Având în vedere prezentarea mă așteptam la o carte horror sau sf, în nici un caz la ceea ce mă aștepta când am început să o citesc.
Cartea are pagini de cruzime extremă, de tortură, pagini de introspecție, pagini de vindecări magice și până la capitolul Raport final, secvențele de text nu prea au legătură între ele. In ultimul capitol acțiunea e povestită cronologic în 4 pagini și cititorul află care erau de fapt personajele, și care era drama.
Pe parcursul lecturii se creaza o stare de confuzie ai impresia că un personaj se transformă în altul , nu mai știi cine moare și cine a rămas în viață , cine e cel bun, cine face vindecările miraculoase, cine pe cine salvează, faci presupuneri, dar eu nu am nimerit ....
Asasinul instruit de CIA, Dimiter, cu multiple identități, devine un vindecător, un om care face minuni, un om care prin har divin încearcă să se apropie de Isus.
Prezentul îi crează probleme nu îl lasă să trăiască în anonimat ca om bun la toate intr-un spital din Ierusalim, trecutul îl urmărește și îl ucide în final....
Probabil voi citi și Exorcistul, acum mă aștept ca în spatele titlului să se ascundă cu totul altceva.
