În prezent se poate considera ca cea mai important factor de calitate este reprezentat de potențialul uman, respectiv de structura, nivelul de pregătire, gradul de specializare și perfecționare a angajaților, elemente relativ ușor de evaluat.
Criteriile de personal includ componente de evaluare a comportamentului acestuia ca de exemplu: amabilitate, inutitie, comunicare, politete, empatie, ascultare activa precum si aspecte legate de calitatea serviciilor cum sunt: operativitatea, rapiditatea, eficiența în realizarea servirii, orientarea spre client, recunoasterea clientului, solutionarea reclamațiilor.
Fiind ziua Internațională a empatiei ne vom ocupa de această calitate individuală!
Empatia este o abilitate de bază care ne permite să interacționăm cu succes cu ceilalți membri ai speciei și societății noastre, permițând o coexistență sănătoasă și în care drepturile, libertățile și nevoile fiecăruia sunt respectate.
- • seriozitate – abilitatea de a oferi serviciul promis în mod profesionist și corect;
- • tangibilitate – vizibilitatea facilităților fizice, echipamente, personal și mijloace concrete de comunicare;
- • promptitudine – dorința de a ajuta clienții și de a le oferi servicii prompte;
- • siguranța – profesionismul și amabilitatea angajaților, precum și abilitatea acestora de a inspira încredere;
- • empatie – oferirea unei atenții individualizate clienților.
Dacă cerințele clienților sunt satisfăcute când apelează la un serviciu, data următoare când vin în contact cu un serviciu ei vor avea încredere că vor fi tratați bine. Deseori, utilizatorii se tem, sunt stresați și vulnerabili. Astfel de sentimente pot fi exacerbate de așteptarea îndelungată, de lipsa informației, de lipsa de empatie și de serviciile de slabă calitate.
Managementul calității în servicii - material online
Cum se învaţă empatia?
- Prin dezvoltarea percepţiei faţă de o altă persoană, mărirea atenţiei la aceasta prin detaşarea de sine, decentrarea de propria persoană, creşterea receptivităţii la ceea ce poate nu am văzut, înţeles la ea până atunci.
- Abţinerea de a nu evalua rapid și sigur ideile, sugestiile interlocutorului.
- Mărirea intervalului de ascultare activă (urmărind, participând afectiv la ce spune, facând efortul de a gândi ca acesta, având răbdare să termine ceea ce spune).
- Trecerea de la ascultarea conţinuturilor informative din dialog la ascultarea sentimentelor, emoţiilor care pot fi neexprimate în mod direct.
- Exersarea ascultării ne va permite să auzim mai mult decât ne spune celălalt cu glasul, cu vocea.
- Verificarea prin dialog dacă impresiile noastre sunt reale.
Pe de altă parte:
Semne care dezvăluie lipsa de empatie
Iată câteva semne care reflectă lipsa de empatie, indiferent de motivul apariției sale. Lipsa empatiei poate apărea la nivel mental (adică nu știu cum se poate simți celălalt), la nivel emoțional (deși se știe cum se poate simți celălalt, nu are impact emoțional ) sau în ambele moduri.
O caracteristică pe care oamenii cu lipsă de empatie tind să o aibă în comun, în special cei cu caracteristici autiste, este sentimentul că trăiesc doar în lumea lor și că nu sunt conștienți de ce se întâmplă în jurul lor.
2. Înțelegerea problemelor
A nu te putea pune în pielea altora face dificilă înțelegerea acțiunilor și a cuvintelor altora . Acest lucru poate genera suferință în subiectul datorită faptului că relațiile cu lumea vor fi afectate .
Teoria minții este abilitatea pe care o avem de a realiza că alți oameni au propriile minți, motivații și dorințe și că acestea pot fi diferite de ale noastre.
Ceva obișnuit la toți oamenii cu lipsă de empatie este egocentrismul: ei văd totul din punctul lor de vedere, aceasta fiind singura valabilă și fără a lua în considerare validitatea alteia.
Deși nu este esențial, este obișnuit pentru cei cărora le lipsește empatia să dezvolte un anumit grad de narcisism, considerându-se superiori sau mai valoroși decât restul și făcându-le nevoile peste drepturile altor oameni. Acest aspect este puternic legat de punctul anterior.
În contact cu alții, cineva care nu are empatie va fi caracterizat printr-o comunicare care nu ia în considerare modul în care alții pot reacționa.
O altă caracteristică comună a oamenilor non-empatici este nerăbdarea cu ceilalți: nu pot înțelege sau prețui nevoile altora și le este iritant să fie nevoiți să se repete .
Faptul de a nu avea capacitatea de empatie face ca aceste persoane să fie obișnuite să folosească stereotipuri și prejudecăți pentru a se îndruma, acționând la nivel cognitiv și folosind etichete pentru a-și îndruma comportamentul și gândirea.
Ceva comun pentru majoritatea oamenilor cu o lipsă de empatie este faptul că, prin faptul că nu pot identifica și aprecia emoțiile și gândurile celuilalt ca fiind ceva valoros sau interesant și nu pot să se pună în locul lor, în general se mențin superficial relații și superficiale.
O persoană cu o mare lipsă de empatie va tinde să folosească alte persoane ca resursă pentru a-și atinge scopurile. Faptul de a nu te putea pune în locul celuilalt face ca celălalt să fie devalorizat, folosindu-l fie direct, fie indirect pentru a-și îndeplini obiectivele personale, indiferent de sentimentele lor.
Lipsa empatiei facilitează (uneori) recurgând la stiluri agresive sau chiar violente de rezolvare a problemelor deoarece nu există conștientizarea a ceea ce aceasta implică pentru celălalt sau a suferinței pe care o pot provoca.
A face ceva care îi rănește pe alții tinde să genereze oarecare regret la majoritatea oamenilor. Cu toate acestea, la cei cărora le lipsește empatia, regretele sunt inexistente sau mult mai puține decât de obicei.
intre orele 14,30 si 15,30