Ca de obicei, moderatorul acestei activităţi, a fost d-na Doina RUSNEAC, iar invitatul special psihoterapeutul de cuplu, copii, familie dl. psiholog Alin CREŢU.
Datorită evenimentelor curente din viaţa participanţilor, unii dintre ei au avut stări mai puţin potrivite pentru relaţionare, reflectate pe o scală de la unu (negative) la zece (pozitive). Au fost rugaţi să se gândească ce ar fi dispuşi să facă pentru a-şi îmbunătăţi starea, cu un punct.
Subiectele principale abordate la această a treia activite au fost cele solicitate de către participanţi, la modulele precedente şi anume:
- Sentimentul de vinovăţie în infertilitate;
- Mentalitatea populaţiei la ideea că există şi categorii care nu pot avea copii;
S-a pornit de la premisa că:
75 % dintr-o zi de lucru vorbim şi ascultăm;
75 % din ce auzim, auzim imprecis;
75 % din ce auzim precis, uităm în următoarele trei săptămâni;
Au fost abordate apoi categoriile de rezistenţe ale oamenilor care îi opresc din atingerea propriilor performanţe potenţiale, respectiv îi izolează de ceilalţi într-o cochilie considerată autosecurizantă.
S-a discutat despre rolurile pe care fiecare le joacă în viaţa de fiecare zi, cum ar fi: persoană infertilă, specialist, soţie, soră, fiică, mătuşă, cumnată, vecină, colegă, vizitatoare etc. Au fost date şi exemple personale (la întrebarea unui copil de şapte ani al unei cumnate de ce nu are verişori din partea mătuşii, mama respectivului i-a explicat că nu vrea unchiul, fapt pentru care este necesar să se vorbească cu acesta). Consternarea clientei a fost totală, realizând că dintre toate explicaţiile pe care i le-a dat cumnatei, aceasta a reţinut că nu îşi doreşte copii fratele ei şi nu că ea are endometrioză, boală foarte gravă.
Imaginea de sine, a fost explicată şi relaţionată cu infertilitatea. Fiecare om, chiar involuntar, încearcă să găsească elementele de echilibru în cadrul propriului Eu şi în exterior, fapt ce se reflectă în tot ceea ce face. A fost dat exemplul eroinei din filmul What's Your Number? (2011), care se deştepta înaintea iubitului alergând la oglindă pentru a se machia, ruja etc după care se reaşeza în pat prefăcându-se adormită. Partenerul se trezea, văzând în fiecare dimineaţă alături, dormind, o femeie încântătoare, veşnic pusă la punct.
S-a discutat despre media de vârstă a grupului de suport care este de treizeci şi cinci de ani respectiv categoriile de probleme aferente, inclusiv infertilitatea.
Modalităţile de comunicare au fost explicate, subliniindu-se importanţa paraverbalului (tonul vocii, viteza vorbirii, ritmul şi inflexiunile rostirii, intensitatea, volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse - onomatopee, geamăt, mormăit, oftat, râs), în transmiterea mesajului, pentru a fi înţeles de cel căruia îi este adresat.
S-a vorbit despre ce anume (scopurile reprezentate prin vântul care bate în pânzele) poate face ca membrii familiei infertile (reprezentată printr-o barcă), să rămână împreună, concluzionându-se că este vorba despre: iubire, respect, copii, obiective comune, pentru a nu fi singuri, într-ajutorarea celorlalţi, securitatea proprie, rutina / obişnuinţa, interes şi altele.
A fost abordată evoluţia geneticii ca ştiinţă care în viitorul poate nu prea îndepărtat v-a putea rezolva multe dintre probelmele cu care se confruntă oamenii de azi. Unul dintre exemplele cele mai concludente a fost că în urmă cu aproximativ şapte ani nu se putea opta pentru culoarea părului viitorului copil, fapt care astăzi este banal. Probabil peste câţiva ani, cuplurile / familiile infertile se vor găsi într-o situaţie total schimbată. Pe de altă parte, infertilitatea ar putea fi o modalitate dintotdeauna, a naturii, de autoreglare; ştim şi că planeta, nu v-a putea face în viitor faţă numărului crescut de oameni. Cu alte cuvinte, naturii i se opune omul.
Unii dintre membrii grupului sunt adevăraţi experţi în propria boală, fiind la curent cu ultimele noutăţi în domeniu - cercetări, specialişti, centre medicale specializate, scheme de tratament, „paşii” urmaţi de boală, persoane aflate în situaţii similare etc, fapt care determină / descurajează probabil diferitele categorii de specialişti (medici, sociologi, preoţi şi alţii) să nu participe la activităţile acestui grup de suport, din Oradea - Bihor.
Mentalitatea a fost ultimul subiect abordat. Tot ce ţine de evoluţia unei societăţi este decalat dinspre vest spre est cu câte o sută de ani, începând din S.U.A. şi ajungând până în răsăritul Rusiei. La noi, simpla trecere de pe un trotuar pe altul, reprezintă o adevărată aventură, la acest capitol punctând doar un fapt – diferenţa de nivel dintre acestea şi şosea.
A fost folosit ca instrument de lucru, pentru exemplificare, flipchart-ul, totul fiind interactiv. Participanţii, au trecut peste starea lor energetică scăzută, din minutele de început, aducându-şi experienţele personale pentru susţinerea exemplelor solicitate, transformând atmosfera într-una destinsă.
Următoarea activitate v-a fi peste trei săptămâni., în data de 13.12, de la ora 17,00.
Feed-back-ul dat activităţii desfăşurate a fost pozitiv, lucru reflectat după aceea, în privirile, postura, limbajul, atitudinile, şi zâmbetele membrilor grupului.
Au fost intervievaţi moderatorul şi invitatul special de către ziarişti.
Datorită evenimentelor curente din viaţa participanţilor, unii dintre ei au avut stări mai puţin potrivite pentru relaţionare, reflectate pe o scală de la unu (negative) la zece (pozitive). Au fost rugaţi să se gândească ce ar fi dispuşi să facă pentru a-şi îmbunătăţi starea, cu un punct.
Subiectele principale abordate la această a treia activite au fost cele solicitate de către participanţi, la modulele precedente şi anume:
- Sentimentul de vinovăţie în infertilitate;
- Mentalitatea populaţiei la ideea că există şi categorii care nu pot avea copii;
S-a pornit de la premisa că:
75 % dintr-o zi de lucru vorbim şi ascultăm;
75 % din ce auzim, auzim imprecis;
75 % din ce auzim precis, uităm în următoarele trei săptămâni;
Au fost abordate apoi categoriile de rezistenţe ale oamenilor care îi opresc din atingerea propriilor performanţe potenţiale, respectiv îi izolează de ceilalţi într-o cochilie considerată autosecurizantă.
S-a discutat despre rolurile pe care fiecare le joacă în viaţa de fiecare zi, cum ar fi: persoană infertilă, specialist, soţie, soră, fiică, mătuşă, cumnată, vecină, colegă, vizitatoare etc. Au fost date şi exemple personale (la întrebarea unui copil de şapte ani al unei cumnate de ce nu are verişori din partea mătuşii, mama respectivului i-a explicat că nu vrea unchiul, fapt pentru care este necesar să se vorbească cu acesta). Consternarea clientei a fost totală, realizând că dintre toate explicaţiile pe care i le-a dat cumnatei, aceasta a reţinut că nu îşi doreşte copii fratele ei şi nu că ea are endometrioză, boală foarte gravă.
Imaginea de sine, a fost explicată şi relaţionată cu infertilitatea. Fiecare om, chiar involuntar, încearcă să găsească elementele de echilibru în cadrul propriului Eu şi în exterior, fapt ce se reflectă în tot ceea ce face. A fost dat exemplul eroinei din filmul What's Your Number? (2011), care se deştepta înaintea iubitului alergând la oglindă pentru a se machia, ruja etc după care se reaşeza în pat prefăcându-se adormită. Partenerul se trezea, văzând în fiecare dimineaţă alături, dormind, o femeie încântătoare, veşnic pusă la punct.
S-a discutat despre media de vârstă a grupului de suport care este de treizeci şi cinci de ani respectiv categoriile de probleme aferente, inclusiv infertilitatea.
Modalităţile de comunicare au fost explicate, subliniindu-se importanţa paraverbalului (tonul vocii, viteza vorbirii, ritmul şi inflexiunile rostirii, intensitatea, volumul vocii, pauzele, sublinierile, alte sunete produse - onomatopee, geamăt, mormăit, oftat, râs), în transmiterea mesajului, pentru a fi înţeles de cel căruia îi este adresat.
S-a vorbit despre ce anume (scopurile reprezentate prin vântul care bate în pânzele) poate face ca membrii familiei infertile (reprezentată printr-o barcă), să rămână împreună, concluzionându-se că este vorba despre: iubire, respect, copii, obiective comune, pentru a nu fi singuri, într-ajutorarea celorlalţi, securitatea proprie, rutina / obişnuinţa, interes şi altele.
A fost abordată evoluţia geneticii ca ştiinţă care în viitorul poate nu prea îndepărtat v-a putea rezolva multe dintre probelmele cu care se confruntă oamenii de azi. Unul dintre exemplele cele mai concludente a fost că în urmă cu aproximativ şapte ani nu se putea opta pentru culoarea părului viitorului copil, fapt care astăzi este banal. Probabil peste câţiva ani, cuplurile / familiile infertile se vor găsi într-o situaţie total schimbată. Pe de altă parte, infertilitatea ar putea fi o modalitate dintotdeauna, a naturii, de autoreglare; ştim şi că planeta, nu v-a putea face în viitor faţă numărului crescut de oameni. Cu alte cuvinte, naturii i se opune omul.
Unii dintre membrii grupului sunt adevăraţi experţi în propria boală, fiind la curent cu ultimele noutăţi în domeniu - cercetări, specialişti, centre medicale specializate, scheme de tratament, „paşii” urmaţi de boală, persoane aflate în situaţii similare etc, fapt care determină / descurajează probabil diferitele categorii de specialişti (medici, sociologi, preoţi şi alţii) să nu participe la activităţile acestui grup de suport, din Oradea - Bihor.
Mentalitatea a fost ultimul subiect abordat. Tot ce ţine de evoluţia unei societăţi este decalat dinspre vest spre est cu câte o sută de ani, începând din S.U.A. şi ajungând până în răsăritul Rusiei. La noi, simpla trecere de pe un trotuar pe altul, reprezintă o adevărată aventură, la acest capitol punctând doar un fapt – diferenţa de nivel dintre acestea şi şosea.
A fost folosit ca instrument de lucru, pentru exemplificare, flipchart-ul, totul fiind interactiv. Participanţii, au trecut peste starea lor energetică scăzută, din minutele de început, aducându-şi experienţele personale pentru susţinerea exemplelor solicitate, transformând atmosfera într-una destinsă.
Următoarea activitate v-a fi peste trei săptămâni., în data de 13.12, de la ora 17,00.
Feed-back-ul dat activităţii desfăşurate a fost pozitiv, lucru reflectat după aceea, în privirile, postura, limbajul, atitudinile, şi zâmbetele membrilor grupului.
Au fost intervievaţi moderatorul şi invitatul special de către ziarişti.
