Calendar cultural - Octombrie

1 Octombrie

v  Bacalbaşa, Anton (n. 21 febr. 1865, Brăila – d. 1 oct. 1899, Bucureşti) – 115 ani de la moartea ziaristului, prozator şi traducător

v  Corneille, Pierre (n. 6 iun. 1606, Rouen, Franţa – d. 1 oct. 1684, Paris) – 330 de ani de la moartea dramaturgului francez

v  Ziua Internaţională a Muzicii (din 1975)

v  Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă

2 Octombrie

v  Fundoianu, B. (pseud. lui Benjamin Wexler, n. 15 nov. 1898, Iaşi – d. 2 oct. 1944, Auschwitz, Polonia) – 70 de ani de la moartea poetului şi eseistului

v  Greene, Graham (n. 2 oct. 1904, Berkhamstead, Anglia – d. 3 apr. 1991, Vevey, Elveţia) – 110 ani de la naşterea scriitorului englez

v  Mahatma Gandhi (n. 2 oct. 1869, Porbandar, India – d. 30 ian. 1948, New Delhi, India) – 145 de ani de la naşterea părintelui independenţei Indiei

v  Şukşin, Vasili Makarovici (n. 25 iul. 1929, Srostki, Rusia – d. 2 oct. 1974, pe Volga) – 85 de ani de la naştere şi 40 de ani de la moartea nuvelistului, dramaturg, romancier, regizor şi actor de film rus

3 Octombrie

v  Groşan, Ioan (n. 3 oct. 1954, com. Satulung, jud. Maramureş) – 60 de ani de la naşterea prozatorului şi dramaturgului

4 Octombrie

v  Bădescu, Ioniţă Scipione (n. 15 mai 1847, com. Răştolţ, jud. Sălaj – d. 4 oct. 1904, Botoşani) – 110 ani de la moartea poetului şi publicistului

v  Rembrandt van Rijn (n. 15 iul. 1606, Leiden, Ţările de Jos – d. 4 oct. 1699, Amsterdam, Ţările de Jos) – 315 ani de la moartea pictorului şi gravorului olandez

v  Vartic, Ion (n. 4 oct. 1944, Sibiu) – 70 de ani de la naşterea eseistului şi criticului literar

v  Ziua Internaţională a Animalelor

5 Octombrie

v  Bălan, Ion Dodu (n. Ioan Bălan, la 5 oct. 1929, com. Vaidei, jud. Hunedoara) – 85 de ani de la naşterea istoricului şi criticului literar

v  Madách Imre (n. 20 ian. 1823, Alsósztregova, Slovacia – d. 5 oct. 1864, Alsósztregova) – 150 de ani de la moartea poetului, dramaturgului şi prozatorului maghiar

v  Ziua Mondială a Educatorilor

6 Octombrie

v  Davis, Bette (n. 5 apr. 1908, Lowell, SUA – d. 6 oct. 1989, Neuilly-sur-Seine, Franţa) – 25 de ani de la moartea renumitei actriţe americane

7 Octombrie

v  Poe, Edgar Allan (n. 19 ian. 1809, Boston, SUA – d. 7 oct. 1849, Baltimore, SUA) – 205 ani de la naştere şi 165 de ani de la moartea poetului, prozator şi critic literar american

8 Octombrie

v  Andriţoiu, Alexandru (n. 8 oct. 1929, Vaşcău, jud. Bihor – d. 1 oct. 1996, Bucureşti) – 85 de ani de la naşterea poetului, traducător, publicist şi scenarist bihorean

v  Fielding, Henry (n. 22 apr. 1707, Sharpham, Anglia – d. 8 oct. 1754, Lisabona, Portugalia) – 260 de ani de la moartea prozatorului şi dramaturgului englez, părintele romanului englez

12 Octombrie

v  France, Anatole (pseud. lui Anatole Françoise Thibault, n. 16 apr. 1844, Paris – d. 12 oct. 1924, Tours) – 170 de ani de la naştere şi 90 de ani de la moartea poetului, prozator şi critic literar francez

v  Zub, Alexandru (n. 12 oct. 1934, sat Maghera, com. Vârfu-Câmpului, jud. Botoşani) – 80 de ani de la naşterea istoricului, eseist şi istoric literar

14 Octombrie

v  Flynn, Errol (n. 20 iun. 1909, Hobart, Australia – d. 14 oct. 1959, Vancouver, Canada) - 105 ani de la naştere şi 55 de ani de la moartea actorului american

15 Octombrie

v  Georgescu, Paul (n. 7 nov. 1923, com. Ţăndărei, jud. Ialomiţa – d. 15 oct. 1989, Bucureşti) – 25 de ani de la moartea criticului literar şi prozator

v  Lermontov, Mihail Iurievici (n. 15 oct. 1814, Moscova – d. 27 iul. 1841, Piatigorsk, Rusia) – 200 de ani de la naşterea poetului, prozator şi dramaturg rus

v  Nietzsche, Friedrich Wilhelm (n. 15 oct. 1844, Röcken – d. 25 aug. 1900, Weimar, Germania) – 170 de ani de la naşterea celui mai important filosof al sec. XIX

16 Octombrie

v  Wilde, Oscar (n. 16 oct. 1854, Dublin, Irlanda – d. 30 nov. 1900, Paris, Franţa) – 160 de ani de la naşterea scriitorului englez

17 Octombrie

v  Chopin, Frédéric Francis (n. 1 mart. 1810, Zelazowa Wola, Polonia – d. 17 oct. 1849, Paris) – 165 de ani de la moartea compozitorului polonez

v  Petică, Ştefan (n. 20 ian. 1877, Buceşti, jud. Galaţi – d. 17 oct. 1904, Buceşti, jud. Galaţi) – 110 ani de la moartea poetului, prozator, dramaturg şi publicist

19 Octombrie

v  Asturias, Miguel Angel (n. 19 oct. 1899, Guatemala – d. 9 iun. 1974, Madrid) – 115 ani de la naştere şi 40 de ani de la moartea romancierului, poet şi diplomat, cel mai important scriitor din Guatemala, deţinătorul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1967

v  Davila, Alexandru (n. 12 febr. 1862, satul Goleşti, com. Ştefăneşti, jud. Argeş – d. 19 oct. 1929, Bucureşti) – 85 de ani de la moartea dramaturgului, prozator şi regizor român

v  Murăraşu, Dumitru (n. 26 nov. 1896, Botoşani – d. 19 oct. 1984, Bucureşti) – 30 de ani de la moartea istoricului literar

v  Sándor Pál (n. 19 oct. 1939, Budapesta, Ungaria) – 75 de ani de la naşterea regizorului maghiar

20 Octombrie

v  Lancaster, Burt (n. 2 nov. 1913, New York, SUA – d. 20 oct. 1994, Los Angeles, SUA) – 20 de ani de la moartea actorului american

v  Rimbaud, Jean Arthur (n. 20 oct. 1854, Charleville-Mézières, Franţa – d. 10 nov. 1891, Marsilia, Franţa) – 160 de ani de la naşterea poetului francez

v  Silvestru, Valentin (n. 20 oct. 1924, Vaslui – d. 25 nov. 1996, Bucureşti) – 90 de ani de la naşterea criticului teatral, teatrolog, prozator, eseist şi dramaturg

21 Octombrie

v  Kerouac, Jack (pseud. lui Jean Louis Lebris de Kerouac, n. 12 mart. 1922, Lowell, SUA – d. 21 oct. 1969, Saint Petersburg, SUA) – 45 de ani de la moartea romancierului american

22 Octombrie

v  Bernhardt, Sarah (n. 22 oct. 1844, Paris, Franţa – d. 26 mart. 1923, Paris, Franţa) – 170 de ani de la naşterea actriţei franceze

24 Octombrie

v  Ziua Naţiunilor Unite (din 1984)

25 Octombrie

v  Blajovici, Traian (n. 25 noi. 1919, Inand – d. 20 sept. 1988, Oradea) – 95 de ani de la naşterea cercetătorului literar (director al Bibliotecii Judeţene Oradea între 1974-1980)

v  Ziua Armatei Române

26 Octombrie

v  Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barila, n. 26 oct. 1624 – d. 13 dec. 1693, Zolkiew, azi Nesterov, Ucraina) – 390 de ani de la naşterea marelui cărturar român

27 Octombrie

v  Manolescu, Nicolae (n. 27 nov. 1939, Râmnicu-Vâlcea) – 75 de ani de la naşterea criticului şi istoricului literar

v  Thomas, Dylan Marlais (n. 27 oct. 1914, Ţara Galilor – d. 9 nov. 1953, New York) – 100 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului galez

28 Octombrie

v  Locke, John (n. 29 aug. 1632, Wrington, Anglia – d. 28 oct. 1704, Essex, Anglia) – 310 ani de la moartea filosofului englez

29 Octombrie

v  Ziua Internaţională a Internet-ului

30 Octombrie

v  Paulescu, Nicolae C. (n. 30 oct. 1869, Bucureşti – d. 19 iul. 1931, Bucureşti) – 145 de ani de la naşterea omului de ştiinţă român, medic şi fiziolog

Proiectul "Lecturi de vară" la Filiala Decebal

            Încântaţi de numărul mare de cărţi achiziţionate, de la sfârşitul anului trecut încoace, cititorii noştri, mai ales cei de vârstă şcolară, au participat în această vară la proiectul „Lecturi de vară”, ce s-a desfăşurat şi la filiala noastră în perioada 6 iulie – 31 august 2014. O parte din ei, care au fraţi şi surori, i-au adus şi pe aceştia la bibliotecă, să-şi aleagă diferite cărţi ce le-au deschis noi orizonturi ale cunoaşterii. Pe 33 din aceşti elevi i-am şi premiat cu diferite cărţi, 22 din ei fiind elevi cuprinşi în clasele III – VIII, iar 11 studiază deja la liceu. Cei 22 de elevi de la gimnaziu studiază la următoarele unităţi de învăţământ: Şcoala Generală Dacia, Şcoala Generală nr. 11, Şcoala Generală nr. 16, Şcoala Generală Ioan Bogdan şi Şcoala Generală Oltea Doamna. Elevii de liceu provin din următoarele licee: Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu”, Colegiul Naţional „Aurel Lazăr”, Liceul „Don Orione”, Liceul Ortodox „Roman Ciorogariu”, Liceul German „Friedrich Schiller”, Liceul Baptist „Emanuel”, Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”.

         Elevii din clasele mai mari, adică de la clasa a V-a până în clasa a XII-a, au fost interesaţi de alt gen de literatură, decât cea obligatorie; pentru a afla ce le place să citească am vorbit destul de mult cu ei, i-am „descusut” şi „i-am tras de limbă”. Multor copii le plac cărţile cu subiecte ştiinţifico-fantastice, dar şi fantastice, şi cărţi legate de sănătate, sau cărţile ce au ca subiect relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre prieteni. Comunicarea şi înţelegerea sunt esenţiale în abordarea diferitelor teme, pentru cărţile cerute de ei. Mulţi din aceşti cititori de vârstă şcolară, au un „haos” în cap, un amalgam de cunoştinţe şi curiozităţi, dar toţi vor să citească „ceva interesant”! E un lucru bun că vin la noi, marea majoritate singuri, să dezlege enigma „haosului” din capul lor! Şi încetul cu încetul, îi ghidăm pe valurile cunoaşterii, prin stimularea curiozităţii şi imaginaţiei, cu speranţă, perseverenţă şi constanţă!

         Robert Peleş (un cititor de-al nostru destul de vechi, încă de la grădiniţă, acum el fiind clasa a V-a la Şcoala „Oltea Doamna”) ne-a dăruit câteva vase de lut făcute chiar de el, în urma unui curs de olărit pe care l-a urmat, iar noi am făcut o mini-expoziţie cu magneţi reprezentând oraşe şi staţiuni din Europa, pe care le-am dăruit elevilor premiaţi în cadrul proiectului „Lecturi de vară”.    

Robert Peleș într-o fotografie de acum doi ani, când "butona" ceva pe internet

        

Momente din istoria lecturii publice

In  zilele de 22 -25 septembrie 2014 s-a desfasurat la Biblioteca Judeţenă „Alexandru D. Xenopol” Arad cea de-a V-a ediţie a Simpozionulul Naţional cu participare Internaţională: „Momente din istoria lecturii publice”. Deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului a avut loc de marţi 23 septembrie, la ora 9.00, în Sala „Ferdinand” a Palatului administrativ arădean.

Cele 24 de lucrări prezentate au fost înscrise în patru secţiuni : Biblioteca, spațiu public de educație non-formală, Software și Hardware în biblioteca publică, Conservare și valorificare în biblioteca publică, Biblionet - concluzii și perspective. Prezenți au fost 55 de bibliotecari, din 15 biblioteci din ţară si din două biblioteci din Ungaria .

Ca de fiecare data trebuie să remarc dedicația cu care bibliotecarii pregătesc programele pentru publicul cititor. La un moment dat toți ajungem la aceiași concluzie, utilizatorii noștri nu vor renunța la cărți, primii pași spre lectură ai copilului mic implică și educarea părinților, (Aurica Mureșan - Biblioteca Județeană Mureș), cluburile de vacanță au mare succes la copii și adolescenți când oferta este variată, spațiul de desfășurare al atelierelor bine ales, și în încheiere se face și o petrecere monstru (Eduard Claudiu Brăileanu - Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila) .

Bibliotecarii români încearcă să adopte metodele nonformale de lucru în activitățile de bibliotecă , cum a reieșit din prezentările colegelor din Cluj, Arad si Gorj.


Musafirii din Ungaria, Rakonczás Szilvia, director - „Békés Megyei Könyvtar” - Békéscsaba, au prezentat biblioteca în contextul de spațiu al educației informale.

La sesiunea software și hardware am reținut prezentarea lui Marius Stoica , din Biblioteca " A.D Xenopol Arad" care  a vorbit cu entuziasm despre proiectul EIFL câștigat anul trecut " Biblioteca de aplicatii" grant de 20000 de euro
cu care au demarat un proiect de educatie media pentru elevi. A vorbit depre softurile libere pe care le folosește, UBUNTU, Audacity, GIMP2.8....


La sesiunea Biblionet, concluzii și perspective au avut intervenții colegii din Teleorman și Gorj. Concluzia pe care o putem trage este aceea ca un proiect la scara naționala, care se adresează tuturor bibliotecilor publice este lucrul de care avem nevoie și care poate asigura o dezvoltare unitară a sistemului.


La Secțiunea conservare si valorificare in biblioteca publică colegi din Dol, Cluj si Brăila, au prezentat colecții speciale datorate donațiilor unor persoane publice și au vorbit despre valorificarea lor în expoziții, prezentări sau lucrări de specialitate, la Brăila a fost digitizat si transliterat primul ziar brăilean, Mercur (Ion Volcu - Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila)


Au urmat prezentari de carte alături de  Liliana Moldovan (Biblioteca Județeană Mureș)   am făcut „Paşi prin bibliosferă” şi Constantin Bostan (fost director Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț.)  a adus în atenția noastră  „Memoriile lui G. T. Kirileanu”.

De la ora 18.00 la sediul bibliotecii s-a vernisat expoziţia Taberei de ilustraţie de carte, Bata 2014 -
Tema centrală a ediției din acest an a fost  copacul. Tinerii artiști ( elevi și studenți) au  ilustrat cu măiestrie  trei texte :   ”Inima de foc a lui Danko ” de Maxim Gorki , ” Omul care sădea copaci ” de Jean Giono și  textul lui Nicolae Iorga ”Brad bătrân ”. Ilustatiile sunt insotite de   fragmente caligrafiate din textele selecționate  în limbile de origine ale participanților : rusă, franceză și română.
Cei care au profil facebook pot gasi imaginile remarcabile in albumul dedicat  simpozionului.

Cândva pe la ora 22 ziua s-a încheiat odată cu reprezentația actorilor de la Teatrul din Arad , care ne-au făcut o demonstrație de teatru - lectură a piesei, Durata medie de viață a mașinilor de spălat de  Elise Wilk.





Ziua de miercuri   24 septembrie a inceput cu o promenadă culturală prin centrul istoric al oraşului Arad si a continuat  cu un itinerariu cultural prin judeţ :  Lipova- Radna, Neudorf şi Zăbrani.  File de istorie locală au fost răsfoite pentru noi de oameni pasionați  în toate locațiile menționate.

Concurs de prins fluturi- Lecturi de vara

     

  A trecut vara, fluturii au zburat  ... Cu toate acestea, noi am reușit să prindem o parte din ei. Conform cifrelor: 201 bucăți. Atât au reușit să colecteze participanții la Concursul de  citit al Bibliotecii Orașului Săcueni, adică vânătorii de fluturi.
       Concursul a început odată cu  începerea  vacanței de vară și s-a încheiat odată cu începerea  școlii. Treizeci de participanți au colectat fluturi. După fiecare carte citită (!) a  aterizat o fluture pe pagina de lectură a elevului, sau a elevei.

       Ce cărți au citit elevii? Lista de cărți e foarte bogată, începând cu lecturile recomandate de profesori, până la literatură contemporană  pentru tineret, variind până la literatură de specialitate. Cărțile contemporane pentru tineret, achiziționate recent au luat tortul, întrucât adolescenții au venit înapoi cu ele după  două-trei zile, nerăbdători  de a lua pe următoarea. În așa fel au reușit unele dintre elevi să citească  15-16  cărți (!) în timpul verii.

Lista elevilor aflați în top zece:

Bátori Tamara (IX. B)

Molnár Emese (VI. B) 

Sári Bianka (VIII. C)

Szegedi Mária ( IX. B)

Czifra Emőke (X. C)

Szegecs Lóránd ( V. B)

Salánki Alexandra (VI. C)

Szabó Dóra ( VIII. C)

Tárkányi Nóra (VII. C)

Csorba Nikoletta (VI. A)

     

         Ceremonia de premiere a avut loc în holul Liceului „Petőfi Sándor”, unde

concurenții au reușit să intre în posesia diplomelor și cărților frumoase. 

 Mulțumim pentru   sprijinul  acordat ”Fundației  Culturale de pe lângă Biblioteca ”Gheorghe Șincai” Fundației ”Mereu aproape ” și  Primăriei Săcueni.

        

  Felicitări concurenților, sper că au reușit se  împrietenească  pe viață cu literele tipărite.

Bibliotecar Terezia Kerekes

Operaţiunea "Market Garden" (III)

A șasea zi: vineri, 22 septembrie („Vinerea neagră”)

Germanii, după mai multe atacuri eșuate, care le-a provocat pierderi importante, nu au mai declanșat noi atacuri de infanterie fără o pregătire corespunzătoare de artilerie. Până la încheierea luptelor, germanii au adus în zona Oosterbeek cam 110 piese de artilerie, ca urmare a învățămintelor trase din luptele de la podul Arnhem. Numărul atacurilor directe împotriva pozițiilor aliate s-au împuținat, fiind vizate poziții specifice. Armele antitanc aliate bine poziționate au provocat germanilor pierderi importante și au intimidat atât echipajele blindatelor, cât și pe infanteriști. Cu toate acestea, la încheierea luptelor, supraviețuitorii Diviziei I aeropurtate erau depășiți din punct de vedere numeric în proporție de 4:1.

Trupele poloneze de la Driel, în ciuda faptului că nu au reușit să traverseze râul, au provocat o redistribuire a forțele germane. Germanii s-au temut ca polonezii să nu încerce să recucerească podul Arnhem și, mai mult chiar, să nu izoleze Divizia a 10-a Panzer SS, care în acel moment ținea piept Diviziei blindate de gardă britanice. De aceea, germanii au retras 2.400 de oameni de la Oosterbeek, care au fost mai apoi redistribuiți la Driel.

Joncțiunea dintre Brigada de parașutiști polonezi și Corpul al 30-lea

Odată cu ridicarea ceții, elementele Diviziei a 43-a, care se delasau spre Driel, au fost expuse atacurilor subunităților germane. Avangarda diviziei a ajuns la Driel seara. În timpul nopții, în ciuda lipsei de bărci de asalt, aliații au încercat fără succes să traverseze râul. Geniștii britanici și polonezi au încercat fără succes să improvizeze un pod plutitor din bărci mici legate între ele cu cabluri de semnalizare. Soldații polonezi au traversat cu greu râul, vâslind împotriva curentului puternic. Datorită focului puternic al germanilor, numeroși soldați polonezi au pierit, și doar 52 de parașutiști ai Companiei a 8-a poloneze au reușit să treacă pe celălalt mal. Venirea nopții a dus la încetarea oricăror tentative de traversare a râului.

Dacă întreaga „Șosea a Iadului” se afla sub controlul aliaților până în acel moment, germanii au lansat atacuri neîntrerupte de-a lungul întregului drum. La un moment dat, două formații de blindate germane au atacat de pe fiecare parte a Șoselei 69, între Veghel și Grave. Unul dintre grupuri a reușit să cucerească o porțiune a șoselei, împiedicând orice înaintare a aliaților spre Arnhem.

A șaptea zi: sâmbătă, 23 septembrie

Germanii și-au dat seama ce intenții au parașutiștii polonezi și au acționat tot restul zilei pentru izolarea britanicilor de pe celălalt mal. Britanicii au reușit să reziste, iar ambele tabere au înregistrat pierderi importante. Germanii au atacat și pozițiile polonezilor, în încercarea de a-i izola de restul trupelor aliaților. Situația polonezilor a fost rezolvată de blindatele Corpului al 30-lea, care i-a alungat pe germani. Pe la prânz au sosit în zonă geniștii canadieni cu bărci. În aceeași noapte s-a încercat o nouă traversare a râului. Pe celălalt mal au trecut 150 de parașutiști polonezi.

Spre sud, mai multe atacuri germane date asupra Șoselei 69 au fost respinse, dar porțiunea de drum cucerită de germani cu o zi mai înainte nu a fost recucerită de aliați până când în zonă nu au intervenit blindatele Diviziei blindate de gardă. Celelalte blindate ale Corpului al 30-lea au rămas blocate în continuare la câțiva kilometri sud de Arnhem.

A opta zi, duminică, 24 septembrie

Germanii au atacat din nou Șoseaua 69 la sud de Veghel și au stabilit poziții defensive. În acest moment, aliații nu-și dădeau seama cât de periculoase erau aceste noi poziții germane, dar întreaga Operațiune Market Garden a fost oprită și a fost formată o linie defensivă la Nijmegen. S-a încercat totuși în timpul nopții trimiterea de trupe de sprijin Diviziei I aeropurtate. Două companii au încercat să traverseze râul, dar locul traversării a fost prost ales, germanii întâmpinând cu foc puternic tentativa aliaților. Dintre cei 315 soldați care au reușit totuși să traverseze, doar 75 au reușit să ajungă la Oosterbeek, restul fiind luați prizonieri. Ca urmare a acestui eșec, s-a luat hotărârea retragerii tuturor luptătorilor Diviziei I aeropurtate.

A noua zi: luni, 25 septembrie

În zori, Divizia I aeropurtată a primit ordinele de retragere peste Rin. Retragerea efectivă a început doar după căderea întunericului, până atunci britanicii luptând din greu să reziste atacurilor germanilor. Germanii au format două grupuri de luptă puternice SS și au atacat cu succes, străpungând liniile subțiri de apărare ale parașutiștilor. Doar intervenția artileriei aliate a făcut ca germanii să nu poată rupe definitiv în două Divizia I.

Evacuarea trupelor britanice peste Rin

Divizia I a folosit toate trucurile posibile pentru a da impresia că sunt încă prezenți pe poziții, în tot acest timp desfășurându-se retragerea. Pontonierii britanici și canadieni au transportat trupele peste Rin, sub acoperirea parașutiștilor polonezi. Până în dimineața următoare, fuseseră retrași 2.398 de supraviețuitori. Pe malul nordic, 300 de soldați aliați au fost luați prizonieri de germani. Din cei 10.600 de soldați ai Diviziei I și ai altor unități care au luptat pe malul nordic al Rinului, 1.485 au murit, 6.414 au căzut prizonieri, cam o treime dintre ultimii fiind răniți.

Mai la sud, Divizia a 50-a, nou sosită în zonă, a atacat pozițiile germanilor, care controlau o porțiune din Șoseaua 69, restabilind controlul total al aliaților asupra acestei căi terestre de transport. Pozițiile aliate din punga de la Nijmegen au fost apărate de-a lungul întegii luni septembrie și octombrie. În noiembrie pozițiile au fost preluate de Armata I canadiană și situația de pe aceasta porțiune a frontului nu s-a schimbat până în februarie 1945, când a fost lansată Operațiunea Veritable – înaintarea aliată spre est în Germania, nu spre nord.

Pierderi

Copii și cărți

 Sfaturi preluate integral de la Diacritca , mulțumim.

Prejudecată :cititul e plictisitor şi mai bine te joci pe calculator.

Ce-i de făcut?

Mai întâi îi cumperi “Pisicile războinice”, i-o laşi la-ndemână şi-l rogi să se uite pe ea, să-ţi zică dacă-i place sau nu (nu-i nimic dacă nu-ţi place, nu tre’ să-ţi placă toate cărţile), ca să ştii mai încolo ce fel de cărţi să-i iei. 

O să se uite, o să zică un “mda” politicos, după care nu va mai ieşi din camera lui până ce n-o termină. A doua zi o să-l sune pe tac-su — “tati, am citit o carte în cinci ore!”. De la şase seara, când s-a întors de la şcoală, până la unşpe noaptea, pentru că nu a fost chip să i se ia cartea din mână. (Încă n-am văzut copil de 10-11 ani căruia să nu-i placă “Pisicile războinice”). Bun, primul pas a fost făcut — a admis că mai sunt şi cărţi mişto pe lumea asta. Atât de mişto că nu mai ceri voie pe laptop, că n-ai nevoie — citeşti!

Apoi îl laşi într-ale lui, iar la începutul vacanţei îi cumperi cadou pentru notele foarte mari de peste an:

Le împachetezi pe toate frumos — cadou! –, cu fundiţă şi dedicaţie şi chestii, ca să nu pară teanc de lecturi suplimentare de citit peste vară. Şi i le trimiţi unde se află şi el, şi anume în vacanţă.

Şi vei avea surpriza să constaţi că le-a citit pe toate trei (patru, de fapt, dacă punem la socoteală că “Şoboraţii” are două volume, iar copilul declara cu şase luni în urmă că el nu citeşte defel şi nici nu are de gând să), că a mai citit una recomandată de profa de română, plus “Coliba unchiului Tom” de pe la bunici. Deci copilul nu era defect, îi trebuiau doar nişte cărţi potrivite.

Care-s cărţile potrivite? Alea fantastice. Sigur îl atrag. Nu citeşte “Cei trei muschetari”, Jules Verne şi ce mai ştii tu din copilăria ta? Citeşte pe rupte Harry Potter şi altele asemenea? Nu-i grav, important e să citească, să descopere că cititul poate să fie funny, să nu mai refuze din start orice carte. Şi-ntr-o bună zi o s-ajungă şi la “De veghe în lanul de secară”.

O chestie, numa':

Când îl bodogăneşti acasă sau îl critici de faţă cu alţii că nu citeşte, think again. Dacă n-ai fost niciodată cu el la librărie, dacă nu te-a văzut niciodată cumpărând cărţi, dacă nu te-a văzut niciodată citind, nu-i cere lui să citească. Cititul, ca şi bunele maniere, nu se învaţă din neant. Se învaţă şi prin imitaţie.

Aşa că:

Când te duci la Auchan, ia-l şi pe el şi treceţi mai întâi pe la librărie. Dă-i măcar un sfert de oră să-şi aleagă el o carte. Şi alege-ţi şi tu una. Cumpăraţi-vă cărţi împreună. Funcţionează la fel ca vacanţele cu părinţii, joaca cu părinţii, biciclitul cu părinţii, prăjituritul cu părinţii: întăreşte legăturile, una, alta, chestii psihopupu. Ok, poate-i cam scump să-i iei cărţi în fiecare săptămână. Dar o dată la două săptămâni sau măcar o dată pe lună faceţi-vă ritualul ăsta: mergem împreună la librărie. Una mişto, unde să-i placă să revină. Eventual o de-aia unde-l răsplăteşti şi cu nişte prăjiturele, să nu citească pe uscat.

Apoi:

Citeşte şi tu. Fă în aşa fel încât să te vadă că citeşti, măcar din când în când. Citeşte măcar cărţile pe care i le iei lui, chit că-ţi par “de copii” (sunt tare mişto!), apoi vorbiţi despre ele. Ce i-a plăcut, ce nu i-a plăcut, chestii de-astea.

Citiţi împreună. Duceţi-vă împreună dumincă dimineaţa în parc, cu câte o carte, o păturică, sandviciuri şi un termos cu ceai şi citiţi. Pur şi simplu. Măcar o oră. Dacă-i frig, mergeţi la cofetărie / cafenea. Câte o prăjitură, un suc şi o carte de citit. O oră. E suficient. Se cheamă că “am citit cu mama / cu tata” când îl va întreba doamna ce-a făcut în week-end.

Încă ceva:

Nu-l asasina cu lecturile obligatorii de la română. Nu există pe lumea asta copil sau student la Litere căruia să-i placă bibliografia obligatorie, pentru simplul motiv că-i obligatorie. Pune-i cărţile la îndemână, mai aminteşte-i de ele din când în când, dar nu-l asasina cu asta! La 10-11-12 ani important e să descopere cititul, să înceapă să-i placă să citească. Lecturile din lista obligatorie au să vină şi ele dup-aia, firesc.

(N-am copii, dar l-am făcut pe tânărul Rareş să treacă de la “Jurnalul unui puşti” la şase cărţi citite în vacanţă — cel mai mare succes pedagogic al meu din toate timpurile, aş zice.)

Lecturi de weekend 33

Incerc sa fac abstractie de literatura de aventuri SF ecranizata care s-a vandut in milioane de exemplare si a fost tradusa inclusiv in martiana, si  a primit nenumarate premii.

Totusi adolescentii  si tinerii iubesc aceasta literatura , deci  hai sa vad de ce, m-am gandit eu cand am pus mana pe cele trei volume ale Jocurilor Foamei  de Suzanne Collins. Vazusem candva ecranizarea primului volum , dar s-a amestecat cu altele, si nu a mai ramas decat o vaga senzatie de interesant.

Am citit volumele cu aceiasi  viteza cu care se deruleaza actiunea. Alergari,  lupte, o lume a celor slabi dominata de cei putenici , o proza cursiva care nu pune probleme din momentul in care ai retinut care sunt personajele.  Personajele sunt foarte colorate , cei buni care vor trai pana la sfarsit Katniss, Peeta, Gale, cei buni care vor muri pana la sfarsit , si cei rai care si ei vor muri .

Desigur adolescentii  pot fi inebuniti dupa carte, eroina   are varsta de 17 ani si trece prin lupte care l-ar doborî si pe legendarul Hercule.  Dar in lumea romanelor fantasy totul e posibil. E curajoasa si fara frica pe de o parte, plina de nesigurante si de neincredere pe alta parte. Adolescentul poate retine de aici : indraznetii supravietuiesc , cei ce spera isi vor vedea sperantele implinite, iubirea sincera va fi rasplatita, candva...

Finalul nu este in schimb unul apoteotic, dupa ce moare cine trebuie sa moara , eroina noastra se intoarce sa-si reia conditia de adolescenta  maturizata rapid si stoarsă de orice putere, incercand sa-si vindece nenumaratele rani pe care le mai are..... arata intrarea in starea de normalitate, intr-o viata linistita fara valuri si provocari .

Premiere la Filiala Dacia- Lecturi de vara

Vineri ne-am întâlnit la filiala Dacia cu cei mai fideli cititori ai noștri pentru a încheia ”oficial” maratonul lecturii.”A încheia” este un fel de a spune, pentru că cititul este o activitate continuă, plăcută și necesară. Festivitatea de premiere a fost un moment emoționant atât pentru copii, cât și pentru noi, bibliotecarii filialei.
I-am văzut zâmbind, i-am văzut schimbați, mai maturi, mai grijulii față de carte și față de ceea ce oferă aceasta. Au participat elevi de la L.O. ”R.Ciorogariu”, ”L. Blaga”, ”Oltea Doamna”, șc. gen nr.16, etc. Premianții au primit câte o diplomă și câteva volume (versuri sau proză de scriitori români) de cărți. Sperăm să le răsfoiască cu plăcere și să-și păstreze viu interesul pentru lectură, frumusețe și cunoaștere. Le urăm mult succes în noul an școlar și îi așteptăm cu ușile deschise.

 

 

Grupul de voluntari , entuziasm si sperante

In data de 2 septembrie am avut ocazia sa ne intalnim la Friends’ Meeting House, 173 Euston Road, London NW1 2BJ cu Sharon Markless , Sarah Pavey si cu David Streatfield.  In prima parte a intalnirii s-a prezentat situatia globala a bibliotecilor din Anglia si apoi am facut cunostinta cu reprezentantii  School library development group , un grup de voluntari care lucreaza independent de asociatii si institutii si publica lucrari de specialitate,


Tema "grup de voluntari care lucreaza impreuna pentru o cauza comuna" , pentru biblioteci in cazul de fata, nu este foarte apreciata printre cunoscutii mei. Se uita la mine cu oarecare neincredere si rapid gasesc textul de aparare, "aaaa, e vorba de un grup dintr-o alta tara, ei au alte conditii economice , nu si-au pierdut  idealurile  in grijile zilnice". Deci acest text, nu are pretentia ca va gasi apreciere, este doar un reper ~ se poate si asa~ un model care poate fi urmat de cei care mai au pasiune si entuziasm si doresc sa le materializeze cumva.

Pasiunea impartasita si entuziasmul pentru meserie, nevoia de exprimare si de colaborare, a adus acest grup de bibliotecari din biblioteci scolare impreuna . Lucreaza in institutii diferite, pe pozitii diferite, au idei diferite si nivele de pregatire diferite. S-au definit ca un grup de cercetare, isi impartasesc noutatile din biblioteconomie, invata permanent despre procesul de cercetare. Au deja o vechime de 20 de ani. La inceput se intalneau de 3-4 ori pe an , iar cand au o tema la care lucreaza impreuna se intalnesc de mai multe ori. Mai comunica prin mail pe un grup yahoo. Nu au site, si nici nu isi doresc vizibilitate prea mare. Vizibilitatea si aprecierea e adusa prin rezultatele muncii lor, materialele si studiile pe care le publica.

E grup mic, si pentru a ramane ancorati in mediul profesional   se intalnesc uneori cu alte grupuri sau persoane pentru a face schimb de informatii. Fac planuri anuale, exista o forta conducatoare. Pentru anul acesta fiecare a fost de acord sa faca cate ceva, fiecare are un obiect de activitate. Niciodata nu se implica toata echipa dar se creaza echilibru intre intalnirile de proiect si intalnirile simple. Cuvintele care descriu acest grup sunt- ambitie motivatie, energie, prietenie, distractie, cu un singur tel : activitatea de valoare, publicatii importante pentru mediul profesional.

Lucrul in grup presupune riscuri si aduce capacitatea creatoare a individului la limita. Ii ajuta pe fiecare dintre ei, ca oameni,  si pot progresa asumandu-si riscurile, invatand lucruri noi, testand in spatiul propriu ideile pe care le au. Afirma cu inscredere ~ sa incerci lucruri noi este important ~

Materialele pe care le scriu, le fac in sistem colaborativ , este important deoarece colaborarea acopera lacunele fiecaruia, si participarea este egala.

In grup, fiecare cunoaste punctele slabe si punctele forte ale celorlalti. Grupul e valoros pentru practica individuala , pentru procesul de invatare permanent. Grupul e un mediu sigur din care au fost excluse politica si agendele personale ~E doar practica profesionala.In grup unul in fata celuilalt ne permitem sa devenim vulnerabili, nimeni nu critica cu rautate, e criticat doar rezultatul muncii. Trebuie sa avem incredere unii in altii ca sa construim idei~ ne spunea Sarah Pavey.
Nu isi aduc egourile in grup, toti sunt intr-un proces continuu de reformulare , si atunci se creaza un echilibru intre satisfactia profesionala si ceea ce ofera altora.

Organizatia profesionala a bibliotecarilor din Anglia CILIP i-a invitat sa scie un manual despre alfabetizarea informationala in scolile din Anglia. In loc sa scrie fiecare un capitol au facut cartea impreuna, au criticat-o , s-au distrat. Manualul aparut le-a adus toata investitia inapoi, le-a adus un nume , o reputatie, si acum se pregatesc sa scrie o a doua editie.

Cartea contine materiale bine documentate, studii facute in medii diferite cu metode de cercetare diferite .Au cules date, au discutat, au comparat si evaluat rezultatele Au facut diferite studii din datele pe care le-au cules, manualul lor le spune bibliotecarilor ce sa faca in diferite situatii in care se pot afla la un moment dat. Totul a fost motivat cu date si dovezi . Pentru adunarea materialului de studiu mai folosesc si prietenii si colegii. A trebuit sa fie totdeauna deschisi la comunicare sa nu piarda sustinerea sefilor lor din institutiile in care lucreaza, deoarece mediul de serviciu are propriile reguli si e important ca oamenii sa aiba incredere. Intalnirile lor nu sunt totdeauna vazute cu ochi buni, exista si denigratori dar lucrurile pot sa mearga mai departe. Au ramas permanent independenti financiar, pentru a-si putea pastra independenta de opinie.

Sharon Markless, este coordonatoarea grupului, ea ne spunea ca membrii grupului trebuie sa aiba vointa de a merge mai departe, de a-si dezvolta abilitatile pentru a realiza ceea ce si-au propus. E nevoie sa fie mereu constienti care e imaginea a ceea ce fac si relevanta pentru profesie . Cand lucreaza, toata lumea trebuie sa stie ce are de facut si toata lumea sa contribuie la proces . Coordonatorul nu lucreaza nemijlocit la materiale , evalueaza si isi da cu parerea; face planurile de lucru pe termen scurt , proiecte pe un an sau pe termen lung care pot fi mai multe proiecte care merg paralel.
Sharon recunostea: ~Pentru cresterea generatiei tinere de profesionisti  e nevoie de entuziasm . In Anglia nu e o chestiune importanta si de aceea e nevoie de cineva care face ca lucrurile sa se miste inainte intr-un mod altruist.~

un manual

Uniunea Femeilor Bihor: Eveniment editorial la Biblioteca Judeteana

Uniunea Femeilor Bihor: Eveniment editorial la Biblioteca Judeteana: 

Fosta jurnalistă Mihaela Dindelegan, actualmente administrator al Orăşelului Copiilor din Oradea, şi-a lansat ieri in  amfiteatrul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai" din Oradea, in prezenta unui numeros auditoriu 5 volume de versuri  .

Gazda evenimentului doamna Ligia Mirisan a subliniat importanta evenimentului pentru lumea culturala Oradeana, pentru literatura pentru copii .

Miorita Sateanu, presedinte onorific al uniunii Felmeilor Bihor, Felicia Ianta, inspector scolar pentru invatamntul primar in cadrul Inspectoratului Scolar Bihor si  prof. metodist la CCD  Oradea, Popa Diana au vorbit  despre cele  trei volume,  „Din a vieţii înţelepciune" .

Popa Diana remarca:

Sunt lucruri în viață pe care nu le poți uita niciodată. Un astfel de moment este ziua de azi pentru autoarea Mihaela-Maria Dindelegan, care lansează volumele de poezii reunite sub titlul ”Din a vieții înțelepciune”. Titlul ne duce cu gândul la viața ca ființă, ca organism viu. Fiecare text are povestea lui, dar toate izvorăsc din dorința autoarei de a aduce un plus de bucurie în viața celor mici. Inspirată de necesitatea întoarcerii copiilor la joaca în natură, relaționând cu micile viețuitoare, autoarea dezvăluie tainele pe care ni le relevă natura.

           Poezia se naște timid din potirul unei flori, crește odată cu ciripitul unei păsări și are puterea de a trăi prin zâmbetul copiilor.

Răsfoind volumele cu simpatie şi arzândă curiozitate, constatăm că poeziile sunt rodul dragostei de carte, de cuvântul scris al autoarei – Dna Mihaela-Maria Dindelegan. Lecturând volumele,  ne încântă conţinutul şi grafica lor, dar ne punem fireasca întrebare cum s-au realizat ele, câtă  muncă a fost depusă, cât este minte, suflet şi lumină?