ale unui preot greco-catolic în vremuri de restrişte”. Un studiu deosebit de interesant şi de actualitate a fost cel prezentat de dr. Ciprian Ghişa “Locul Bisericii greco-catolice în dialogul ecumenic din România”. Lucrarea preotului-profesor dr. Ioan Tâmbuş intitulată “Aspecte ale evoluţiei comunităţii greco-catolice din Baia Mare până în prezent” a evidenţiat principalele momente din istoria comunităţii greco-catolice băimărene de la înfiinţarea ei până la scoaterea în afara legii a cultului greco-catolic. Pe tot parcursul evenimentului, prezenţa ierarhului locului, dr. Vasile Bizău – episcop greco-catolic de Baia Mare, s-a constituit ca gest de continuitate faţă de antecesorii săi, care în urmă cu jumătate de veac, au rămas statornici în credinţă.

Studiile prezentate de conferenţiari au captat atenţia auditorului prin bogăţia informaţiilor prezentate. S-a vorbit despre Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu (1851-1874) a cărui prezenţă în fruntea nou înfiinţatei Mitropolii a produs o schimbare binemeritată Bisericii Greco-catolice româneşti din Transilvania. Apoi, despre înfiinţarea Episcopiei greco-catolice de Hajdudorog şi reacţiile românilor adresate Budapestei şi Vaticanului, împotriva înfiinţării acestei episcopii constituite din ruteni şi români maghiarizaţi. Lucrările dedicate perioadei de clandestinitate au întregit „tabloul” simpozionului mai ales prin detaliile surprinse despre viaţa sacramentală a credincioşilor, despre frământările din anii 1956-1957 şi chiar despre scrisorile „mustrătoare” adresate de preoţii clandestini către preoţii care au trecut la ortodoxie. În finalul simpozionului, în timpul alocat întrebărilor sau observaţiilor pe marginea lucrărilor susţinute, profesorul pensionar Ioan Igna a amintit pe preotul şi memorandistul Vasile Lucaciu (1852-1922) a cărui fapte, constituie şi astăzi repere deosebit de importante care au marcat istoria românilor.

În plan personal, ca reprezentat al Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” Bihor, participarea la acest simpozion dedicat episcopilor greco-catolici a marcat un progres cultural şi spiritual de ambele părţi. Primirea din partea gazdelor evenimentului, slujba de comemorare, prezenţa unui numeros public şi mai ales semnalarea făcută de o doamnă care era fiica unuia din preoţii pe care i-am amintit în studiu prezentat, toate acestea s-au constituit ca fapte de mărturie că istoria noastră învaţă şi ne învaţă, ca astăzi, să putem fi mai buni ca ieri.

Silviu Sana

Bibliotecar „Colecţii Speciale”