Am decupat pasajele așa cum le-am găsit.
Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți. p.9
Investitii pentru 100.000 persoane beneficiare de training pentru competențe digitale în cadrul bibliotecilor, transformate în hub-uri de învățare p.23
Conectat cu Programul de Guvernare 2021- 2024/ MCID-Dotarea bibliotecilor publice , inclusiv a celor școlare, cu infrastructură TIC modernă și acces la internet și organizarea unor cursuri și sistem de asistență pentru alfabetizare digitală și a adulților (Program de Interes Național prin Ministerul Educației și Cercetări) (p.50)
Recalificare si upskil- componenta 7-E.4 Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni HUBuri de dezvoltare a competențelor digitale. Până la finalul trimestrului 2 din 2026:100000 de cetățeni vor beneficia de training privind dezvoltarea competentelor digitale în cadrul bibliotecilor P.56
Pilonul- Egalitate de gen- Asigurarea obligatorie a unui prag minim de participare a femeilor de 50% la programele de formare, instruire sau la cele de alfabetizare digitală (componenta 7, reforma E1, investiția E1, E2, E3 și E4;) p.69
Asigurarea de servicii de instruire care vin în întâmpinarea nevoilor persoanelor vulnerabile în vederea dezvoltării/creșterii abilităților necesare pentru accesarea locurilor de muncă și asigurarea incluziunii digitale pentru cetățeni. Este prevăzut inclusiv un program de formare a bibliotecarilor care vor avea obligația de a organiza periodic în cadrul bibliotecilor publice a unor cursuri gratuite și adaptate la nevoile specifice populației din categorii vulnerabile din punct de vedere ocupațional (tineri, șomeri, femei etc.) – componenta 7, reforma E 1, investițiile E2; E3 și E4;
D. Competențe digitale, Capital Uman și utilizarea Internetului
D.4 Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni HUB-uri de dezvoltare a competențelor digitale p.439
În cadrul acestei componente a Pilonului II, este vizată realizarea Reformei clasificațiilor ocupațiilor în România și a câtorva investiții în vederea:...
3. dezvoltării competențelor digitale ale cetățenilor României în general prin crearea unei rețele naționale a bibliotecilor ca hub-uri de învățare digitală. p.505
D2. Program de formare competențe digitale avansate pentru funcționarii public
Ajutor de stat- Prezenta măsură nu este incidentă legislației privind ajutorul de stat, intervențiile fiind destinate exclusiv pentru investiții în biblioteci publice. În vederea evitării acordării unui ajutor de stat către întreprinderile selectate pentru realizarea acestor programe de formare , selecția se va realiza prin intermediul unei proceduri competitive, transparente, necondiționate, nediscriminatorie și suficient promovată. p.507
Obiectiv . Crearea unei rețele sustenabile și scalabile, cu acoperire națională care să devină HUB-uri de dezvoltare de competențe digitale în comunitățile locale orientate pe dezvoltarea competențelor de bază și asigurarea unor servicii accesibile de formare unor categorii marginalizate prin transformarea rețelei de biblioteci, în prezent sub-utilizate.
● Modernizarea și extinderea a 105 de biblioteci dintre care 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 biblioteci biblioteci rurale sau municipale.
● Actualizarea/realizarea parcului de calculatoare și echipamente tehnice în 1030 de biblioteci
● Deschiderea de MakerSpace-uri în 10 de biblioteci județene sau municipale precum și spații pentru Biblioteci de lucruri în 100 de biblioteci municipale, orășenești sau rurale. Dezvoltarea de sesiuni de instruire pentru utilizarea echipamentelor aferente.
● Instruirea a 1100 de bibliotecari
● Dezvoltarea de 6 curricule pentru competențe digitale de bază: alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv 2.II.1 Cloud guvernamental și sisteme publice digitale programare, proiectare și imprimare 3D), siguranță digitală (inclusiv combaterea bullyingului); educație educație financiară și antreprenorială
● Instruirea a 100.000 de membri ai comunităților deservite de bibliotecile aplicante
● Realizarea unei platforme de e-learning care să cuprindă și un repository pentru curriculele dezvoltate în cadrul programului, exemple de bune practici din bibliotecile aplicante, rezultatele de impact ale programului pentru a fi utilizate liber de biblioteci și alte entități interesate.
● Activarea unei aplicații de raportare automată care să ajute echipa care va realiza monitorizarea, evaluarea regională și națională precum și măsurarea impactului Implementare :
Modelul propus cuprinde 4 linii de finanțare. Liniile de finanțare vor fi deschise de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării acordându-se patru tipuri de granturi pe baza unei solicitări de finanțare. Programul la nivel național va fi gestionat de Unitatea de Transformare Digitală din cadrul Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va angaja și o echipă de experți externi care va sprijini Unitatea de Trasnformare Digitala in coordonarea si implementarea proiectului.
1. Pachet consorțiu județean
2. Pachet training
3. Pachet consorții atipice ( din anul 3)
4. Pachet monitorizare și măsurare impact
1.Pachet consorțiu județean La această linie de finanțare vor putea aplica consorții formate din: Biblioteca județeană Biblioteci rurale sau municipale prin primării din județul respectiv și Consiliile județene. În funcție de situația din teren, din bibliotecile publice, acest consorțiu va face o analiză de nevoi și va include în aplicație planul pentru a:
● Moderniza și extinde spațiu de bibliotecă (câte și unde)
● Achiziționa calculatoare/tablete și echipamente pentru instruiri (câte și pentru care ● biblioteci)
● Deschide și echipa Maker-space-uri și Biblioteci de obiecte (câte și unde)
● Instrui bibliotecarii rurali prin serii de training organizate de Biblioteca Județeană (după metodologia creată în cadrul acestui proiect), inclusiv pentru gestionarea activităților din Makerspaces/Biblioteci de obiecte (dacă e cazul) (câte, câți beneficiari)
● Coordona si monitoriza instruirile organizate de bibliotecile rurale și municipale pentru
● membrii din comunitățile implicate (Biblioteca Județeană) (câte, câți beneficiari) Justificare:
Bibliotecile publice fac parte din Administrațiile locale și calitatea serviciilor lor poate fi îmbunătățită prin investiții și reformarea abordării. La nivelul unui județ, o bibliotecă județeană poate coordona oferirea unor servicii, instruiri sau implementări de proiecte pentru zeci de biblioteci din județ. Infrastructura digitală a bibliotecilor dintr-un județ poate fi
2.II.1 Cloud guvernamental și sisteme publice digitale coordonată de o bibliotecă județeană și acest lucru poate asigura sustenabilitatea acestor reforme la nivel de județe/regiuni. Consiliile județene au capacitatea de a coordona modernizarea serviciilor publice de bibliotecă din toate UATurile din județ. Un consorțiu județean în această formulă aduce laolaltă expertiza valoroasă (Cj-uri, APL-uri pe partea de investiții, derulare proiecte, management financiar, achiziții publice; bibliotecile pe partea de design și livrare de servicii de informare și educare pe tot parcursul vieții), într-o formulă coerentă, menită să îmbunătățească relațiile instituționale la nivel local. În caietul de sarcini pentru solicitarea de finanțare va fi inclusă obligația beneficiarilor finanțării de se angaja să asigure praguri minime de participare a femeilor de 50% la programele de instruire și respectând toate prevederile legislației în vigoare în domeniul egalității de gen. Modernizarea și extinderea spațiilor de bibliotecă va ține cont de reglementările în vigoare pentru accesibilizarea spațiilor pentru persoanele cu dizabilități.
2.Pachet training La această finanțare vor putea aplica ONG-uri sau consorții care au experiență de lucru aplicat, în programe cu derulare națională, în domeniile: educație digitală, dezvoltare comunitară și instruirea bibliotecilor. Pornind de la Cadrul European de Competențe Digitale, de la planul de Instruiri realizat de Biblionet, de la nevoile exprimate de bibliotecari, în acest pachet vor fi desfășurate activitățile:
Dezvoltarea de 6 curricule pentru competențe digitale de bază alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv programare, proiectare și imprimare 3D), siguranță digitală (inclusiv combaterea bullyingului); educație financiară și antreprenorială, Crearea unei platforme de e-Learning și repository pentru organizarea conținutului cursurilor și a materialelor de curs precum și gestionarea accesării lor;
- Instruirea a 100 de bibliotecari traineri din țară (min 2 din fiecare județ);
- Asigurarea monitorizării post-instruire, inclusiv prin vizite în teren;
- Asigurarea de mentorat și coaching către bibliotecarii traineri (cu utilizarea platformelor online) pentru asigurarea suportului post-instruire și a calității instruirilor livrate către cetățeni.
Justificare. Este necesară dezvoltarea unitară a competențelor profesionale ale bibliotecarilor traineri, astfel încât să poată livra cursuri care să contribuie real la creșterea competențelor digitale ale membrilor comunităților (tineri, șomeri etc), iar pentru aceasta cele 6 curricule trebuie dezvoltate de la început de profesioniști în domeniu. Pe lângă dezvoltarea curriculelor, livrarea lor către bibliotecarii-traineri de formatori experimentați care au capacitatea de a-i mentora în etapa în care aceștia livrează în comunitate va asigura calitatea formării comunității și a creșterii competențelor digitale ale acestora. În caietul de sarcini pentru solicitarea de finanțare va fi inclusă obligația beneficiarilor finanțării de se angaja să asigure praguri minime de participare a femeilor de 50% la programele de instruire și respectând toate prevederile legislației în vigoare în domeniul egalității de gen.
2.II.1 Cloud guvernamental și sisteme publice digitale
3.Pachet consorții regionale/atipice (din anul 3) La această linie de finanțare vor putea aplica consorții formate din: Biblioteci rurale sau municipale prin primării din aceeași regiune, un ONG cu experiență de lucru cu bibliotecile publice, instruiri și dezvoltarea comunităților și dezvoltarea de servicii noi de bibliotecă. În cazul în care vor exista biblioteci rurale sau municipale care au capacitatea de a implementa un astfel de proiect dar nu au sprijinul Bibliotecii Județene sau al Consiliului Județean, ele vor putea să alcătuiască un Consorțiu atipic și să facă o propunere pornind de la analiza lor de nevoi.
Aplicația lor va include planul pentru a:
● Moderniza/extindere spațiul de bibliotecă (câte și unde)
● Achiziționa calculatoare/tablete și echipamente pentru instruiri (câte și pentru care biblioteci)
● Deschide și echipa Maker-space-uri și Biblioteci de obiecte (câte și unde)
● Realiza instruirile bibliotecarilor rurali organizate de ONG-ul partener (după metodologia creată în cadrul acestui proiect), inclusiv pentru gestionarea activităților din
● Makerspaces/Biblioteci de obiecte (dacă e cazul) (câte, câți beneficiari) ●
Realiza instruirile organizate de bibliotecile rurale și municipale pentru membrii din comunitățile implicate, instruiri coordonate și monitorizate de ONGul partener) (câte, câți beneficiari) Fiecare consorțiu va alege cât de mult se va implica pe fiecare obiectiv și le putem cere un număr minim de bibliotecari instruiți și de cetățeni instruiți, iar finanțarea acordată va fi proporțională cu nevoile descrise în procesul de aplicație și cu responsabilitățile asumate de consorțiul județean. Justificare:
Acest mecanism de consorțiu atipic este necesar pentru cazurile în care formula consorțiului județean nu se poate implementa, din varii motive (lipsa capacității la nivel de CJ sau BJ, lipsa interesului sau a implicării BJ în activitate metodică în 2019, 2020, 2021 etc.).
Ca Calendar, lansarea acestui mecanism la jumătatea implementării programului este potrivită deoarece la momentul respectiv vor exista date clar atât cu privire la regiunile neacoperite cât și cu privire la nivelul de angajare a fondurilor și disponibilul de angajat prin acest tip de finanțare. În caietul de sarcini pentru solicitarea de finanțare va fi inclusă obligația beneficiarilor finanțării de se angaja să asigure praguri minime de participare a femeilor de 50% la programele de instruire și respectând toate prevederile legislației în vigoare în domeniul egalității de gen. Modernizarea și extinderea spațiilor de bibliotecă va ține cont de reglementările în vigoare pentru accesibilizarea spațiilor pentru persoanele cu dizabilități
p.509-513
Prin PNRR este vizată cresterea competenelor digitale pentru diverse categorii de populatie, inclusiv pentru unele categorii specifice de beneficiari precum funcționarii publici pentru dezvoltarea competențelor digitale și a competențelor software ale forței de muncă, specialiști în analiză și design pentru sectorul public, formare de formatori in domeniul securitatii cibernetice, dar si pentru populatia generala prin prin crearea unei rețele naționale a bibliotecilor ca hub-uri de învățare digitală. p.807
I4.2. Reabilitare moderată/ modernizare/ extindere/ construire clădiri publice nZEBAceastă măsură contribuie inclusiv la creșterea competențelor digitale ale cetățenilor, în urma renovării/reabilitării fiind stabilite locații în cadrul cărora cetățenii pot avea acces la serviciile digitale chiar și în condiții de pandemie (de exemplu - pot fi amenajate biblioteci sau în cadrul cărora oamenii pot utiliza serviciile digitale)Bugetul alocat pentru această intervenție este 375 milioane euro..p.813
Reforma 2 Creșterea accesului la lectură și la produse editoriale digitale.
Reforma urmărește:
crearea unui instrument public de monitorizare la nivel național a distribuției și consumului privat de carte;
realizarea unei politici publice de sprijinire a lecturii/a consumului de carte în zonele identificate astfel ca având acces limitat la acestea;
recunoașterea unui regim fiscal pentru ebook-uri similar cărții pe hârtie;
creșterea accesului la ebook-uri în limba română.
Investiția urmărește implementarea unui sistem electronic național de monitorizare a distribuției de cărți și de creștere a capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (ebook) - care va cuprinde următoarele:
Realizarea unei platforme de monitorizare a distribuției de cărți care să permită urmărirea în timp real a distribuției cărților, astfel încât să se faciliteze accesul la titluri și pentru librăriile mici și populația din mediul urban mic și rural, precum și alocarea codurilor ISBN în vederea asigurării respectării legislației cu privire la condițiile de intrare/vânzare în țară a cărților. Realizarea unei platforme care să integreze la nivel național informațiile relevante din sectorul de cultură scrisă (biblioteci, edituri, librării) prin interconectarea în cadrul acesteia a tuturor partenerilor din lanțul culturii scrise, de la edituri, poate chiar scriitori/creatori de conținut, cu rețeaua de biblioteci, până la utilizatorul final, cititorul.
Finanțarea, prin crearea unei scheme de ajutor de minimis, a dezvoltării capacității editurilor de realizare a cărților în format electronic (ebook), cu precădere pentru volume ale autorilor de limbă română și accesibilă și editurilor din industria muzicală. Această finanțare ar trebui să acopere costuri pentru achiziția de tehnologie specifică și prestări servicii specifice și drepturi de autor pentru autorii de limbă română, în procent de maxim 40% din valoarea acestor drepturi pentru ediția tipărită.
Digitalizarea sistemului de distribuție de carte va permite scalarea politicilor publice în domeniul editorial și al lecturii, în funcție de date la zi privind, de pildă, accesul efectiv la oferta de carte, acoperirea teritorială și dotarea bibliotecilor publice. Conform cercetărilor făcute la nivel de edituri, cererea de piață pentru ebook-uri pentru cărțile de literatură română era, în 2019, mai mare decât cea pentru literatura străină, însă nu reprezenta decât 1% din piața de carte din România, unul dintre motive reprezentându-l cota de TVA aplicată pentru carte digitală (19%, față de 5% pentru carte tipărită). În același timp, utilizarea de echipamente electronice pentru consumul cultural este în creștere în România, lectura de carte este în scădere, iar accesibilitatea cărții tipărite în limba română este redusă în mare parte din țară și pentru vorbitorii de română din diaspora.
Formatul de ebook poate fi, astfel, folosit pentru promovarea lecturii, în crearea de platforme de lectură care să funcționeze ca biblioteci virtuale în absența celor fizice și poate fi folosit în procesele educaționale formale și informale.
Activități eligibile:
• Digitalizarea și integrarea în platformă a vânzării de carte;
• Marketing și management;
• Dezvoltare și distribuție de ebook-uri;
• Formare de personal Responsabili: Ministerul Culturii, Institutul Național de Cercetare și Formare în Cultură, operatori economici din domeniul editării și vânzării de cart
În unele cazuri, pentru a asigura școlarizarea tuturor copiilor din circumscripția școlară, școlile au fost obligate să renunțe la laboratoare, săli de informatică, săli de bibliotecă sau spații în care se desfășurau activități extrașcolare, ceea ce conduce în mod natural la scăderea calității educației oferite. În aceste cazuri, există o nevoie acută de investiții care să se concentreze atât spre extinderea spațiilor, astfel încât să poată fi asigurată cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară, cât și pe creșterea calității actului educațional, prin asigurarea spațiilor și dotărilor necesare, inclusiv a laboratoarelor de specialitate. Starea, locația și tipul infrastructurii educaționale au impact nu numai asupra accesului la educație, ci și asupra calității acesteia, moralului și sănătății mentale a copiilor și cadrelor didactice și a capacității școlii de a utiliza metode pedagogice moderne7
Serviciile complementare sunt servicii care vor funcționa în spații oferite de comunitate, inclusiv spații oferite de unități de învățământ de stat sau private, în care se pot derula activități pilotate deja în diferite proiecte educaționale implementate până în prezent, de tipul: - grupe pentru activități ludice, înființate în instituții din comunitate (cămin cultural, biblioteca, biserică etc.);
p. 887-888
I16. Asigurarea dotărilor sălilor de clasa si a laboratoarelor/cabinetelor școlare din sistemul preuniversitar pentru atingerea standardelor de calitate, altele decât unitățile gimnaziale și de IPT finanțate prin granturi Provocări adresate Pentru a asigura școlarizarea tuturor copiilor din circumscripția școlară, în unele cazuri școlile au fost obligate să renunțe la laboratoare, săli de informatică, săli de bibliotecă sau spații în care se desfășoară activități extrașcolare, ceea ce conduce în mod natural la scăderea calității educației oferite. În aceste cazuri, investițiile trebuie să se concentreze atât spre extinderea spațiilor, astfel încât să poată fi asigurată cuprinderea tuturor copiilor de vârstă școlară, cât și pe creșterea calității actului educațional, prin asigurarea spațiilor și dotărilor necesare. p.1240
Astfel, în cadrul acestei componente este propusă o schemă de granturi pentru oferirea de către bibliotecile publice a unor programe de dezvoltare a competențelor digitale, de inserție și reinserție pe piața muncii, de educație pentru sănătate și viață sănătoasă, de educație financiară. p. 1258
PNRR va fi complementar din perspectiva digitalizării cu Programul Europa Digitală în special în raport cu Obiectivul specific 5 “Implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea”, activitățile eligibile fiind sinergice cu reformele propuse în PNRR, respectiv cloud guvernamental, cartea de identitate electronică, biblioteci finanțate ca HUB-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale. Efectuarea de coinvestiții cu statele membre în echipamente, infrastructuri și know-how avansate în materie de securitate cibernetică prin intermediul programului completează structurile sprijinite în domeniul securității cibernetice prin PNRR. p.1274
